4,685 matches
-
Hristos. Apologeții ruși prezintă caracteristicile care diferențiază concepția antropologică creștină de cea naturalistă. • Nemurirea sufletului. Respingând ipotezele raționaliste cu privire la suflet, apologeții demonstrează că acesta este o substanță spirituală deosebită, principiul independent al fenomenelor spirituale. Conștiința este factorul care subliniază adevărul nemuririi sufletului. Dacă sufletul nu este rezultatul organismului, ci este o substanță spirituală, atunci el își poate continua existența după separarea de materie. Ideea nemuririi se bazează invariabil pe adevărul existenței lui Dumnezeu. • Creștinismul este o religie de origine divină, religia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
este o substanță spirituală deosebită, principiul independent al fenomenelor spirituale. Conștiința este factorul care subliniază adevărul nemuririi sufletului. Dacă sufletul nu este rezultatul organismului, ci este o substanță spirituală, atunci el își poate continua existența după separarea de materie. Ideea nemuririi se bazează invariabil pe adevărul existenței lui Dumnezeu. • Creștinismul este o religie de origine divină, religia absolută a libertății și a adevărului. Cunoașterea învățăturii christice se realizează în interiorul Ecclesiei, prin și în spiritul Evangheliei, înțeleasă prin Tradiția Apostolilor și a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ar fi, evident, o absurditate și mai mare. Că se fac studii tracologice este foarte bine, chiar excelent, cât timp ele rămân la un nivel strict științific. Dar tracomania este cu totul altceva. Se invocă argumentul că tracii credeau în nemurire, că aveau o spiritualitate foarte înaltă, de neegalat, că erau singurii monoteiști (ceea ce este total fals) și că, în general, religiozitatea traco getică este net superioară, spiritual vorbind, culturii și moștenirii latine, de mediocri legiști și administratori coloniali. Cu astfel
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
doftori, ritori și voevozi aleși, carii au domesticit, au învățat și au biruit pre toate celelalte neamuri ale lumii cu puterea minții lor, a limbii și a mâinii; într-însă au înflorit și înfloresc științele, meșteșugurile, bunele obiceiuri și buna nemurire; și cum că iaste cu cuviință ca aciastă Evropă să se numească podoaba lumii. Că ne aflăm în fața unei adevărate definiții ne varietur, al unui topos ideologic bine constituit, o dovedește și un text dintr-o cronică a lui Naum
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
te văd încă mirată, îmi fac datoria de a-ți aminti că noi, creștinii ortodocși, avem de la Domnul Hristos niște leacuri minunate; dintre acestea amintesc: SPOVEDANIA (MĂRTURISIREA) făcută cu lacrimi și zdrobire de suflet și SFÂNTA ÎMPĂRTĂȘANIE ăEUHARISTIA, CUMINECĂTURA, LEACUL NEMURIRII). Și femeia făcu o spovedanie bună, luă LEACUL NEMURIRII (Sfântaîpărtășanie) și căpătă liniștea și mulțumirea sufletească pe care le dorea atât de mult. 111. Înjurăturile și drăcuitul Un om avea prostul obicei de a înjura la orice pas. Fiind însă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
-ți aminti că noi, creștinii ortodocși, avem de la Domnul Hristos niște leacuri minunate; dintre acestea amintesc: SPOVEDANIA (MĂRTURISIREA) făcută cu lacrimi și zdrobire de suflet și SFÂNTA ÎMPĂRTĂȘANIE ăEUHARISTIA, CUMINECĂTURA, LEACUL NEMURIRII). Și femeia făcu o spovedanie bună, luă LEACUL NEMURIRII (Sfântaîpărtășanie) și căpătă liniștea și mulțumirea sufletească pe care le dorea atât de mult. 111. Înjurăturile și drăcuitul Un om avea prostul obicei de a înjura la orice pas. Fiind însă creștin, ca toți românii, simțea el că acest obicei
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
a cărții, care ilustrează psihologismul autorului, este cea a celebrelor epistole pauline. Aici, apostolul creștin ar vorbi într-un mod criptat exclusiv (!) ,,despre conflictele funcționării psihice intime, eliminând astfel confuzia dintre Psihic și Suflet, care a dus la credința în nemurirea psihicului"53. Referindu-se la păcatul originar, apostolul Pavel ne-ar îndreptăți pe noi astăzi să vedem în discursul său ,,conflictul de motive, conflictul dintre legea supraconștiinței și legea subconștientului, privirea interioară, necesitatea introspecției clarificatoare, tema tuturor mitologiilor"54. Accentul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
bizantină din secolul al X-lea) care preiau ceva din simbolismul orfismului și din cel al religiilor de mistere. Deosebit de interesante sunt și paginile despre preluarea unor motive orfice în creștinism, cum ar fi credința într-o divinitate care promitea nemurirea. Adrian Poruciuc propune în mod argumentat (lingvistic și extralingvistic) interesante analogii între Demeter, Dionysos și Pământul-Mamă. Mai mult, zeii preistorici care l-au precedat pe Dionysos "ar fi fost dependenți de o zeiță de tip Proto-Demeter" (p. 121). Dionysos apare
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ei înșiși la scoala academică medicală ieșeana. Ca George Emil Palade a abandonat practică medicală și a ales aventură științifică, cum spune Radu Iftimovici, este de mult un lucru știut. Rămâne să mai punctam, după același autor, drumul său spre nemurire. După ce a fost oferit lumii, așa după cum s-a spus, ca om de stiinta gata format de școală medicală românească și, implicit, de cea ieșeana, a lucrat 34 de ani, până în anul 1973, în laboratorul de histologie a lui Albert
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sufletului; ea este spiritualitatea naturii și ne conferă fericirea. Odată atins acest grad al inteligenței sau de cunoaștere a lui Dumnezeu, este obținută condiția care te face imun la accidentele întâmplării și la moartea însăși. Este obținerea propriei salvări, adică nemurirea. Pentru Maimonide drumul spre nemurire se poate "citi" în obligațiile descrise de Tora și în înțelegerea rabinică a legilor orale. Această doctrină a nemuririi este foarte asemănătoare cu cea a lui Spinoza. Deosebirea constă în teza spinoziană enunțată în cuvintele
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și ne conferă fericirea. Odată atins acest grad al inteligenței sau de cunoaștere a lui Dumnezeu, este obținută condiția care te face imun la accidentele întâmplării și la moartea însăși. Este obținerea propriei salvări, adică nemurirea. Pentru Maimonide drumul spre nemurire se poate "citi" în obligațiile descrise de Tora și în înțelegerea rabinică a legilor orale. Această doctrină a nemuririi este foarte asemănătoare cu cea a lui Spinoza. Deosebirea constă în teza spinoziană enunțată în cuvintele Deus sive natura ("Dumnezeu sau
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
care te face imun la accidentele întâmplării și la moartea însăși. Este obținerea propriei salvări, adică nemurirea. Pentru Maimonide drumul spre nemurire se poate "citi" în obligațiile descrise de Tora și în înțelegerea rabinică a legilor orale. Această doctrină a nemuririi este foarte asemănătoare cu cea a lui Spinoza. Deosebirea constă în teza spinoziană enunțată în cuvintele Deus sive natura ("Dumnezeu sau Natura") cinci secole mai târziu: este încă un pas spre demistificare, care ne învață că drumul spre nemrire este
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și a nefericirii [ ... Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori în basme ca declanșator al nașterii, ce apare în mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și în obiceiurile populare, pomul de măr sau ramura de măr
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și dau naștere unor fii). Grâul și busuiocul sunt elementele pe care le-am inclus în cea de-a treia subclasă, în jurul cărora se ordonează mai multe narațiuni. Un element vegetal invocat adesea în basme, grâul, simbolul hranei si al nemuririi, constituie nucleul celei de-a doua subclase. La români, grâul este prezent în toate obiceiurile calendaristice, ca mijloc de stimulare a fertilității, dar și principalul scop al actelor de magie agrară. Grăunțele de grâu este unul dintre simbolurile vegetale ale
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Eroul, ajuns într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă cu slujitorii la vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se după soare, se află niște case mari, de sticlă, împresurate de dafini (laurul se asociază cu simbolismul nemuririi), în care locuiesc trei zâne cu părul de aur. "Masa singură li se punea, singură li se rădica, și niciodată piciorul pe pământ nu puseseră." Ele plănuiesc să iasă din Dafinul-Verde ("cât aș dori să calc și io pe pământul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înțelege bine. I se spune că săvârșește păcatul orgoliului, dar omul absurd nu înțelege noțiunea de păcat; că la capătul drumului îl așteaptă poate Infernul, dar el nu are destulă imaginație spre a-și înfățișa acest ciudat viitor; că pierde nemurirea, dar aceasta îi pare fără însemnătate. I se cere să-și recunoască vina. Dar el se simte nevinovat. De fapt, nu simte decât un singur lucru: ireparabila sa nevinovăție. Ea îi îngăduie totul. De aceea, nu-și pretinde sieși decât
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
aceea pe care el însuși, în Jurnalul unui scriitor, o numește "sinuciere logică". Într-adevăr, în paginile publicate în decembrie 1876, el imaginează raționamentul "sinuciderii logice". Convins că existența omenească este o perfectă absurditate pentru cel care nu crede în nemurire, deznădăjduitul ajunge la următoarele concluzii: "De vreme ce, la întrebările mele în legătură cu fericirea, mi s-a răspuns prin mijlocirea conștiinței mele că nu pot fi fericit altfel decât în armonie cu marele tot, pe care nu-l concep și nu voi fi
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
vor arăta completa răsturnare metafizică ce-l duce pe scriitor către alte revelații. Raționamentul sinuciderii logice provocând unele proteste ale criticilor, Dostoievski, în paginile următoare ale Jurnalului, își dezvoltă punctul de vedere, trăgând următoarea concluzie: "Dacă făpturii omenești credința în nemurire îi este atât de necesară (încât fără ea ajunge să se omoare), înseamnă că ea reprezintă starea normală a omenirii. Astfel fiind, nemurirea sufletului omenesc există în mod neîndoielnic." Pe de altă parte, în ultimele pagini ale ultimului său roman
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
paginile următoare ale Jurnalului, își dezvoltă punctul de vedere, trăgând următoarea concluzie: "Dacă făpturii omenești credința în nemurire îi este atât de necesară (încât fără ea ajunge să se omoare), înseamnă că ea reprezintă starea normală a omenirii. Astfel fiind, nemurirea sufletului omenesc există în mod neîndoielnic." Pe de altă parte, în ultimele pagini ale ultimului său roman, la capătul acelei gigantice lupte cu Dumnezeu, câțiva copii îl întreabă pe Alioșa: "Karamazov, e adevărat ce spune religia, că vom învia din
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
această stare de beatitudine ar putea fi însăși viața veșnică de care vorbește prințul. Alioșa, dimpotrivă, spune limpede: Ne vom întâlni". Nu mai poate fi vorba de sinucidere și de nebunie. La ce bun, pentru cel ce este sigur de nemurire și de bucuriile ei? Omul își schimbă propria sa divinitate pe fericire. Ne vom povesti cu bucurie tot ce s-a întâmplat." Astfel, pistolul lui Kirilov și-a slobozit glonțul undeva în Rusia, dar lumea a continuat să nutrească oarbele
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
București, 1968; Avram Iancu sau Calvarul biruinței, București, 1970; Niciodată singuri..., București, 1970; Pahare cu fum, pref. Aureliu Goci, București, 1974; Însemnările unui ucenic politic de odinioară, București, 1975; Procese istorice, București, 1976; Cinema Splendid, I-II, București, 1978-1981; Pragul nemuririi. Horia, Cloșca, Crișan, București, 1985; Dezbateri dramatice, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1986. Repere bibliografice: Radu Popescu, „Judecata focului”, RMB, 1957, 4 037; B. Dumitrescu, O nouă piesă originală, „Scânteia tineretului”, 1960, 11 decembrie; N. Carandino, [„Procesul Horia”], ST, 1967, 5
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
unificatoare omul își îndreaptă năzuințele către cer, către ultima redută. Incomparabilele realizări ale voinței lor, capacitatea lor de a aduce pace în mijlocul haosului, i-a făcut să creadă că pot fi chiar un zei infailibili, că pot pretinde chiar și nemurirea. Dar nu numai Europa este un exemplu în acest sens , ci și China. După ce a unificat toate teritoriile cunoscute Primul Împărat a pretins și nemurirea. Se pare că a și murit în urma utilizării unei poțiuni preparate pentru al ajuta în
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
făcut să creadă că pot fi chiar un zei infailibili, că pot pretinde chiar și nemurirea. Dar nu numai Europa este un exemplu în acest sens , ci și China. După ce a unificat toate teritoriile cunoscute Primul Împărat a pretins și nemurirea. Se pare că a și murit în urma utilizării unei poțiuni preparate pentru al ajuta în acest sens. Omul zeu aflat în fruntea comunității umane unificate este principalul garant al păcii. Voința sa și îndeplinirea ei este garantul acesteia. Pentru oameni
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
pare că a și murit în urma utilizării unei poțiuni preparate pentru al ajuta în acest sens. Omul zeu aflat în fruntea comunității umane unificate este principalul garant al păcii. Voința sa și îndeplinirea ei este garantul acesteia. Pentru oameni și nemurirea era un obiectiv abordabil. Succesul nu a făcut decât să pregătească starea de decrepitudine. Imperiul Roman era cu siguranță o copie a lumii de astăzi la o scară continentală. Cultura romană a avut un impact asemănător cu cultura occidentală și
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
ale existenței lor este o continuitate, ne-o arată și faptul că Noua Învățătură creștină continuă preceptele mistice ale dacilor, ce s-au consolidat în jurul a două jaloane, valabile și azi în creștinism și anume: monoteismul și credința în nemurirea după marea trecere a sufletului. Iisus-Dumnezeu este venerat în aceeași funcțiune de Stăpân al Vieții și al Morții. Așadar vorbim aici de Zeul cel Bătrân, numit la început Iahavanus (Ianus) de toți pelasgii, menținut cu numele distinctiv amintit de dacii
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]