6,179 matches
-
Whitehall, și spre Tamisa. Cârciumile erau împodobite pentru Crăciun, gălăgioase și suprapopulate. Scarlett-Taylor vorbea puțin, dar bea vârtos, observase Tom. Obiectivul final era „Leul Roșu“, din capătul mai îndepărtat din Whitehall, dar când ajunseră pe la mijlocul drumului, majoritatea combatanților se făcuseră nevăzuți, lăsându-l, până la urmă, pe Tom singur cu beatul lui colocatar. Când ajunseră la „Leul Roșu“ cârciuma era închisă. Tom și Scarlett-Taylor porniră de-a lungul Tamisei, traversară podul și o luară pe chei. Fluxul era în plină creștere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și privirea neclintită, mișcându-se ca într-un dans ritmic, foarte lent, iar Zet continua să se răsucească pe loc. Dintr-odată se auzi în apropiere un zgomot, glasuri omenești. Vulpea se întoarse brusc și, într-o secundă, se făcu nevăzută. Zet rămase unde se afla. Încerca un simțământ foarte straniu, îi era parcă milă de vulpe sau aproape că o invidia, s-ar fi zis că nu voia să se întoarcă în lumea siguranței și a fericirii. După un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mângâierea diafană a pufului de nea pe pielea lui caldă. Pe urmă, înălțându-și capul și scuturându-și părul spre spate, inhală adânc aerul și ninsoarea, își curbă ușor trupul, plonjă în norul de abur, rotund, dolofan, și se făcu nevăzut. Părintele Bernard, care în tot acest timp își ținuse răsuflarea, lăsă acum să-i scape un suspin. Dans l’onde toi devenue ta jubilation nue. Preotul, care-și făcuse partida de înot, se simțea într-o excepțional de bună stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sticlele. Dar ce semnificație să fi avut sticlele acelea? Se simțea singură și mohorâtă pe plaja pustie, iar plesnetul ritmic al valurilor o făcea să se gândească la moarte. Ar fi vrut să-l găsească pe George, dar se făcuse nevăzut; toată lumea se făcuse nevăzută. Vrând să constate dacă era târziu, descoperi că nu mai avea ceasul la încheietura mâinii. Îi scăpase pe undeva, pe plajă. Gemând de supărare, începu să-l caute prin nisip. Unde-i George? îl întrebă Brian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să fi avut sticlele acelea? Se simțea singură și mohorâtă pe plaja pustie, iar plesnetul ritmic al valurilor o făcea să se gândească la moarte. Ar fi vrut să-l găsească pe George, dar se făcuse nevăzut; toată lumea se făcuse nevăzută. Vrând să constate dacă era târziu, descoperi că nu mai avea ceasul la încheietura mâinii. Îi scăpase pe undeva, pe plajă. Gemând de supărare, începu să-l caute prin nisip. Unde-i George? îl întrebă Brian pe Tom; Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nu sunt chiar atât de dobitoc și atât de lichea, sau că nu mai sunt, și că îmi pare foarte rău, și... Dar e cu neputință. N-am s-o mai văd niciodată. A fost răpită și dusă în lumea nevăzutului și din pricina ei o să sufăr toată viața mea de acum înainte.“ — Ah, Tom, am uitat! Am adus rochia lui Judy Osmore. Uite ce minuni am făcut! Mă rog, nu-i chiar perfectă, dar arată destul de bine. Gabriel scoase rochia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mele au bătut atâția km în Italia, Franța și de trei zile în Spania și parcă nu-mi vine să cred că totul a fost atât de frumos. Chiar dacă aș vrea, nu aș putea să nu recunosc că o mână nevăzută a fost mereu deasupra mea. Dumnezeul cel nevăzut sa făcut văzut și simțit la fiecare pas al acestui drum. M-am încredințat Lui cu iubire, ca un copil în brațele părinților, iar El m-a purtat aproape pe brațe, deși
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
și de trei zile în Spania și parcă nu-mi vine să cred că totul a fost atât de frumos. Chiar dacă aș vrea, nu aș putea să nu recunosc că o mână nevăzută a fost mereu deasupra mea. Dumnezeul cel nevăzut sa făcut văzut și simțit la fiecare pas al acestui drum. M-am încredințat Lui cu iubire, ca un copil în brațele părinților, iar El m-a purtat aproape pe brațe, deși nu mi-au fost străine nici 199 oboseala
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
m-a înzestrat, dar mai mult încă datorită harului de sus. Sunt convins că acest pelerinaj este un mare dar și har al cerului, de care nu sunt vrednic, dar pe care l-am implorat în fiecare zi. Dumnezeu cel nevăzut a vegheat și a susținut umanitatea mea și sper că a mai purificat puțin din praful și mizeria depuse în sufletul meu. Drumul meu, deși a bătut atât de mult pământ, este un drum care vreau să mă conducă spre
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
a avut viziunea sa (care vorbește însă de serafimi, un fel de șerpi cu aripi) să se fi aflat în apropierea arcei Locului preasfânt. Nu e deloc clar ce funcțiuni avea arca: în primul rând, e înfățișată ca tron al nevăzutului Yhwh (Ps 24,7-10 ar putea face aluzie la o procesiune cu arca); de aceea, reprezenta prezența lui Dumnezeu în diferite locuri (întrebuințarea sa fără precauțiile necesare putea duce la efecte negative; cf. 1Sam 5 și 2Sam 6); în alte
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
imaginea taurină, proprie lui Baal, zeul cananean al fertilității, putea constitui un echivoc, admițând că în acele timpuri o astfel de distincție era clară. Ba chiar e logic să ne gândim că, așa cum în templul din Ierusalim arca era tronul nevăzutului Yhwh, la fel taurul de la Betel și Dan era piedestalul nevăzutului Yhwh. e) În timpul săpăturilor din anii ’60 în localitatea Tel Arad, în Negheb, la est de Bersabea, a fost descoperit pe acropole un mic templu ce nu este menționat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
un echivoc, admițând că în acele timpuri o astfel de distincție era clară. Ba chiar e logic să ne gândim că, așa cum în templul din Ierusalim arca era tronul nevăzutului Yhwh, la fel taurul de la Betel și Dan era piedestalul nevăzutului Yhwh. e) În timpul săpăturilor din anii ’60 în localitatea Tel Arad, în Negheb, la est de Bersabea, a fost descoperit pe acropole un mic templu ce nu este menționat în Biblie. La început a fost datat în secolul al X
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
coloane (numite în ebraică jăkîn și bô’ăz); din vestibul se intra în templul (ebr. hêkăl) propriu-zis printr-o poartă. În partea posterioară se găsea Sancta sanctorum (ebr. dĕbîr) unde se afla arca pe care peste heruvimi trona Yhwh cel nevăzut. În perioada postexilică accesul în acest spațiu era permis doar marelui preot. d) Informațiile despre templu oferite de Biblie (și de opera lui Josephus Flavius) sunt relativ reduse dacă luăm în considerare importanța acestei instituției; deoarece sunt opera autorilor Dtr
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sunt templele de la Ierusalim și Betel (situat câțiva km mai la nord), unde cultul era celebrat în forme și după date diferite; conform expunerii Dtr din 1Reg 12,26-33, templul din Betel era un tron, un piedestal diferit pentru același nevăzut Yhwh. d) Același lucru reiese destul de clar și din textele anterioare centralizării cultului la templul din Ierusalim: din Ex 23,14-16; 34,18-23 transpare o societate tipic agricolă din perspectiva datelor diferitelor sărbători și aniversări puse în relație cu secerișul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
toți artiștii. "Povestea de Crăciun" abia acum începea cu adevărat. În mare grabă i se îndesa pe cap peruca de vată cu bucle ce aproape că-i acopereau urechile. Chemarea pentru intrarea în scenă se răspândi ca un val de nevăzută voință, pornind dinspre ușa care se deschisese brusc într-o latură a încăperii, departe, peste mese, bănci și scaune. Frisonul străbătu mulțimea de băieți, care se precipitară către ușă. Alergând o dată cu ceilalți, Lucian simți aripile clătinându-i-se în spate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
colțul și abia apucase să facă vreo câțiva pași pe strada Judecătoriei. Daniel văzu bulgărele nimerind-o drept în mijlocul spinării și pulverizându-se într-o mică explozie albă de zăpadă împroșcată. Fiindcă știa ce avea să urmeze, ca să se facă nevăzut, Horia Victor țâșni chiar prin spatele femeii, inspirat ca-ntotdeauna, fentând ghinionul, luând-o pe strada Judecătoriei, pe unde nu era nicidecum drumul lui către casă, în timp ce necunoscuta se întorcea rapid către Daniel. Și nu numai că se întorcea, dar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cu fața în sus, către cerul mohorât și uniform. Pe mantaua sa cenușie se puteau vedea în zona pieptului și a stomacului o puzderie de mici pete mai întunecate la culoare, încă fumegânde: gloanțele care îi pătrunseseră în trup. Sângele nevăzut i se prelingea de bună seamă pe sub postavul uniformei, îmbibându-i cămașa. Ceea ce el nu mai putea să simtă... Ce ieșea oare s-a întrebat Ducu cu sufletul la gură din legăturica cu pești ce zăcea în subterana scaunelor? Ceea ce
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
înaintare făcând un ocol fără noimă. Ducu a încercat să-l împiedice cu piciorul, ferindu-se de clești, să se îndepărteze, dar racul se târa cu o încăpățânare țintită. N-a reușit să-l împiedice. Și racul s-a făcut nevăzut pe sub șirul de scaune din fața sa. Apoi a ieșit încă un rac, și încă unul. Racii ieșeau unul după altul și bocceluța toată fremăta fără încetare. Dumnezeule! Câți urmau să mai iasă? Pe un scaun din față, cu vreo două
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
privire lipsită de veselie, chiar posomorâtă... Ceva rău se întâmplase undeva în oraș, poate chiar în școală, poate chiar în clasă la ei. Nimeni nu știa nimic sigur. Poate urma să înceapă o anchetă. Instructorul Cerchez venise să curme răul nevăzut și avea să procedeze după un regulament de care Dănilă nu știa nimic, și cu siguranță nici ceilalți, dar care prevedea pedepse dintre cele mai aspre... ...Acum instructorul pronunța două nume, și toate urechile tresăreau. Marilena și Melisa. Sfinte Sisoe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Sau poate că mulți locuitori din oraș plecau vara în vacanță și ei erau aceia care nu mai aveau prilejul să le vadă umblând pe străzi. Și atunci, întorcându-se din vacanță, rămâneau cu impresia că surorile Onofrei se făcuseră nevăzute pentru un timp. Fetele nu se arătau o vreme, dar toată lumea vorbea de ele. Și nimeni nu le zicea altfel decât Iepele. Marilena să fi fost mai mare? Sau Melisa? Una din ele dispăruse la un moment dat pentru mai
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
tot feminină. Ba chiar, în chip straniu, desluși ce spunea cealaltă voce: Nu sta în dreptul ușii, Silvia!... Fata care fusese strigată Silvia aruncă o privire fugitivă și indiferentă de pe coridorul luminat spre fereastra dindărătul căreia pândea Dănilă. Îi răspunse vocii nevăzute: Stai liniștită, Petra, lumea doarme la ora asta... Lui Dănilă gâtul îi tremură de încordare când făcu ochii mari și se uită cu și mai multă atenție la fata cu sânii goi din cadrul ușii ce dădea în coridor. Ea era
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mea a prins să se învârtească în jurul deliciilor invizibilității. Hai să le spunem beneficii. Nicio clipă nu mi-a trecut prin cap că aș putea profita de invizibilitate pentru a fura sau pentru a spiona. Dimpotrivă, aveam să mă strecor, nevăzut, în încăperi unde se puneau la cale fărădelegi și ticăloșii, și după aceea aveam să le dau în vileag. Totodată însă puteam să mă și distrez un pic, nu? Cât despre femei... Dar nu, subiectul ăsta n-am de gând
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Cum puteam pătrunde într-o încăpere încuiată? O puteam face pândind momentul când însuși proprietarul intra în respectiva încăpere: când el descuia ușa (și asta se întâmpla neapărat seara, când luminile de pe coridor erau aprinse), eu mă strecuram cu agilitate, nevăzut, pe lângă el. Și mă întrebam: oare prezența cuiva invizibil în preajma ta poate fi percepută? Cum? Prin căldura pe care o degajă corpul? Printr-un alt simț?... Aveam să le joc feste cunoscuților și necunoscuților, aveam să-i surprind și să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
misterios către nimeni, prefăcându-se că nu pricepe nimic din cele auzite. Domnul Rainea se îndepărta pe alee cu mersul lui legănat de fost prizonier de război, truditor în zadar pe pământul îndepărtat al Rusiei, în timp ce doamna Prodan se făcea nevăzută în casă, urmată de Neti. Dar Neti niciodată nu stătea prea mult într-un loc. Singură, ieșea pe ușa rămasă deschisă, străbătea veranda desculță și cobora cu băgare de seamă treptele spre alee. Dragoș o urmărea atent printre frunze. Doamna
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
A.5), armonia contrariilor este susținută de unitatea lor esențială și invizibilă. Războiul, , tensiunea, perpetuă a contrariilor este generatoare, este sursa tuturor lucrurilor și a schimbărilor imanente lor (fr.14); orice tip de distincție și separație înseamnă război, este energia nevăzută și devine astfel o putere cosmogonică. Pythagoreicii 4 priveau toate lucrurile existente ca pe un echilibru între contrarii și ordonau (Aristotel, Metaph. A, 5) toate realitățile pe un tabel al contrariilor care conținea zece opoziții fundamentale: limitat - nelimitat, par - impar
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]