4,430 matches
-
onirică, este „Îndepărtată”. Călătoria face din neliniștitul ei protagonist un prizonier, dar harta peisajelor ei potențiale este „lungă” nostalgie. Zăpada este efemerul dureros și irevocabil, dar și albul utopiei și basmul din vis... Reînvățăm de la o vreme că până și nedreptatea morții poate să nu mai pară decât doar una dintre numeroasele umiliri oarecare pe care le inserează viața, când Începe să-i semene. Vital rămâne refuzul de a pactiza cu prolificul asediu al morții. Chiar și strivite În malaxorul realului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nu ești liberal decât din oboseală, democrat, din rațiune”, se explica Cioran, la maturitate, posterității. Paul Georgescu nu mai era nici el tânăr, la capătul experienței sale, mai curând dezamăgitoare, de combatant. Nu revendica, firește, perfecțiunea Dogmei, recunoștea conflictele, abjecțiile, nedreptățile comise În numele ei. Era perfect informat la ora aceea și chiar mult Înainte, nu doar asupra „erorilor” Partidului, ci și despre Gulag, lagăre, execuții (la fel cum „partea adversă” cunoștea Holocaustul). În plus, avea zilnic În față realitatea cotidianului socialist
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ziceam, nu o dată. Pe oameni ca mine, aserviți micului bun-simț „burghez” și ispitelor raționaliste, sceptici și cu stânga, și cu dreapta, și uneori și cu mediana, mulțumindu-se cu compensații solitare, nu prea poți să te bazezi În acțiunea colectivă. Nedreptatea, teroarea și minciuna nu mă lăsau Însă impasibil. Puteau, oare, obsesiile etice, de care nu scăpam, evita la nesfârșit politicul? Aroganța celor care se credeau deasupra „vulgului” mă irita la fel ca ipocrizia celor care vorbeau În numele maselor. La ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ei naturale de autoreglare, amestecând, de-a valma, ambiții, vanități și frustrări, surprize scandaloase și regenerări Întârziate și bruște. Un fel aproape „american” de a lăsa lucrurile În voia lor, așteptând să-și moduleze, treptat, sensul, dacă au vreunul. Erori, nedreptăți și decepții sunt digerate, parțial și În grabă, În dinamica „mersului Înainte”, nu neapărat În speranța unor rectificări ulterioare. Bietele previzibile defecte umane intră În premisa firească a existenței, ca și calitățile, relative și ele, supuse intemperiilor sociale și intime
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a muritorilor ce suntem. Inconsecvențele aparente, ținând de adaptabilitatea la jocul social nu trec de limita „incompatibilității” de fond, totuși. În momente decisive, conștiința somează onestitatea să se pronunțe, să-și afle expresia. Nu poate fi prelungită oricât eroarea, nici nedreptatea; bruiajele conjuncturii nu pot permanentiza confuzia, când ai Înțeles, fie și după ezitări și precauții, că te aflai pe o undă de recepție Înșelătoare. Am avut ocazia să admir Îngăduința cu care Gabriela evalua pitorescul unor Îndărătnicii deloc stimabile ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu negația, Într-o formă oarecum frivolă, dar melancolia se adâncește, consecință a dureroasei presimțiri că sfârșitul aventurii sale lumești și păgâne era aproape. Pare acum, Într-adevăr, „mai Înclinat să accepte chiar și lumea vestică liberal-democrată, cu esențiala sa nedreptate, cu oameni de afaceri și comercianți, cu libertățile sale”, scria Matei Călinescu În studiul Citindu-l pe Cioran (Salmagundi). Și totuși, În 1960, Cioran mai crede, În Istoria utopiei, că: „«Libertățile» prosperă numai Într-un corp politic bolnav: toleranța și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de la Berlin la New York, vechiul meu corespondent. Am aflat și eu, Între timp, destule, În context american, despre eroismul voluntar sau involuntar În distanțarea de mitologia „identității”, văzută azi ca un soi de cheie miraculoasă pentru toate ambiguitățile, contradicțiile și nedreptățile istoriei și ale cotidianului. Atunci Însă, la Începutul anilor ’80, ne refeream amândoi, fără atâtea conotații suplimentare, la respingerea clișeului literar, ca și a celui social-politic. Episodul (Lipova, să-i zicem) avusese o consecință dramatică: o lungă și extraordinară relatare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dureroasă În propria fisură. Pendularea Între trecutul estic, turmentat de toate vârtejurile Istoriei, și pragmatismul prezentului nu asigură un domiciliu confortabil spiritului său Însetat de pasiune. Continua să scrie, să traducă și să citească, și continua să fie acaparat de nedreptățile de demult și de azi, din preajmă și de departe, dar nu-și regăsise locul. Excesiv adesea, electrizat de intensitatea propriilor trăiri cerebrale și sufletești, Paul a fost, În cele două decenii de când ne Întrunise hazardul, consumat de obsesii divergente
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru ca cei 27 de legionari arestați să nu poată lua legătura cu cei de afară. După cum se va vedea mai jos, se trăiește de către organele de represiune o teamă, justificată doar de psihoza celui care știe că face o mare nedreptate și de undeva așteaptă să-i vină o pedeapsă. Desigur că la Râmnicul Sărat, unde se produseseră atâtea crime contra legionarilor era mai îndreptățită, dar peste tot în țară se manifestă același sentiment, cum se poate remarca din pasajul de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că Tu nu mai exiști ca ființă pământeană. Îți simțim prezența vie, îți ascultăm chemarea Ta, îți îndeplinim poruncile Tale. Zbuciumul Tău nu-și află alinare în sufletele noastre, iar umilințele la care ai fost supus ne cutremură de atâta nedreptate. Rănile Tale în noi nu se vindecă niciodată și eroica Ta înfruntare a unei lumi clădită pe nedreptate și neadevăr a devenit linia propriului nostru destin. Ascultă, Căpitane, ecoul inimilor legionare. De acum și până la captul vieții noastre vom sta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
poruncile Tale. Zbuciumul Tău nu-și află alinare în sufletele noastre, iar umilințele la care ai fost supus ne cutremură de atâta nedreptate. Rănile Tale în noi nu se vindecă niciodată și eroica Ta înfruntare a unei lumi clădită pe nedreptate și neadevăr a devenit linia propriului nostru destin. Ascultă, Căpitane, ecoul inimilor legionare. De acum și până la captul vieții noastre vom sta în neclintire sub comanda Ta. Miile de legionari din toate depărtările pământului românesc nu simt altă chemare mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și germani mi-au deschis ochii asupra acestei fabuloase moșteniri trace. Aceste incursiuni în lumea tracă mi-au fost de folos și sufletește, deoarece m-au ajutat să suport mai ușor captivitatea. Mă înstrăinasem de realitate, de gratiile închisorilor, de nedreptatea ce-o sufeream, plutind într-o lume, îndepărtată cu mii de ani în urmă. Nu mă mai gândean la viitor, la ceea ce se poate întâmpla mâine, căci trecutul ce-l descopeream în cărți mă fascina cu creațiile lui monumentale. Am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a reușit să-l scoată afară, în sân, avocatul Horia Cosmovici, care avea acces în închisoare pentru pregătirea procesului și recursului, și tot aici i s-a săpat, tot în 1938 mormântul Căpitanului. Pluteau în aerul Jilavei amintirile triste ale nedreptăților și crimelor fără de număr, săvârșite contra legionarilor, ca niște nori negri, din care s-a pornit fulgerul dreptății în 1940, lovindu-i pe făptași. După aceea, acest fort al stăpânirii diavolești și-a deschis din nou porțile, pentru cei care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îmi răspundeam singur prin cuvintele Căpitanului: „Pentru a putea să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și de vrăjmășie față de camaradul său. Și nici acela al cărui suflet e sterp de credință.” în adevăr, analizându-mă, în singurătatea mea fioroasă, nu mă simțeam vinovat de nici unul din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Am o serie de responsabilități. Nu se face să abandonez oamenii, locurile și obiectele pe care le-am creat. E o lume întreagă! Înțeleg că pentru tine nu e bine cum am procedat și te rog să mă ierți pentru nedreptatea pe care ți-am făcut-o. Îmi este cumplit de greu să mă despart de tine. Responsabilitatea îmi aparține în exclusivitate și trebuie să suport singur consecințele. Asta e lumea mea și numai a mea. Zidul mă împrejmuiește, râul curge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în literă, cât și în subtext linia pe care avea să evolueze revista în anii următori: militantism ardent, cu aspecte de „răzvrătire”, fără contestarea frontală și radicală a orânduielii politice, dar cu o combatere punctuală viguroasă a unor racile sau nedreptăți semnalate ca fiind contrare marilor principii afirmate de discursul oficial, „mustrarea potentaților” de diferite niveluri, cu recurs direct - și protector - la autoritatea șefului regimului. La adăpostul acestei linii de conduită, F. și-a câștigat o marjă de manevră mai largă
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
atentă a unui regizor, ajunge actriță cu faimă. Dragostea înfiripată între cei doi evoluează către un sfârșit fericit. Pe afișul premierei din 1943 nu apare numele lui F., legile momentului interzicând colaborarea cu „nearienii”. În stagiunea 1945-1946 corectează el însuși nedreptatea, incluzând lucrarea în repertoriul Teatrului Victoria, pe care îl conducea. Neimportante sub raportul valorii literar-dramatice sunt Păcală (scenariu, 1925), Minciuna (1926), Fata cu părul de aur (1943). F. afirmă că ar mai fi scris și alte piese: Pentru o femeie
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
originală, forța de rezistență în fața vitregiilor istoriei. Nu face o călătorie de agrement și nu rămâne neutră la ceea ce vede și aude. Dimpotrivă, la Cluj („localitate cu totul latină”, precizează ea), participă la unele discuții, dă replici fără menajamente unor „nedreptăți revoltătoare” produse de maghiarii și austriecii cu care stă de vorbă. Costumul, ținuta femeilor îi rețin atenția, eleganța fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
proză G. are însă momente de virtuozitate. Sunt schițe în volumul Alb și negru (1902) în șirurile cărora fiecare cuvânt se așază ca într-un mecanism detonator, în registru de pamflet, acuzând, în linie sămănătoristă, degradarea societății (Altă doină) și nedreptățile (Vaiet și tăcere, Midas, Arhivarul, Frații ș.a.). Doar povestirea Mâna moartei, prezentând ordinea logică prin ochiul deformant al patologicului, găsește cheia unui fantastic înrudit cu cel din proza lui I.L. Caragiale, subminat însă de perpetua deslușire realistă. Gradația psihologică subtilă
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
cea mai sigură de a-și lua revanșa asupra contemporanilor săi. Aceasta era soluția pe care o aleseseră explicit, printre alții, Horatiu și, mai ales, un alt exilat, Ovidius. Este vorba de o "aroganță" creatoare a celui care socotește orice nedreptate care i se face drept un afront adus superiorității spiritului de către plebeianul simț comun. Cantemir nu era deloc lipsit de astfel de accente. Pentru el, literatura însemna, înainte de toate, act de cunoaștere, de sondare a realității, de stoarcere a esenței
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atinge, susține Seneca în De constantia sapientis, căci acesta își are resursele în sine însuși; nimic nu i se poate răpi, nimic din ceea ce vine din exterior nu îl condiționează: "Așadar, iată ce afirm eu: înțeleptul nu este expus nici unei nedreptăți. Astfel, nu contează câte arme se îndreaptă împotriva lui dacă el este de neatins pentru ele. (...) ... sufletul înțeleptului este solid și a adunat în sine forța necesară pentru ca, în fața nedreptății, să fie în siguranță"81. Prin urmare, adevăratul înțelept este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Așadar, iată ce afirm eu: înțeleptul nu este expus nici unei nedreptăți. Astfel, nu contează câte arme se îndreaptă împotriva lui dacă el este de neatins pentru ele. (...) ... sufletul înțeleptului este solid și a adunat în sine forța necesară pentru ca, în fața nedreptății, să fie în siguranță"81. Prin urmare, adevăratul înțelept este total liber de orice constrângere exterioară pentru că a reușit să se detașeze de orice determinare, chiar și de cea supremă: moartea. Inorogul pare a-l fi citit atent pe Seneca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
loviturilor ei "scutul sufletului vitejesc", statornicia pe care nimic nu o poate clinti"85. Prin urmare, am fi tentați să spunem, dacă Inorogul este un înțelept (rămâne de văzut...), dacă el are forța necesară de a se ridica deasupra tuturor nedreptăților a căror victimă este, dacă e superior tuturor celorlalte personaje e pentru că el este un produs al stoicismului. Nimic de zis, e o teorie ispititoare. Și totuși, ceea ce urmează acestui nobil discurs pare a proveni dintr-o altă mentalitate. Stoicismul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
petrec prin acumulări timide, de aceea sacrificiul singurătății își are rostul său dacă pilda sa va fi urmată, la fel de timid, și de alții. Aceasta este morala în numele căreia Liliacul se retrage din lumea tiraniei, a falsului, a discursurilor găunoase și a nedreptății acceptate cu capul plecat. Lecția sa este una de demnitate. Această ipostază se suprapune perfect peste semnificația pe care, după celebra carte a lui Horapollo, Hieroglyphica, i-o atribuiau vechii egipteni atunci când îl foloseau în una din hieroglifele lor: " Când
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]