5,414 matches
-
O antologie de poezie apărută În 1993 la Editura Teora a modificat acest titul În Când viorile tăcură. Pentru „consecvență”, ar fi trebuit să modifice, de exemplu, și versul lui Bacovia „Te uită cum ninge decembre!” În „Te uită cum ninge decembrie!”. Dacă În același text există dublete morfologice (inimii/inimei, făgăduințe/făgăduinți), avem două soluții: fie să lăsăm ambele variante, pentru a oferi cititorului interesat o perspectivă exactă a stadiului În care se găsea limba română literară, fie să unificăm
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Teo și Mircea șou”). Numele lunilor care se abat de la formele actuale trebuie menținute: fevruarie și fevruar, mart, april, septemvrie, octomvrie, noiemvrie, decembre (cf. titlul unui volum al lui Emil Botta, Întunecatul April, sau versul lui Bacovia „Te uită cum ninge decembre!”). Problema grafiei sunt/sînt este una extrem de complicată și o vom discuta cu altă ocazie. Consider că aici este mai mult decât o problemă ortografică, fiind vorba și despre una politică. De aceea, propun păstrarea ambelor forme, În funcție de opțiunea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și al lui Sevastian Butnaru, șofer. După absolvirea Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Chișinău (1980), se dedică activității teatrale. Director artistic al Teatrului „Eugène Ionesco” din Chișinău începând din 1991, a scris piesele Țin minte că va ninge și vom fi fericiți, Mâine sau poate poimâine, Departe sunt de tine, La Veneția e cu totul altfel, Apusul de soare se amână, Iosif și amanta sa, toate puse în scenă aici. Ca animator al Teatrului „Eugène Ionesco”, B. intenționează
BUTNARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
află Tudor Arghezi (Seceta mare), Mihail Celarianu (La septembrie și octombrie, Meșterul necăjit, Paradis pe-nnoptat, Prin lumea cu păcate), Demostene Botez (În turn de fildeș), Sanda Movilă (Strigoii, Ultimul vlăstar, Călătorul), Horia Furtună (Noapte albă), Ion Caraion (Păduri de trupuri, Ninge), Petru Dumitriu (Șapte poeme, debut poetic), Mihail Crama (Veac obsedant, Post-bellum, Atlantic), Victor Kernbach (Ev, Tangență), Iordan Chimet (Shanghai, Cântecul peștelui). Se publică și tălmăciri de poezie: un fragment din Sirenele de Laurence Binyon transpus de Margareta Sterian, un sonet
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]
-
zboară „cu vuiet mare”, „tot mai sus”, biserici fără acoperișe, dar cu aripi de șindrilă, străbătut și de „pleoapele plopului (...) duse de vânt”, cutreierat de „somnoroase și indiferente mioare”, luminat de „ora de miere”, de „galbena zăpadă / Pe care-o ning din crengi învinse merii”, acest univers e, de fapt, un „spațiu mioritic” în viziune nouă, un spațiu de vis eminescian (Dacia din Memento mori) și de închipuire blagiană. Pământ, pentru Blaga, ce „vindecă setea de mântuire”, „spațiul mioritic” este pentru
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
dranița acoperișului. Afară viscolul albea ferestrele, gonind câinii în girezile de paie. în câmp, doar lupii treceau pe sub muchii de hat către luminile satului. Procurorul se trezi dimineața într-o larmă de glasuri sub fereastră. Apăruse la geam lumina zilei. Ningea sclipitor. Peste tot se așezau pașnic poduri înstelate. Roiuri de fluturi izvorau, covârșind pământul și casele care, între troiene, căpătaseră cușme albăstrii. Un copac, care abia ieri își gravase din țurțurii de gheață de pe ramuri autoportretul pe omăt, era azi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nu găsise încă. Obosit fiind de atâta colindat, se așezase pe gheață să-și facă un plan de supraviețuire. Foamea îl măcina, dar era și frânt de oboseală, suflând din greu pe frigul aspru. Scruta cerul, era senin, azi nu ningea, nu era nici viscol, dar îl orbea lumina reflectată de calotele glaciare. Își închise un minut ochii ca să-i deschidă brusc din nou. Auzul lui fin îi semnala mișcarea unui animal, era o vulpe polară. Mică, cu blana de culoarea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
altele, care făceau să apară ca înfrângere zgomotoasa victorie. în realitate... glorioasa armată franceză se întorcea acasă arătând jalnic. începând cu 6 noiembrie, a intrat în acțiune cel mai puternic inamic: iarna rusească. Cerul s-a întunecat, a început să ningă abundent și s-a pornit vântul. Viscol în toată puterea cuvântului. Temperatura a coborât până la minus 22 de grade. Au înghețat apele. înghețau și oamenii. Mai ales încrederea armatei franceze, câtă mai rămăsese, atinsese punctul de îngheț. Ca printr-o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
după colț și sorbeam fiecare cuvințel. Știu că două dintre ele sunt în Deșertul African. Cercetează proprietățile scorpionilor. Cică e foarte interesant. Trei dintre ele sunt în Siberia, unde încă mai este frig și din când în când mai și ninge, sau cel puțin așa zic zvonurile. Două dintre ele se află în America de Nord, una în fostul Fort Knox, iar una pe lângă Salt Lake City. Un centru se află pe lângă craterul făcut acum vreo zece ani în peninsula Yucatan, când meteoritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
câți erau! Din cauza lor nu se mai vedeau blocurile aflate la o sută de metri depărtare. Vântul se întețea încet, încet. Sergiu... spusei cu cea mai calmă voce. Ce-i? făcu el fără absolut nici o urmă de răbdare sau autocontrol. Ninge, zisei împăciutor. Așa. Și? Ne atacă sau nu? Sergiu. Ninge. E apă. S-o crezi tu că aia e apă. Am mai văzut eu ploaie la viața mea... Sergiule, ninge. Așa face ploaia când e frig afară. Clar? "Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
la o sută de metri depărtare. Vântul se întețea încet, încet. Sergiu... spusei cu cea mai calmă voce. Ce-i? făcu el fără absolut nici o urmă de răbdare sau autocontrol. Ninge, zisei împăciutor. Așa. Și? Ne atacă sau nu? Sergiu. Ninge. E apă. S-o crezi tu că aia e apă. Am mai văzut eu ploaie la viața mea... Sergiule, ninge. Așa face ploaia când e frig afară. Clar? "Nu mă prostești tu pe mine!" Ce încăpățânați pot fi unii! Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
făcu el fără absolut nici o urmă de răbdare sau autocontrol. Ninge, zisei împăciutor. Așa. Și? Ne atacă sau nu? Sergiu. Ninge. E apă. S-o crezi tu că aia e apă. Am mai văzut eu ploaie la viața mea... Sergiule, ninge. Așa face ploaia când e frig afară. Clar? "Nu mă prostești tu pe mine!" Ce încăpățânați pot fi unii! Am întins mâna prin fanta tablelor și am luat niște zăpadă care s-a depus pe pervazul geamului. I-am arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lumea! Apăsau pe umerii tuturor și spațiul parcă devenea mai mic, obligându-ne să fim mai uniți. Se întindeau pe mii de kilometri în toate direcțiile, învăluind pământul, și în pliurile lor se vedea focul mocnit al gheții de iarnă. Ningea. Tot timpul ningea. Mereu cădeau din cer fulgi, câteodată mai rari, câteodată mai deși. Din când în când, mai bătea și câte o rafală de vânt care răscolea omătul abia depus. Cu toate astea, afară era relativ cald... E timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
umerii tuturor și spațiul parcă devenea mai mic, obligându-ne să fim mai uniți. Se întindeau pe mii de kilometri în toate direcțiile, învăluind pământul, și în pliurile lor se vedea focul mocnit al gheții de iarnă. Ningea. Tot timpul ningea. Mereu cădeau din cer fulgi, câteodată mai rari, câteodată mai deși. Din când în când, mai bătea și câte o rafală de vânt care răscolea omătul abia depus. Cu toate astea, afară era relativ cald... E timpul să mergem! Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Majoritatea erau Gardieni pe care nu-i plângeam, dar erau și câțiva trecători nevinovați care nu vor mai ajunge acasă. Câteva lumânări nu vor mai arde în geam în seara asta pentru imperiul al cărui dor îl duc. Începuse să ningă și mai tare. Se uita de câteva momente în capătul străzii la un punct pe care nu-l vedeam. Deodată, începu să răsară un corp verde întunecat printre fulgii de zăpadă jucăuși. Se apropia din ce în mai mult până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și plante. Într-adevăr, era o ceață interesantă la orizont... Era ca un nor alb-cenușiu care venea spre școală încet, încet. Dar ceva nu era în regulă cu ea. Mie nu-mi place. Nu-i normal să fie ceață când ninge. Fiecare cu gusturile lui. Și apropo de normalitate... cum te simți? Se uită încurcat la mine. Nu vroia să-mi sondeze mintea să vadă unde bat. Acum, după ce ai rămas cu doar o bucată din suflet, cum te simți? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și majoritatea celor nouă. Corvium, însă, și cu Helur rămaseră treji, unul pentru că nu putea să doarmă, iar celălalt pentru că era obișnuit cu lipsa somnului. Ce era bomba aia, Altanovici? Ieșiseră deja din oraș și acum parcă zburau deasupra câmpiilor ninse din regiune. Dealurile se înălțau și coborau în dreapta și în stânga lor, amintindu-le mereu spre ce se îndreptau și cât de mult se grăbeau! Un dezintegrator. Am auzit de ele și am văzut rapoartele Uniunii despre testele efectuate, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
peste care era aplecat un om. Acolo, mecanicul stătea în scaunul său și se uita pe o hartă complicată, făcându-și calculele sale în timp ce trăgea din când în când câte o ocheadă la peisajul care se desfășura în fața ochilor săi. Ningea. Ningea tot timpul! Ce bine că locomotiva avea dinți de prindere pe roți și blindaj de deszăpezire în față! Eu sunt Corvium, se prezentă Împăratul omului de vârstă mijlocie. Andrei, mecanicul vostru! răspunse scurt acesta, învârtindu-se în scaun. Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care era aplecat un om. Acolo, mecanicul stătea în scaunul său și se uita pe o hartă complicată, făcându-și calculele sale în timp ce trăgea din când în când câte o ocheadă la peisajul care se desfășura în fața ochilor săi. Ningea. Ningea tot timpul! Ce bine că locomotiva avea dinți de prindere pe roți și blindaj de deszăpezire în față! Eu sunt Corvium, se prezentă Împăratul omului de vârstă mijlocie. Andrei, mecanicul vostru! răspunse scurt acesta, învârtindu-se în scaun. Unde vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
au alergat spre lizieră. Acolo trebuia să fie mai feriți de vântul aspru și de ger. Ajungând lângă primii copaci, s-au putut minuna de imensa înălțime a acestora, întrucât țâșneau înspre văzduh câte vreo cincizeci, o sută de metri. Ningea și acolo, dar mai rar. Majoritatea fulgilor se lăsau pe câte vreo creangă. Nici gerul nu-i mai pișca atât de tare aici. Au mers șovăind, căci nu știau ce pericole se ascund sub pătura groasă de zăpadă de sub picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
observație din lemn. Nu cred că este cineva acolo pentru că este un ger incredibil afară și nu stă nimeni să păzească un teritoriu aflat la dracu-n praznic și uitat de lume. Sunt posturi de detecție cu laser, dar afară ninge, la fel ca peste tot în lume, și nu funcționează. Ar trebui să ne facem griji dacă vremea se îmbunătățește, dar atât timp cât rămâne rea, e bine pentru noi. În mijlocul perimetrului este o clădire înaltă de vreo trei, patru etaje. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
SHŪSAKU ENDŌ SAMURAIUL Traducere din Limba japoneză și note de DianaElena Tihan Capitolul I Ningea. Până spre seară, un soare firav se revărsase peste prundișul de pe malul râului. Când amurgul a învăluit cerul, dintr-o dată s-a lăsat o liniște adâncă și câțiva fulgi răzleți au început să plutească prin văzduh. Zăpada se așeza ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ultima săptămână erau cât se poate de potrivite. Atât seniorul Shiraishi, cât și ceilalți oameni de seamă încuviințară din cap foarte mulțumiți de cuvintele constructorului, pentru ca apoi discuția să se îndrepte spre subiecte precum vremea și oamenii din Nueva España. Ningea din nou în ziua aceea. După ce se termină discuția, constructorul ceru îngăduința să se retragă și ridicându-se de pe scăunel își plecă adânc capul, după buna-cuviință japoneză. Un slujitor ce aștepta pe coridor, îi deschise fusuma. Senior Velasco, mai rămâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dimineață și se uita pe fereastră la zăpada de pe munții din Bulgaria și secretara lui Nansen care-l Întreba pe bătrân dacă aia e zăpada și bătrânul se uită și-i spuse „Nu, nu e zăpadă. E prea devreme ca să ningă“. Și secretara spunând și celorlalte „Vedeți, nu e zăpadă“ și fetele spunând În cor „Nu e zăpadă, ni s-a părut doar“. Da’ era zăpadă-n toată regula și el le-a trimis pe toate acolo când se făcu schimbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era purtat de vânt de pe dealuri care acum nu mai sunt și când Kansas City semăna foarte mult cu Constantinopolul. S-ar putea să nu-ți vină să crezi. Nimeni nu crede - da-i adevărat. În după-amiaza de care-ți zic ningea și În fereastra unui salon auto, luminată În Întunericul care Începea deja să se lase, era o mașină de curse vopsită toată-n argintiu și pe capotă scria Dans Argent. Nu știam sigur ce-nseamnă, putea să fie dans argintiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]