5,491 matches
-
dar nu până peste poate de fericită ca K.K. și Jolene. Pentru asta trebuie să fii îndrăgostită. Nu trebuie neapărat să fii îndrăgostită ca să fii fericită. —Spui asta pentru că tu nu ai fost îndrăgostită niciodată. Dumnezeule, mă simt atât de nefericită și atât de ne-șic! Am auzit că toate arată uimitor acum că s-au logodit. Dincolo de conflictele ei interioare, de teatrul pe care-l joacă, de țoale și de injecțiile cu vitamina C, Julie nu-i decât o romantică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mortală. —Julie, arăți trăsnet. Rochia aia e atât de scurtă că e aproape invizibilă. E antonimul lui conservator, am încercat s-o liniștesc. —Sunt în pragul disperării și tu-mi vorbești de antonime! De ce nu mă lăsați singură? plânse ea nefericită. Julie se închise în budoar. S-a schimbat și s-a schimbat și iar s-a schimbat. Zicea prin ușă că nu vrea să plece la petrecere pentru că stresul vestimentar, intelectual și sexual ar fi mai mult decât poate ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
vin. Ți-am spus că detest dracu’ zilele de naștere. Nu mă mai hărțui! — Dar am pregătit ceva special, ca să nu le mai urăști. Să nu mai fii nefericit niciodată, am bâiguit șocată. —Nu pricepi? Îmi place să fiu dracu’ nefericit. Nu funcționez altfel. Cum vrei să-mi fac bine treaba dacă sunt al dracu’ de fericit tot timpul? Mi-a trântit telefonul în nas. Am încercat să-l sun de vreo câteva ori, dar linia era mereu ocupată. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
secretariatul, veni răspunsul. Era secretara lui Zach, Mary Alice. Tipa vorbește în lătrături eliptice, la modă în cercul secretarelor cool de pe ambele coaste ale Americii. (Deși i-a apărut fotografia în revista Paper de peste trei ori, Mary Alice este vădit nefericită. Se îmbracă întotdeauna în rochii diforme, în haine belgiene avangardiste care ar întrista pe oricine. Când am încercat s-o ajut, explicându-i că-i mai bine să fie o fată efervescentă decât una depresivă, mi-a replicat: „Mda. Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
grăitoare, iar Julie îmi aruncă o privire scrutătoare. —Ce s-a-ntâmplat? am întrebat-o. — Nu s-a întâmplat nimic. Așa trebuie să se comporte un bărbat. Apoi îmi șopti: Iar logodnicul tău nu se poartă cum trebuie. Te face nefericită. Habar n-am cum Dumnezeu nu vedea Julie că-s în culmea fericirii. —Uită-te la tine. Ești total ana, se repezi ea la mine. În mod normal, ăsta e cel mai frumos compliment pe care i-l pot face unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
la nimeni altcineva în afară de moi. Le-ar fi mai bine fără mine ajunsă în halul ăsta. Nu sunt decât o povară. —Trebuie să te aduni. Nu te mai lăsa târâtă de toate toanele. — Nu pot să mă adun, sunt prea nefericită, i-am răspuns. — Se mai întâmplă să fim și nefericiți. Asta-i viața. Poveștile de dragoste se mai termină și prost. Se mai întâmplă și lucruri neplăcute. Dar trebuie să le faci față, nu să te apuci să faci gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
se oprise lângă masă, în așteptare: — Poți să-i transmiți tânărului domn că mademoiselle nu se simte destul de bine ca să poată lua masa în oraș? îi spuse. Cum îndrăznește? Tocmai când începeam să mă simt mai bine. Voia să fiu nefericită numai pentru că și el era nefericit. —Monsieur, spuneți-i că ne întâlnim acolo, i-am zis chelnerului strângându-mi lucrurile. Charlie se uită supărat la mine, dar nu spuse nimic. Acum chiar că mă ura. Și eu îl uram, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Până mi-am luat inima-n dinți s-o sun pe Julie, se făcuse deja patru dimineața, dar era trează: ținea post cu afine, iar crizele de foame n-o lăsau să doarmă. —Julie, i-am mărturisit, sunt atât de nefericită. — De ce, drăguțo, credeam că tu și Eduardo sunteți în al nouălea cer, mă întrebă. Îl ador pe Eduardo, dar pe Zach îl doresc de fapt. Mă gândesc să-l sun. Sunt sigură că-i e dor de mine. —Heeeei, stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
a fost Crăciunul trecut la St. Barths. Fetele astea arătau de parcă n-aveau nici o problemă. De fapt, arătau de parcă nici măcar nu știau ce-i aia o problemă. Nici vorbă să fie încruntate sau cătrănite. În mod clar, eram cea mai nefericită și prost îmbrăcată persoană de acolo. Evident, dr. Fensler era un geniu. De-abia așteptam să-l întâlnesc. Eram sigură că la el nu ține cu asigurarea medicală. La vreo zece minute după ce am ajuns, o soră medicală frumușică, îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
am nevoie de psihanaliză. —Iubito, dermatologia este noua psihanaliză, mă asigură ea. Crede că tot ce-i nou e bun doar pentru că-i nou.) N-ai văzut ce sumbri sunt oamenii care merg la psiholog? Psihologii îi fac pe oameni nefericiți. Chestia formidabilă în legătură cu dr. F. este aceea că vii pentru o nevinovată injecție cu Botox și pleci mai fericită decât după zece ani de psihanaliză. Ești frumoasă, te simți minunat. Simplu. Unele newyorkeze au devenit dependente, merg în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Side. Nu te-aș trimite eu la cel mai bun? —Ba da. Era très tentant. Vreau să spun, n-am mai auzit de psihanaliză care să te facă să arăți ca una dintre fetele lui Michael Kors. Dacă tot eram nefericită, barem să arăt bine. Încerc să nu fiu atât de superficială ca Julie, dar, câteodată, când îți este în joc starea mintală, n-ai de ales. —OK. Atunci încearcă. Fac cinste. Apropo, ai văzut-o pe K.K. în sala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
International Herald Tribune, am sorbit din suc și am început să mă-ntreb ce Dumnezeului o să mă fac. Cred că mi s-a prelins pe obraz o lacrimă rebelă. Acum, că eram singură, îmbrăcată la patru ace sau nu, eram nefericită. Mă simțeam ca o proastă. —Ai de gând să pierzi cursa? Se întorsese. Ce avea băiatul ăsta? Faptul că ieșea cu Julie nu-i dădea dreptul să-și vâre nasul în planurile mele de călătorie sau, că veni vorba, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
și mă sufocă cu o îmbrățișare. Deși eram bucuroasă s-o văd, mi-era teamă că nu-i cel mai potrivit moment pentru apariția unei persoane-problemă ca mama. Ah, Dumnezeule! Uită-te la tine! Arăți ca una dintre soțiile alea nefericite, de la balamuc. Te rog, pune-ți pantofi la petrecerea tatei de mâine seară. Ah, Micul Conte! spuse ea întorcându-se spre Charlie. Condoleanțe pentru tatăl tău. Îngrozitor, toată lumea din sat e alături de tine. Eu sunt vecina ta, Brooke, spuse întinzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
m-am simțit ca o proastă. Poate am exagerat. Charlie este, probabil, o ființă decentă - chiar dacă a profitat de mine într-un moment de slăbiciune la hotelul Mercer - care, de fapt, a fost foarte drăguț cu mine în câteva ocazii nefericite. Nu încercase să mă ducă de nas în legătură cu faptul că e conte, pur și simplu, nu era un încrezut, spre deosebire de ceilalți iubiți ai mei, Eduardo și Patrick, ca să numesc doar doi dintre ei. Vreau să zic, filfizonii englezi au ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
acum va trebui să-i spun de cutiuța de medicamente. — Nu mai fi îngrijorată! mi-a spus, văzându-mi expresia neliniștită. Ce s-a-ntâmplat? Ei bine, mai e ceva. Cutiuța asta aurită ar putea distruge armistițiul, mi-am zis nefericită. — Hai că n-o să mor, mă încurajă, uitându-se adânc în ochii mei. Pentru o fracțiune de secundă, i-am întors privirea. Jur că nu exagerez când spun asta, dar întreg universul s-a adunat în privirea aia. Totul. Trecutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Începusem să privesc la ruinele conacului aproape cu ochi de proprietar. În ciuda tragicelor sale consecințe, incendiul Își atinsese scopul În ceea ce privea Estrella de Mar și satisfăcuse anumite necesități ale mele personal. O parte a trecutului dispăruse În flăcări, amintiri nefericite se dispersaseră În aer odată cu fumul. Nimic nu indica identitatea incendiatorului, dar mie mi se așternuse dinainte un fel de urmă continuă. Nu voiam ca inspectorul Cabrera și echipa lui de criminaliști s-o ia vijelios după mine. — Dar, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și puls pe undeva pe-acolo. După mine, arăți destul de mulțumit, Charles. Umbli lelea prin lume fără nici o grijă... — Asta-i problema - Îmi trebuie mai multe griji. Tot călătoritul ăsta e doar o scuză ca să nu prind rădăcini nicăieri. Părinții nefericiți Îți dau o lecție pe viață. Frank a reușit cumva să treacă peste asta, dar eu am rămas prins În Riyadh, În carapacea vîrstei de doisprezece ani. Și-acum ești În Estrella de Mar. Aici o fi primul tău cămin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
erau pasionați sincer de obiectiv, nerăbdători să contribuie la creșterea conștiinței de sine a comunității. Filmele porno ale lui Crawford creau diviziuni nedorite. Ce Începuse ca o zbenguială răutăcioasă de budoar se transformase Într-o exploatare sordidă a cîtorva femei nefericite, printre care și Paula. Acum Îmi era dor de ea, dar pe ea Încă o mai rîcÎia ostilitatea față de Crawford. Energia și optimismul lui, felul cum Își trăia viața cu ochii deschiși, lucrurile astea păreau s-o irite Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
gînd să... — Cabrera? (Crawford le făcu cu mîna copiilor, iar aceștia o șterseră la fugă spre părinții lor, aflați care ieșeau pe ușa supermarketului.) Mi-e teamă c-o s-o facă, Charles. Îl cunosc de multă vreme. E un psihiatru nefericit, iar poliția e singurul mod prin care se poate răzbuna pe mine. — Bobby... Îmi făceam griji pentru el. Am Încercat să-i distrag atenția de la fetița care ne făcea cu mîna. — Sanger e motivul pentru care pleci din Residencia? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
rampă pînă la garajul de la subsol. Pe drumul dinspre Residencia Costasol, Încercasem să mă pregătesc pentru Întîlnirea față În față cu Frank, mult prea conștient de cît de mult se schimbaseră lucrurile Între noi. Nu mai eram frații uniți de nefericita lor mamă, iar Într-un sens mai larg Încetaserăm chiar să fim frați. Țineam În mînă cheile pe care le găsisem În livada de lîngă casa Hollinger. Traversînd subsolul Întunecos, mă uitam la ele cum licăreau În lumina tremurătoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sus până jos și înțepenit în pat. Vorbise pe un ton liniștitor, aproape glumeț, cu Bobo și cu domnul Scarlat, dar mai cu seamă cu Anda, care apăruse la spital într-o vizită-fulger, vaporoasă și parfumată. îi povestise pe scurt nefericita întâmplare, încercând să minimalizeze durerea fizică și declarând că accidentul nu a fost decât o nouă provocare pentru el și o nouă dovadă că este invincibil și etern. Anda stătea în picioare lângă pat, având grijă să nu fie atinsă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pomenească, însă, despre monstrul cu nenumărați ochi de gheață care o pândea de după ușă. îi mulțumi, recunoscătoare, când îl auzi oferindu-se să vină s-o ajute, la gândul că nu mai trebuie să și tulbure soțul cu întâmplarea asta nefericită. Fugi în dormitor să se îmbrace. Familia Neacșu locuia aproape de ei, la câteva stații de autobuz, așa că domnul Neacșu pu tea ajunge oricând, cu mașina, în următoarele minute. își trase pe ea repede o pereche de jeanși și un tricou
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nimic, așa că din cunoscute devin necunoscute. Și asta se Întâmplă nu numai În natura non-umană; numai proștii pot crede că atitudinea noastră față de semeni este diferită de atitudinea noastră față de viața „inferioară“ de pe această planetă. Toate aceste lucruri constituie moștenirea nefericită lăsată de știința victoriană, care a fost atât de caracteristic obsedată de mașini și de taxonomiile riguroase. Chiar zilele trecute, căutând Într-un sertar uitat dintr-un mic muzeu al cărui custode sunt, am dat peste o scrisoare. Era din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
neputincios - În primul rând, În veșnica noastră combinație de ignoranță și spaimă. Altfel nu știu cum am putea explica popularitatea de care se bucură acele manifestări recente și dezgustătoare ale unei mentalități pur medievale ca filmul Jaws (Fălci) și toată prăsila lui nefericită. Amenințarea pentru noi În mileniul viitor rezidă nu În natura văzută ca un rechin ticălos, ci În Înstrăinarea noastră emoțională și intelectuală tot mai mare față de ea - și nu cred că remediul stă doar În succesul sau eșecul mișcării de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
aș avea la ce, Însă mai amân o vreme. Încalec pe bicicletă, Încep să pedalez agale, fără chef. În fine, Îmi trece ceva prin cap: mă gândesc că așa, cocoțat pe două roți de mountain-bike roșu, nu pot părea prea nefericit. Nu c-aș fi fost, dar nici nu voiam să par. Eram doar abătut și-mi era greață. Cred că arătam rău, dar, cum spuneam, un bărbat pe bicicletă nu poate arăta prea rău. Eventual un pic ridicol, așa, Îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]