4,032 matches
-
fizică față de boli și suferințe. Nevastă-sa îi semăna, parcă i-ar fi fost soră, și la înfățișare, și la temperament. Generalul Dadarlat în schimb, cu toate că avea o inimă ca untul proaspăt, părea fioros ca un haiduc mai ales din pricina mustăților mari, negre, vopsite, cu vârfurile răsucite dârz, care contrastau cu părul de pe cap, rar și cam cărunt. Doamna general, voinică și înaltă ca și bărbatul ei, era mai tânără mult ca dânsul și încă cochetă. Marele hol ajunsese aproape neîncăpător
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la cale prefectul cu boierul Miron? Peste un sfert de oră trăsura greoaie și voluminoasă a prefecturii oprea în mijlocul țăranilor. Lângă prefectul Boerescu ședea în fund Miron Iuga, iar pe scăunel, în fața lor, căpitanul de jandarmi Tiberiu Corbuleanu, cu o mustață țanțoșă pe o figură brună, lătăreață. ― Noroc, băieți, bine v-am găsit! strigă Boerescu, coborând tacticos. ― Trăiți, dom'le prefect! răspunse Ion Pravilă supus, îndesîn-du-se să dea o mână de ajutor, în vreme ce Boiangiu stătea țeapăn cu dreapta la cozorocul chipiului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care pofta ardea ca o vâlvătaie. El răbdă loviturile ei ca niște mângâieri până ce, luîndu-și seama, își ascunse obrajii pe pântecele ei. Nadina nu simțise mâinile aspre care-i strângeau șoldurile și mijlocul, dar acuma simțea cum îi zgârie pielea mustățile și buzele lui fierbinți. Zbătîndu-se necontenit, corpul ei alunecă ușor în jos până ce gura țăranului ajunse să se scufunde între sânii ei mici și rotunzi. Buzele lui însetate se opriră deasupra unuia, mozolindu-1 pătimaș câteva clipe și, în sfârșit, dinții
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cum a reușit să-i facă pe țărani să vorbească. ― Mulți răufăcători mi-au trecut prin mână, dar mai cinic și mai ticălos ca ăsta n-am pomenit! rosti în cele din urmă procurorul către Baloleanu. Maiorul Tănăsescu își smulgea mustățile ca să se stăpânească. Îi fu frică să nu-i plesnească vinele de atâta constrângere nervoasă. Se puse deci cu pumnii și cu cravașa pe Toader Strîmbu, îl umplu de sânge, îl călcă în picioare... Când obosi, porunci caporalului să continue
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o casă de două ori îndoliată de acești tâlhari, devastată și incendiată! făcu maiorul Tănăsescu cu o indignare muiată într-un glas dulce. ― E suficient să privești împrejur, ca să-ți dai seama cât sunt de sălbatici! adăugă Corbuleanu, răsucindu-și mustața, parc-ar fi fost și femei de față. Primul-procuror Grecescu, taciturn din fire, se făcu toarte ascultat povestind în ce fel s-au reprimat în alte țări asemenea răzmerițe și scoțând în evidență că cele câteva bețe aplicate aici pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pieptăna, pesemne, doar cu degetele rășchirate, pentru că smocurile nu se ordo nau nicicum unele după altele, ci după mâna cu care își trecea prin ele rarița și după graba cu care o făcea. Sprâncenele erau groase și răsucite, ca niște mustăți care și-au greșit rădă cina și s-au așezat cu pleoșteala în sus. Ochii erau atât de negri, încât nu înghițeau, ci hăpăiau lumina. Și, ca să se știe de unde le vine lăcomia, coada ochilor se desfăcea într-un evantai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și băură, ultimul fu Maca, lovi halba goală de tăblia mesei și se stropși. Bătrânul îi privea cu bunătate. Era cu totul altfel decât te-ai fi așteptat. Deși îl chema Coropciuc, nu era ucrainean. Deși nu era ucrainean, avea mustățile lăsate pe oală, ca Taras Bulba. Deși mustățile îi atârnau, colțurile gurii îi erau ridicate într-un fel de zâmbet fără sfârșit. Deși zâmbea mereu, fața îi era întruna tristă. Deși ochii îi erau mereu triști, erau de o albăstrime
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de tăblia mesei și se stropși. Bătrânul îi privea cu bunătate. Era cu totul altfel decât te-ai fi așteptat. Deși îl chema Coropciuc, nu era ucrainean. Deși nu era ucrainean, avea mustățile lăsate pe oală, ca Taras Bulba. Deși mustățile îi atârnau, colțurile gurii îi erau ridicate într-un fel de zâmbet fără sfârșit. Deși zâmbea mereu, fața îi era întruna tristă. Deși ochii îi erau mereu triști, erau de o albăstrime care lumina chiar și pe întuneric. Deși ochii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se lăsă, moale, dar nu căzu, căci Moartea, care venise când fusese chemată, îl primi în brațele ei.“ Fetița așteptă, fără să mai adauge vreun cuvânt, cu cartea deschisă în mâini. Apoi ridică ochii către bătrânul Coropciuc, care își netezi mustățile și încuviință. Atunci fetița închise cartea și i-o întinse. — Te întrebi dacă așa ceva s-ar fi putut întâmpla vreodată, spuse Maca. De afară se auzea larma mușteriilor. Cârciumarul îi găzduise pe cei trei într-o cămăruță din spate. „ăsta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de cârnat în gură. — Așa zici mata ? întrebă Tili. Bătrânul Coropciuc vărsă câteva picături pe jos. Tăcu, de parcă ar fi așteptat ca țuica să treacă prin dușumea și s-o înghită pământul. Apoi dădu restul pe gât și își șterse mustățile. — Dumnezeu să-l odihnească. — Pe cine ? întrebă, șoptit, Jenică. — Merge la oricare... Maca ieși din cinematograf și privi în lungul străzii, de la un capăt la altul, de parcă ar fi pornit, concomitent, dinspre naștere spre moarte și dinspre moarte înapoi. Iar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zâmbi și, cum le scotea la iveală pe rând, lămuri o nouă taină. — De la aură. Așa-i, băiete ? — De-asta are și darul cititului, adăugă Maca. Coropciuc terminase de aranjat paharele. Își turnă un deget de bere și-și șterse mustățile cu degetele făcute crăcană. — Fetița asta a noastră, spuse, nu are darul cititului, din contră, are boala cititului. Adică îi place să citească, încuviință Maca. Cum e când dormi dacă ai boala somnului... Se vedea că bătrânului îi era greu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
n-a rezolvat, desigur, nici o problemă (ce surpriză!), dar Cameron a avut dreptate Într-o anumită privință: Millington chiar s-a dovedit a fi hipoalergică. Puteam s-o țin În brațe, s-o alint, s-o las să-și frece mustața ei blănoasă de fața mea fără să simt nici urmă de mâncărime. Problema era că tocmai câinele era alergic la orice. Orice. Dar strănutul ei de cățeluș păruse cumva drăgălaș când am văzut-o printre ceilalți puișori În bucătăria crescătorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Articolul UNIC Domnul Mustață Ș. Gabriel se numește în funcția de judecător la Judecătoria Constanța. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 29 martie 2011. Nr. 334.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230965_a_232294]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Copălău, județul Botoșani Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Copălău se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află două căpățâni de usturoi din argint, drepte, cu mustățile în jos, dispuse față în față, cu cozile îngemănate, iar în colțuri trei frunze de stejar din aur, îndreptate spre inima scutului. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Căpățânile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264482_a_265811]
-
Davis, 1984, 161). Deși ambele fenomene se manifestă cu preponderență în sfera estetică a vieții sociale (îmbrăcăminte, artă, coafură etc.), observăm că există o distincție atât la nivelul sursei (trendsetters, testmakers), al duratei adeziunii, cât și al receptorilor (followers). Imitarea mustății lui Chaplin, dansul hula-hop, steaking-ul (alergarea în public cu corpul dezgolit) iată doar câteva exemple de teribilisme pe care literatura despre modă le înregistrează. Teribilismele provoacă adeziunea pasageră a unui număr realtiv mic de persoane, sunt dezaprobate social și cuprind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pantofi sport, șosete, cercei mari, brățări sau mai mult de două lănțișoare la gât. Angajatele care nu sunt costumate nu pot folosi creion de ochi sau gel pentru păr, dar trebuie să folosească deodorant. Pentru bărbați sunt interzise barba sau mustața (idem, 93). Despre consecințele uniformelor asupra comportamentelor au scris și Mark G. Frank și Thomas Gilovich (1988), arătând semnificația culorii echipamentului sportiv asupra activității competiționale. Mai exact, aceștia au urmărit să răspundă întrebării dacă culoarea neagră a echipamentului este asociată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
autohtonilor (români) prin tătari. Din această conviețuire, mai strânsă și mai cuprinzătoare decât aceea cu pecenegii, au provenit și acele nume din Codex cumanicus recunoscute ca românești, Umul, Gubul, Olaka. Ca împrumut de costume (port), cu părul lor lung și mustățile plecate în jos, cumanii din fresca de la Gelencze au înfățișarea țăranilor români-căpetenile cumane au un fel de căciuli. În Chronicon pictum...", ei apar cu căciuli albe, purtând haine largi. În miniaturile ungurești, cumanii poartă acoperăminte sau căciuli românești. Dar Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o domina. El a fost figura dominantă a vieții politice pînă în 1963 și din nou după 1974. Modificînd de mai multe ori procedurile de votare, el a cîștigat alegerile din 1956, 1958 și 1961 și le-a pierdut "la mustață" în 1963, revenind la putere în 1974. Karamanlis a deținut deci puterea mai mult timp decît oricare alt premier al Grecie de pînă atunci. În ciuda faptului că era nou în domeniu în anii '50, el a dobîndit imediat susținerea din partea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
francezii îi desemnau pe soldații infanteriști francezi din Primul Război Mondial. Cuvântul a început să fie folosit în Franța în epoca lui Napoleon Bonaparte, deoarece soldații din acea vreme, care proveneau din zonele rurale ale Franței, purtau cel mai adesea mustăți și bărbi stufoase. Poilu este întruchiparea luptătorului dârz, neînfricat și rezistent, deși nu întotdeauna supus și ușor de stăpânit (n. trad.). Uniunea Sacră (Union Sacrée) este un acord încheiat în Franța în timpul Primului Război Mondial, prin care stânga se angaja să nu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
asume un rol masculin, că este mai puternică și mai autonomă decît femeile din trecut. Reclama din 1988 are un marcat caracter antipatriarhal și chiar exprimă ostilitate față de bărbați prin modul în care sînt înfățișați, ușor supraponderali, cu ochelari și mustață groasă arătînd puțin ridicol, în vreme ce, în mod evident, femeilor li se impune handicapul unei mode ridicole și al unui statut social de netolerat. "Noua" femeie Virginia Slims, care domină complet scena, este chintesența stilului și a puterii. Această femeie puternică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a veni din alte vremuri. Ele seamănă cu acele fotografii de epocă din albumele de familie în care vedem un băiețel în costum de marinar, surîzînd timid, strivit alături de un domn înalt cu pălărie și baston, cu privire severă și mustață. Din fericire, tații nu mai sînt ce au fost odinioară și nici supraeul. Cînd este indulgent, mai puțin exigent, ne lasă să trăim ca niște oameni, ca niște simpli muritori ce sîntem. Ajungem la punctul esențial. Supraeul ne protejează și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cred că se Îndrăgostesc, dar la o adică Își lasă iubita de izbeliște, care au citit printre picături niscaiva literatură pe care se mulțumesc s-o maimuțărească În calambururi gratuite. Pornind de la titlu: Mémoires d’un jeune homme dérangé sînt mustățile puse titlului Mémoires d’une jeune fille bien rangée din 1958 ale Simonei de Beauvoir. Frédéric Beigbeder este acel scriitor-copywriter care știe azi ce va citi cititorul de mîine, pentru a parafraza o afirmație pe care-o face În al
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Se încalecă erori/ Din aproape în aproape,/ Saltă sufletul pe ape/ Sub copite eu în, silă,/ Ca pustiul sub cămilă". ("Inspirație")... Snobismul, permanenta simulare, nu-i mai trezește nici tristeți, nici ironii acide. Falsul motan este falsul creator: "Clipea din mustăți odată, cam într-o doară,/ și simțea globul întreg parfumat azi nimic,/ Nici un curent electric,/ Copacii, casele, turnul de apă/ Au același miros de aer" ("Falsul motan"). Izolat de "tinerii cotoi". poetul ține ca arta lui să fie autentică și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ce se amplifică și mai mult în "Tinerețea lui Don Quijote" cu un sentiment de neliniște în fața universului, a perenității lumii. În poemul "Viziune", sentimentul de neliniște este potențat de lipsa de copilărie a copiilor: "Dar ei se nasc direct cu mustăți/ Și nu mai au de trăit/ Decât șapte zile". "Bile și cercuri" este poemul în care lumea este văzută geometric; cercul și sfera sunt imagini care ne trimit la Nichita Stănescu ("Laus Ptolemaei"). Concluzia e că zbaterea este inutilă, lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și cunoștea și slovă, lucru de mirare între ciobani. De la el Nechifor(de la acel baci) deprinsese și unele vorbe adânci pe care le spunea cu înțeles la vreme potrivită” * “Nechifor sa arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului” * “ Își mângâia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncenele aplecate și la oată înfățișarea lui îndesată și spătoasă” * De alte personaje: * De către Vitoria * “Era un om cu harțag la chef. Mie mi-era drag când
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]