7,150 matches
-
în lumina admirației.” Despre copilăria sa P. va scrie în repetate rânduri, în opera de ficțiune, în publicistică și, direct, în proza confesivă. Nu o idealizează, nici nu o ponegrește. „Se spune - remarcă prozatorul în aceeași convorbire - că există o nostalgie a paradisului pierdut, care este copilăria; în realitate copilăria este locul de refugiu al problemelor insolubile.” Copilul P. nu este, într-o familie de țărani atât de numeroasă, răsfățat. Este socotit „blegul” familiei, pare adormit, frații mai mari își bat
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Troienii (1983), urmată de Lumina și uitarea (1989), se remarcă printr-o constanță stilistică (eufonie și lexic clasic), neanexabilă însă unei conștiințe ironice de factură livrescă. Situate la intersecția problematică dintre omul blestemat să poarte „memoria lucrurilor” și „omul fără nostalgii”, textele se achită de „marea plimbare” în spațiul mitologiilor consacrate (Troia, Ahile, Aiax, William Blake, Shakespeare etc.) sau personale. Iată modalitatea în care un mit acreditat virează într-unul personal: „William Blake a fost un om bolnav, / Nebun, lovit de
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
vieții/ unde plaga materiei/ e indescifrabilă/ prin porii culorilor/ am zărit/ forma nocturnă a cuvântului”. Pentru S. „toate drumurile au prins rădăcini/ în păienjenișul peniței” (Fila de aer), în timp ce versul ia naștere pe „câmpia regală a cuvântului”. Citadin bântuit de nostalgii ce îi stimulează fantezia, poetul cultivă imaginea unui eros cu „trup de cerneală și schije de adjective”, iar „Cum să te-apropii/ de centrul comprimat în ochiul / unicornului” (Fila de aer) este una din întrebările care surprind alunecarea spre mitic
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
condiția omului contemporan, relevând dramatismul impactului cu o realitate degradată, pentru care toposul semnificativ este metropola generică. Sentimentului de dezolare („neantul se aude în lucruri”), omniprezent, poetul nu îi poate opune decât forța logosului(„numai cuvântul poate învia lucrurile”). Revin nostalgiile campestre, amplificate și prin contrastul dintre limbajul științific prezent în versuri și melancolia celui care vede „dincolo de marile ziduri/ caii despletind verdele insolit al câmpiei”. Continuând mesajul cărților anterioare, Improvizații pe cifraj armonic (1998) stăruie asupra forței de comunicare și
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
Poetica matematică, București, 1970, 20, 23, passim; Victor Ernest Mașek, Artă și matematică, București, 1972, 40-45; Balotă, Arte, 224-240; Dan Oprescu, Pius Servien și Matyla Ghyka, VR, 1976, 5; Solomon Marcus, Receptarea lui Pius Servien, R, 1978, 11; Constantin Crișan, Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978, 7-71; Mircea Anghelescu, Pius Servien - Bazil Munteanu. Avatarii unui concurs la Universitatea din București, MS, 1981, 3; Grigore Traian Pop, Pius Servien, R, 1981, 9; Matila C. Ghyka, Estetică și teoria artei, îngr. și postfața Ion Iliescu
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
sau tic-tacul șopârlei în noapte/dialogul păsării, cioc roșu/[...]/ toaca de la Cozia,/atârnând soarele/ în fiecare picătură de roua...”. Cum nimic nu a dispărut din memorie, lumea este metamorfozata acum - remarcă Horia Stamatu - „într-un fel de «euharistie cosmică»”. Sentimentul nostalgiei, profund, si suferințele exilatului, relevate și în pagini de jurnal (Călcând pe urmele lui Nerval și Verlaine), trezesc stări sfâșietoare și presimțiri încărcate de neliniște care, în ciuda aparentei frenezii, erau vizibile chiar si in versurile primului volum: „Murim în fiecare
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
legătură unele cu altele, se reface traiectoria vieții unor tinere, fiecare cu împlinirile și neîmplinirile ei, dar totul relatat pe un ton firesc, fără patetism (Nouă luni - sau zece). În schimb, idilismul pătrunde în romanul Mersul pe ape, impregnat de nostalgia edenului pierdut al copilăriei și al adolescenței petrecute într-un sat patriarhal. E prezentă și reacția de respingere în fața orașului tentacular, cu toate neplăcerile cotidiene: aglomerația în așteptarea vreunui autobuz, obligatoria înghesuială din tramvaie și troleibuze, alături de oameni obosiți, veșnic
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
-se în Franța la sfârșitul anilor ’60 ai secolului trecut, Mioara Cremene a avut șansa ca până la plecarea din țară să cunoască îndeaproape scriitori de marcă ai epocii, pe care S. o stimulează cu pricepere să îi evoce, fie cu nostalgie, fie cu unele resentimente, în funcție de subiectivele „afinități elective”, dar și de comportamentul moral și social al unora. SCRIERI: Surâs interzis, București, 1982; Mersul pe ape, București, 1996; Dosarul „Marin Preda”, Timișoara, 1999; La ce folosește Parisul? Evocări și dileme din
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
exil și-a reunit poemele ultimilor ani în trei culegeri care nu s-au publicat: Strigăt de temniță, Omul fără țară și Pădurea de pe Rin. În Omul fără țară, bunăoară, sunt cuprinse poezii din anii 1945-1946, pătrunse de o profundă nostalgie a plaiurilor natale și de condamnare a ororilor războiului. Reînfiriparea vieții între ruine, frumusețea naturii eterne și bucuria instaurării păcii sunt temele principale ale acestei culegeri, superioară valoric celor anterioare. În sfera teatrului, S.-G. a debutat cu poemul dramatic
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
așezărilor patriarhale, pentru stingerea vechii boierimi și a răzeșimii. Ca scrieri tipice în acest sens sunt de amintit, în primul rând, majoritatea povestirilor din Bătrânii de Emil Gârleanu, în special nuvela Nucul lui Odobac, ori Cuconul Stolniceanul de N. N. Beldiceanu. Nostalgia trecutului e punctată uneori de accente xenofobe. Acțiunea romanului Două neamuri al lui C. Sandu-Aldea e construită pe un conflict atavic, generat de o pretinsă dușmănie fatală între români și greci. Atitudini șovine apar și în alte producții sămănătoriste (Într-
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
b) situațiile-limită sufletești au un caracter brusc și perturbă funcționarea normală a vieții persoanei în totalitatea sa; acestea sunt: frica, angoasa, sentimentul de culpabilitate sau păcatul moral, disperarea, presiunea pasiunilor, impresia de dezorganizare a vieții psihice sau nebunia, melancolia și nostalgia, sentimentul de inferioritate sau de inutilitate proprie, dezgustul de viață, violența; c) infirmitățile sufletești sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
primul rând dimensiunea moral-umană a vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de aspectele patice ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la aceste grupe populaționale, predispoziții de tipul: hiperemotivitate, constituție de tip senzitiv, ruperea bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de fond pe care se grefează toată suita de tulburări psihiatrice, manifestate prin: stări depresive, stări anxioase, tulburări ipohondriace, crize isterice, psihoze reacționale (A. Porot). E. Minkowski notează existența unei stări morale cu aspect particular, pe care a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
statut social. Se formează în felul acesta un nou „tip uman”: omul cetății sau „cetățeanul”, diferit de omul naturii. Pe tot parcursul istoriei sale, între omul naturii și omul cetății va exista o contradicție, un conflict interior, manifestat fie prin „nostalgia originilor”, ca dorință de reîntoarcere la condiția primară, plasată într-o etapă edenică anterioară, fie prin dorința de depășire a condiției actuale prin „progres”, ca o tendință de transcendere, de proiecție transpersonală și transmundană. Tendințele natural-primare sunt într-o permanentă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care sunt într-o permanentă comunicare, dă impresia că „îl las singur și nu-l pot urma” (K. Jasper). Fiecare moare singur. Singurătatea din fața morții. Această durere a separării este ultima expresie de neputință a comunicării. Ea este compensată prin nostalgie și doliu prelungit, patologic. Moartea mea are pentru mine un caracter obiectiv și decisiv, care mă apasă continuu. Eu nu pot face „experiența morții” decât o singură dată. Legat de moarte, ca situație-limită, se mai discută și următoarele aspecte: - situația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări psihice de tip reactiv manifestate prin: privațiunea libertății cu sentimentul de claustrare, stare de panică, nesiguranță, teroare, lipsă de comunicare și schimbări culturale, izolare de locul de origine cu sentimentul de înstrăinare/dezrădăcinare, neliniște anxioasă, iritabilitate, insomnii, coșmare, depresie, nostalgia familiei și a locului de origine, stări conflictuale, episoade confuzionale sau stuporoase, crize pitiatice, idei delirante de persecuție sau cu temă mistică, izolare cu negativism verbal și refuzul activității, refuz alimentar, halucinații, idei sau tentative de suicid, conduite paradoxale și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
transforma treptat într-o situație de izolare socială, închidere în sine protectoare la început, ulterior patologică, care poate genera în timp sentimentul de persecuție/urmărire/ostilitate din partea majorității. Se notează în plus prezența unei stări de tensiune și neliniște interioară, nostalgia trecutului, apar coșmaruri, iritabilitatea și instabilitatea emoțională, anxietatea, sentimentul izolării/marginalizării. Aceste situații pot surveni în condițiile de viață din internatele școlare, cămine, din cursul efectuării stagiului militar, în orfelinate. 4. Sindromul delirant-anomic Această formă de tulburare a stării de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt cuprinse în sfera psihiatriei transculturale (E. Kraepelin, H. Ellenberger, Y. Pelicier). Sunt cunoscute și descrise afecțiuni psihice specifice anumitor arii culturale, anumitor societăți umane. În sensul acesta, menționăm următoarele: febra de kaiak sau isteria arctică, amokul, moartea psihogenă lentă, nostalgia etc. 4. Statul și boala mintală Raporturile dintre stat și boala mintală se referă în primul rând la relațiile dintre instituțiile statului, boala mintală și regimul social al bolnavilor psihic. Problema a preocupat o serie de specialiști și a dat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale ființei umane sunt exprimate de Juvenal în cunoscutele sale cuvinte: „Mens sana in corpore sano” (Satira VIII). Fericirea pe care o dă sănătatea, starea de bine, opusă suferinței pe care o dă boala, starea de rău, este asociată cu „nostalgia originilor pierdute”, a Paradisului. Aceste origini se pierd într-un „trecut” fabulos al fericirii absolute. Nostalgia ca dorință de întoarcere la origini va genera, în sfera imaginarului colectiv, construcții (mitice) utopice, în care igiena mintală este inclusă, având de jucat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Satira VIII). Fericirea pe care o dă sănătatea, starea de bine, opusă suferinței pe care o dă boala, starea de rău, este asociată cu „nostalgia originilor pierdute”, a Paradisului. Aceste origini se pierd într-un „trecut” fabulos al fericirii absolute. Nostalgia ca dorință de întoarcere la origini va genera, în sfera imaginarului colectiv, construcții (mitice) utopice, în care igiena mintală este inclusă, având de jucat un rol deosebit de important. Alături de „nostalgiile utopice” de factură social-politică se înscriu, ca formă particulară decupată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
origini se pierd într-un „trecut” fabulos al fericirii absolute. Nostalgia ca dorință de întoarcere la origini va genera, în sfera imaginarului colectiv, construcții (mitice) utopice, în care igiena mintală este inclusă, având de jucat un rol deosebit de important. Alături de „nostalgiile utopice” de factură social-politică se înscriu, ca formă particulară decupată din sfera acestora, așa cum am menționat anterior, „utopiile medicale”, reprezentate de următoarele teme: o stare de sănătate perfectă și durabilă, o societate lipsită de boli și suferințe, suprimarea bătrâneții, o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Mai mult decât aceștia, cu excepția ultimului, prozatorul din Calea sufletului își privește fără duioșie afișată mica lume de umili funcționari, militari cu grade inferioare, pensionari și alți bătrâni, narează în general fără efuziuni lirice, fără descripții ample de natură, fără nostalgia timpurilor defuncte, fără aureolarea „bătrânilor”, ca în povestirile lui Emil Gârleanu. El nu duce obiectivitatea până la impersonalitatea naratorului, asemenea lui I. L. Caragiale, insinuează chiar un palpit de simpatie față de unele personaje, dar o face disimulat, trecând afectul în note de
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
pragmatică, lipsită de mister. Ușor patetic, „una și aceeași iubire” îi unește pe toți și îi ajută să își depășească sau să își asume soarta. Lipsa anvergurii epice e compensată cu detalii psihologice rafinate și cu scene poetice, îmbibate de nostalgii. Atmosfera maladivă devine și mai pregnantă în Legați-vă centurile de siguranță (1988), roman în care operația de cord a protagonistei, Delia, îi permite autoarei să pătrundă într-un univers fragil și morbid, dominat de legi aparte. Formula narativă propusă
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
de sondă etc., tematica fiind susținută de „energetismul” expresiei. Pe de altă parte, el propune o versiune discretă, neexpozitivă, a sentimentului dezrădăcinării, însoțită de elanuri demofile, de compasiune pentru soarta muncitorului industrial, frecvent un fost țăran. Se percep accente de nostalgie pentru valorile spațiului rural și se remarcă exerciții sensibile de contemplare a naturii. Cântăreț - fără patosul și elanul dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
expresie a spiritului bucolic frivol și calofil”, Ababua, „oraș imaginar, e o sugestie a absurdului unei civilizații inumane”, Lemuria „are un sens alegoric adecvat celui originar mitologic - tărâm al duhurilor rele”. Ț. cultivă lirismul dominat de imagini apocaliptice sau proiectând nostalgia după paradisul inaccesibil, imaginat ca „o necontenită uitare de sine,/ o contopire continuă cu floarea/ de măr, cu izvorul, cu fuga/ mieilor în luncă, cu zumzetul/ dulce al țărânii fecunde...”( Et in Arcadia fui). Poetul dă asigurări că ar fi
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]