4,047 matches
-
toate relațiile sociale, începând cu relațiile de cuplu 3 și de familie și sfârșind cu relațiile la locul de muncă, între colegi. Herta Müller, laureata premiului Nobel pentru literatură în 2009, face în romanele ei o sensibilă analiză a acestei neîncrederi între colegi. Disconfortul permanent era acceptat așa cum disconfortul celulei, în închisoare, este acceptat de prizonierul ce încearcă să găsească modalități de a-și face mai facilă supraviețuirea în condițiile ce nu pot fi schimbate. Românii, la locul de muncă, încercau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu personalitate inconstantă, incapabil de a-și controla impulsurile, exploziv (Mayseless, 1991). Tipul evitant, mai inhibat în reacții, ajunge mai rar la comportamente violente, dar acestea sunt mult mai intense și cu o mare vinovăție posteveniment. Stima de sine scăzută, neîncrederea în partener, posesivitatea, gelozia sunt caracteristici frecvent întâlnite la partenerii din cuplurile bântuite de violență. 1.7.5. Tipuri de violență în familie Când vorbim despre violența în familie sau violența domestică, ne referim atât la violența în cuplu, cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fete și băieți: în timp ce băieții se comportă mai violent la supărare, fetele se manifestă cu mai profundă tristețe, disperare. Efectele globale, vizibile, asupra copiilor care cresc la această vârstă cu părinți cu violență în cuplu sunt boli frecvente, timiditate exagerată, neîncredere în ei înșiși, probleme de comportament printre ceilalți copii de vârsta lor bătăi, certuri, țipete, plâns. Așa cum am spus, aceste manifestări încep să difere la fete și băieți; în vreme ce băieții manifestă deschis violența, fetele devin mai „rejectante, neliniștite, pasive și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a cere ajutor atunci când te afli într-o situație care-ți depășește posibilitățile de a face față. Fie ca femeile-victime se văd puternice și capabile să gireze situația de violență în care se află, fie că reziliența scăzută, pe fundalul neîncrederii, le diminuează abilitatea de a cere ajutor. Pe un alt site, www.fin.ro, în data de 12 aprilie 2010, aflăm că într-o cercetare întreprinsă în perioada ianuarie 2004-septembrie 2007, s-au înregistrat peste 33.000 de cazuri de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Cum încrederea în părinte este fundamentul încrederii în lumea în care trăiești, a încrederii în sine însuși, copiii mințiți sau pur și simplu considerați prea mici pentru a le comunica o situație de familie importantă, vor dezvolta un sentiment al neîncrederii în ceilalți, al singurătății și pierderii sensului și a bucuriei de viață: „orice problemă ai, trebuie să-i faci față singur, fără să spui cuiva despre ea””. Această învățătură de viață, deprinsă în copilărie, în familie, determină un comportament tipic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
singurătății și pierderii sensului și a bucuriei de viață: „orice problemă ai, trebuie să-i faci față singur, fără să spui cuiva despre ea””. Această învățătură de viață, deprinsă în copilărie, în familie, determină un comportament tipic pentru întreaga viață: neîncrederea în ceilalți și incapacitatea de a cere ajutor. Sunt căutată la telefon, de către o mamă care dorește să facă o programare pentru o consultație pentru copilul său. Copilul, o fetiță în vârstă de 3 ani, se bâlbâie. Mama, educatoare de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu povestesc ușor despre abuzul căruia îi cad victime, fie pentru că nu au cuvinte, fie că le este rușine sau că sunt amenințați de agresor pentru a păstra secretul. Chiar dacă îndrăznesc să o facă, ei sunt în general întâmpinați cu neîncredere și discreditați de către ceilalți adulți. Dacă în general, a cere copilului să păstreze în secret situațiile în care s-a simțit în disconfort este în detrimentul copilului, secretele legate de abuzul sexual sunt devastatoare pentru copil. Un alt aspect de reținut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și atunci copilul își va spori atenția față de sarcinile școlare sau dimpotrivă, solicitările școlare vor deveni imposibile pentru copilul ale cărui mecanisme de apărare vor fi suprasolicitate de abuzul suferit. în acest din urmă caz, copilul a dezvoltat deja o neîncredere și anxietate față de școală, iar abuzul căruia i-a căzut victimă nu face decât să-i sporească incapacitatea de a face față cerințelor școlare; depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de rușine și vinovăție; fuga de acasă. Abuzul sexual al copilului are și anumite manifestări specifice: comportament hipersexualizat, necorespunzător vârstei al victimei; în cazul fetelor: o preocupare anxioasă de a construi relații cu băieții și incapacitatea de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de I. Kogan (2001), strategia tămăduitoare care se distilează imperativ este ca orice persoană să și asume trauma majoră de care a avut parte, pentru a nu-și infesta urmașii, contaminându-i cu un epuizant sentiment de teamă și destabilizatoare neîncredere în oameni. Sintetizând, putem spune că pentru a da naștere unor copii curați este nevoie de părinți curați, adică liberi de eventualele traume majore pe care le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familia a dobândit în perioada comunismului anumite caracteristici specifice, rămânând însă un important factor protectiv împotriva adversităților cotidiene. în Pavilionul canceroșilor, A. Soljenițîn spunea că e un lucru mare să poți avea încredere în partenerul de cuplu. Această suspiciune și neîncredere a atins în bună măsură și viața familiilor din România. d) Resemnarea, abandonarea speranței de mai bine, a constituit un important mecanism de apărare cu rol de factor de protecție în condițiile caracteristice comunismului. „E bine și așa, oricum...”, „o să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
facă un rău, să se rănească în momentul în care se arunca pe jos. Se pare că în ultima vreme, crizele se înmulțiseră și erau în ochii personalului tot mai nemotivate. Am dorit să întâlnesc copilul. Personalul manifesta însă o neîncredere și o teamă că fiind o persoană necunoscută Aureliei, aceasta va reacționa printr-o nouă criză. Printr-o strategie gândită dinainte, m-am apropiat treptat de Aurelia, care se afla în sala de zi a centrului împreună cu ceilalți copii, având
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suficient stimulată în cultura noastră. Unul din cele mai încălcate drepturi ale copilului în România, este tocmai dreptul la opinie 1. Nesolicitându-i-se opinia, neimplicând copilul în situații, indiferent că motivul invocat este acela de a proteja copilul sau neîncrederea în capacitatea copilului de a avea o opinie, nu vom sprijini capacitatea de reflecție a lui, în ciuda inteligenței pe care o posedă. Dialogul reflectiv transmite copilului că opinia sa este importantă, că adultul dorește să o cunoască și că este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mutuale (contract social) Între indivizii aflați până atunci În război. Astfel, aceștia conștientizează, la un moment dat, faptul că o stare alternativă de non-agresiune, În cazul În care ar fi persistentă, ar fi preferabilă stării de agresiune continuă. Însă, datorită neîncrederii reciproce generalizate ce domnește Între indivizi, singura modalitate prin care aceștia pot face trecerea de la starea naturală de agresiune către starea socială de cooperare este cedarea unei porțiuni suficient de mari din drepturile lor naturale unei singure autorități. Aceasta, numită
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
asigurările de sănătate obligatorii) este agreată doar de 27% dintre respondenți. Aproape dublu (45%) preferă să plătească din buzunar pentru tratamente care nu sunt acoperite de asigurarea statală, atunci când beneficiază de ele. Această opțiune se poate explica prin trei factori: - neîncrederea oamenilor În potențialii gestionari ai banilor din sistemul de asigurări; - lipsa obișnuinței de a gestiona riscul la nivel individual prin sisteme de asigurări; - lipsa unei culturi medicale solide În România. Aceste explicații pot fi găsite chiar În răspunsurile acestui sondaj
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
securitate pe continent nu putea fi construit pe arsenale militare mereu mai mari și mai sofisticate, pe o cursă a înarmărilor care producea nu numai instrumentele cele mai brutale ale politicii de forță, ci, totodată, genera teama de agresiune și neîncrederea între state. De aceea, România propunea la Geneva un document de lucru cuprinzător, care mergea de la măsuri de încredere la cele de dezangajare militară și dezarmare, inclusiv de dezarmare nucleară. Erau propuneri maximaliste, pentru promovarea cărora Romulus Neagu "se bătea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prima facie, dar nu putem ști niciodat] care este datoria exact]. Cu alte cuvinte, știm care sunt principiile morale, dar nu și ce ar trebui s] facem într-o situație dat]. Este o combinație interesant] a certitudinii morale generale cu neîncrederea afișat] fâț] de anumite cazuri. Ross ia o poziție clar] fâț] de epistemologia moral] (teoria cunoașterii morale și justificarea convingerii morale). În primul rând, cum putem s] cunoaștem adev]rul despre orice principiu moral? Unii filosofi susțin c] adev]rul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să, nu excludea procreația și ducea la cump]tare și bune moravuri. Secole mai tarziu, Sfanțul Toma din Aquino, f]cea s] r]zbat] ecouri ale concepției sale despre sex în Summa Theologiae, ameliorând ins] într-o anumit] m]sur] neîncrederea lui Augustin fâț] de pl]cerile trupești și de bucuria în interiorul c]s]toriei. În timp ce era de acord cu majoritatea pozițiilor augustiniano-tomiste cu privire la sex, Luther a respins celibatul că ideal. În a sa Scrisoare c]tre cavalerii Ordinului Teuton, Luther
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au încredere una în alta. Dar încrederea nu poate supraviețui și nici nu se poate dezvolta într-un mediu caracterizat de neincredere și ur]. De asemenea, nu poți fi complet onest cu cineva dac] nu ai încredere în acea persoan]. Neîncrederea d]uneaz] onestit]ții. Pe scurt, posibilitatea unor relații personale reale este limitat], dac] nu chiar eliminat] într-un mediu imoral. Dac] oamenii nu sunt interesați de bun]starea altor oameni - dac] ei sunt amorali sau imorali - atunci când într] aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât de pierdut sunt optimiști; din contră, cei care consideră că vor avea mai degrabă de pierdut decât de câștigat și că lucrurile nu vor evolua așa cum își doresc ei sunt pesimiști. Deseori este invocată o relație între pesimism și neîncredere și între optimism și încredere (Uslaner, 2002; Wuthnow, 1998). Psihologii sociali sugerează că optimismul și încrederea sunt, în raport cu lumea, parte a aceleiași dispoziții psihologice generale vezi Erikson (1950); Allport (1961); Cattell (1965). Nu doar psihologii sociali invocă această relație ci
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pesimismului a făcut ca aceste opțiuni să devină mai puțin ferme. Este de așteptat totuși ca pe termen mediu, pe măsură ce societatea românească va deveni mai "stabilă", mai modernă, mai integrată în complexul țărilor europene, pe măsură ce tot ceea ce înseamnă cultură a neîncrederii se va risipi, tinerii (în special cei din mediul urban) să se reorienteze sau să se identifice din ce în ce mai mult cu valorile de tip deschidere la schimbare, în detrimentul celor conservatoare. ANEXA I Tabelele A1-A5 prezintă rezultatele analizei de varianță (ANOVA) Tabel
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
industrializate)27. Americanii sunt atât de obișnuiți cu stereotipuri despre comunitatea de afaceri franceză, ca fiind prea ierarhizată și birocratică, iar lucrătorii francezi sunt considerați oarecum diletanți și neserioși, Încât atunci când sunt confruntați cu evidența, ei scutură din cap cu neîncredere. Care este mesajul despre comunitatea de afaceri americană și lucrătorii americani, dacă Franța și alte cinci națiuni europene sunt mai bune În domeniul afacerilor decât noi? Trebuie să avertizez că productivitatea americană a crescut simțitor În 2002 - cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
centrul și estul Europei, speranța medie de viață e puțin mai mică decât cea din Statele Unite ale Americii. Totuși, faptul că speranța de viață În Europa de Nord și Vest este mai mare decât În America ar fi cu siguranță privit cu neîncredere de majoritatea americanilor. Chiar mai rău, după cum arată Organizația Mondială a Sănătății (WHO), Statele Unite ale Americii sunt În prezent pe un jalnic loc 24, dacă speranța de viață este ajustată pentru disabilități, cu mult În urma prietenilor noștri europeni 68. WHO
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
regândirea modului În care Statele Unite ale Americii definește progresul economic 92. Într-adevăr, este probabil corect să spunem că dacă unii dintre consilierii economici ai președintelui ar fi Încercat să introducă subiectul, aceștia ar fi fost primiți cu exclamații de neîncredere de către colegii lor. Totuși, În Europa cei aflați la putere par să fie Înclinați, chiar doritori, să pună sub semnul Întrebării vechile șabloane și să schimbe presupunerile de bază a ce este progresul economic. Ce legătură au toate acestea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
personal, emoțional și chiar metafizic. Chiar majoritatea europenilor, atunci când sunt Întrebați, nu sunt siguri În ce s-au băgat. Părinții fondatori americani trebuie că s-au simțit la fel. Dar chiar dacă există dubii și crize, un sentiment de frustrare și neîncredere, toate acestea sunt de așteptat de la oameni care se află În procesul rescrierii istoriei umane. Este adevărat că Europa este pe cale să devină un nou tărâm al oportunității pentru milioane de oameni din toată lumea aflați În căutarea unui viitor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]