7,693 matches
-
să-i explice că asta nu avea nimic de-a face cu revenirea la cartea de rugăciuni obștești în locul odioasei liturghii moderne, ci își propunea doar să schimbe țigla de pe acoperișul bisericii. Iar când Henrietta menționase, ca din întâmplare, că oaspetele de onoare al serii era un anume domn doctor Laurence Westcott, Fran fusese surprinsă plăcut. Auzise deja de persoana în cauză și de faptul că era un deschizător de drumuri la clinica unde lucra și se întrebase chiar dacă ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de drumuri la clinica unde lucra și se întrebase chiar dacă ar putea să-i ia un interviu. Luându-se după reputația lui, își închipuia un bărbat la vreo cincizeci de ani, o figură carismatică și inovatoare, care avea să cucerească oaspeții instantaneu și avea să-i facă să scoată carnetele de cecuri din buzunar până să apuci să spui „eșantion de spermă“. Poate că în seara asta ar putea chiar să-l abordeze pentru un interviu. Îi mai rămăsese exact atâta timp cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
chinuitoare, în care să li se înșire argumentele pro și contra asigurărilor de sănătate private. Apoi mai era și problema amplasării lui Simon astfel încât să minimizeze pagubele. Unde putea să-și așeze soțul așa încât să jignească doar o parte din oaspeți în loc de toți? În cele din urmă, abandonase acest proiect drept unul utopic. Chiar când bătu ora opt se auzi soneria. Cine putea fi atât de lipsit de maniere încât să ajungă la timp? Din fericire, cursul ei pentru o Gazdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
medită Henrietta, de forță și vulnerabilitate, asemenea unui trandafir palid, delicat, care pare că nu va ține până la toamnă, dar care dăinuie mai mult decât toți rivalii cu un aer mai robust. Deodată Henrietta își dădu seama că nici unul din oaspeți nu avea pahar. Unde naiba era Simon? Chiar când era gata să strige după el, apăru lângă ea, jovial și fermecător, cu o tavă de cocteiluri Kir Royale. Trebuia să recunoască, era și el bun la ceva. Spre deosebire de prietenele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
vorba? devie ea cu delicatețe discuția de la ea însăși. — Meniul B. A învățat doar trei la cursul ăsta și nu schimbă nici măcar o frunză de salată. A e prea rafinat, homar și foie gras. N-ar pregăti așa ceva decât pentru oaspeții din familia regală. B e salată de fructe de mare și miel la grătar. — Cum rămâne cu C? întrebă Fran curioasă. — Plăcintă ciobănească. Pentru cinele servite în bucătărie. Pregătită doar cu ciobănași de cea mai bună calitate, desigur. Fran simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
buric. — Doamne, clătină Simon din cap abătut, îți rupi de la gură ca să strângi bani pentru educația lor și cu ce se aleg? Zece pe linie? Nu. Mai multe găuri decât un afurisit de pliculeț de ceai! — Dar unde o fi oaspetele de onoare? Fran era surprinsă că Laurence Westcott nu sosise încă. Simon se uită la ceas. Era nouă fără un sfert, mult peste intervalul de întârziere acceptat. — Henrietta o să facă o criză dacă individul a uitat. Trebuie să recunosc, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
maică-sa, trimițând-o iarăși în salon. Bietul om își petrece întreaga viață aducând pe lume copii, nu cred că vrea să vadă ce ajung când cresc mari, s-ar putea să se apuce de altceva. Henrietta îi luă haina oaspetelui și îl împinse foarte ceremonios în salon. — Bun, toată lumea e atentă, dați-mi voie să vi-l prezint pe omul serii, domnul doctor Laurence Westcott. Fran îl compătimi pe bietul om pentru prezentarea odioasă, dar el nu părea câtuși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pe băț dacă schimba așezarea la masă, îl conduse pe Laurence la un capăt al mesei și luă loc el însuși la celălalt. Henrietta urma să stea lângă Laurence de o parte a mesei, Fran de cealaltă, iar ceilalți patru oaspeți pe cele două laturi ale mesei. Sophie, spre iritarea ei, acum că-l văzuse pe Laurence, fu trimisă să o culce pe Lottie. — Bună bucățică, nu? îi șopti lui Fran, care se strecurase în bucătărie să ajute la servirea primului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ca nu cumva să dispară pe vecie. Singurul lucru pe care nu putea să-l ierte sau să-l uite era faptul că, întorcându-se într-o bună zi de la facultate, descoperise că dormitorul ei fusese transformat în cameră de oaspeți, iar toate lucrurile ei îngrămădite într-o cutie de carton. Mesajul era limpede: mama ei credea că era momentul să se maturizeze. Pentru Fran, culmea ironiei era următoarea: nu aveau niciodată oaspeți care să rămână peste noapte. Musafirii aveau atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
că dormitorul ei fusese transformat în cameră de oaspeți, iar toate lucrurile ei îngrămădite într-o cutie de carton. Mesajul era limpede: mama ei credea că era momentul să se maturizeze. Pentru Fran, culmea ironiei era următoarea: nu aveau niciodată oaspeți care să rămână peste noapte. Musafirii aveau atâta minte încât să prefere să stea la pensiuni primitoare Bed&Breakfast. Fran apăsă pe sonerie, simțind cum o năpădește sentimentul familiar că era mai degrabă un musafir decât fiica lor. Îi deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
putut permite o secretară care să ducă cu vorba musafirii nepoftiți ca acesta, dar la Citizen nu se punea problema unui asemenea lux și nu putea să-l țină pe Mike din articolul la care lucra ca să afle ce dorea oaspetele. Fără nici o tragere de inimă, coborî cele două rânduri de scări până la recepție, făcându-și loc pe lângă munți de ziare, bicicleta lui Sean McGee și un cărucior care aparținea probabil unei persoane venite să dea un anunț la mica publicitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nuntă de la Harrods. Poate că îi ținea lui Fran o lecție de bun-gust, după cum simt soacrele că e de datoria lor să facă. Biata Camilla. Tocmai când voia să-i dea sfaturi pline de înțelepciune și spirit despre importanța așezării oaspeților, singurul lucru pe care dorea Fran să-l facă era să se retragă sus, în intimitatea băii, și să afle dacă viața ei era pe cale să se ducă de râpă sau dacă totul era doar o uriașă alarmă falsă. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de jur-împrejurul camerei, în timp ce un zâmbet nedumerit, dar încântat, lumina chipul care-i era atât de drag lui Fran. — Bună, zise el întinzându-i mâna, cu un aer ceremonios, cald, dar demodat, și privind-o pe Fran de parcă ar fi fost oaspetele de onoare la o premiere. Îmi e cunoscută figura dumneavoastră. Suntem cunoștințe vechi, nu? Fran simți că i se frânge inima. Îmi pare rău, draga mea. Pentru prima oară, în vocea intendentei se simțea o notă de compasiune autentică. — Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o tachină Laurence, cu un aer incredibil de ștrengăresc și seducător. Îți place la nebunie! Te-ai plictisi de moarte dacă n-ai avea altă grijă decât să te gândești la lista de cadouri și la grupul care va întâmpina oaspeții. Lasă chestiile astea în seama specialiștilor cărora chiar le plac, nu-i așa, mamă? — Camilla, n-aș vrea să fiu lipsită de tact, dar crezi că ai putea face în așa fel încât s-o cooptezi și pe mama? S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de azi. După ce uitase numele lui Laurence, căzuse într-o stare de confuzie înlăcrimată și până și lui Carrie îi fu limpede că nici nu se punea problema mutării. În chip straniu, Carrie nu păruse câtuși de puțin afectată de oaspetele care-i rămânea pe cap. Stătea pur și simplu țintuită locului, ca un manechin. Ziua de azi îi lămurise un lucru. Hotărârea cea mai înțeleaptă era să-l uite pe Jack. Întâlnirea cu fetița lui o convinsese de asta. Micuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Asociația culturală italo-română. Prilej cu care susține trei conferințe în limba franceză (Le Futurisme mondial, L’Art plastique moderne și La Littérature italienne contemporaine) însoțite de proiecții. Caracterul oficial al vizitei a fost marcat printr-un banchet organizat în onoarea oaspetelui, pe 12 mai, de către Societatea Scriitorilor Români, la restaurantul Colonade și printr-o recepție la Academia Română (Marinetti, personalitate publică a regimului fascist al lui Mussolini, era, la acea dată, el însuși academician). Banchetul a fost prezidat de către șeful S.S.R., Liviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scris, ci și în viață -, am refuzat să participăm la diferitele recepții prilejuite de vizita în țară a fascistului F.T. Marinetti, academicianul lui Mussolini. Nici în particular nu l-am vizitat. Nici Roll, nici eu, nici Claude Sernet, pe care oaspetele îl cunoștea personal din anii cînd Mihail Cosma studiase în Italia și se apropiase de mișcarea futuristă. A fost doar Voronca și prin el Marinetti a transmis lui Cosma un salut. Dar din 1928 Cosma luase locul lui Sernet” (Născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1929 un turneu franco-cinematografic de avangardă în Argentina, pentru care presa franceză l-a elogiat numindu-l l’ambassadeur du film français dans ce qu’il y à de plus modérne („L’Intransigeant“, 11 jan. 1930). Fondane fusese invitat, ca oaspete al Societății „Amigos del Arte” (grație prietenei sale, scriitoarea Victoria Ocampo), în America Latină, unde - la Buenos Aires, Montevideo, Rio de la Plata ș.a. - a ținut mai multe conferințe, colaborînd totodată la revistele Sur și Sintesis. Într-un interviu acordat în 1930 Sarinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
primul rând, ce ne facem cu toaleta? E cam primitivă și un străin o să accepte cu greu o toaletă în stil japonez. Shizu ceda, în general, destul de ușor dorințelor fiului și fiicei ei, dar când era vorba să găzduiască un oaspete străin, se arătase cam îndărătnică. — În plus, adăugă ea, cu o fată de vârsta lui Tomoe în casă... — Mamă, garantez eu pentru caracterul lui. La urma urmei, e un descendent al lui Napoleon. Puțin probabil să-l intereseze o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
din partea lui. — Nu, nu-i vorba de asta. — Probabil a fost prea mare șocul după cele întâmplate. L-a dezamăgit Japonia. Fără să mai spună ce gândește, Tomoe consideră că, deși Takamori și ea erau de vină pentru cele întâmplate, oaspetele lor ar fi putut să dea dovadă de mai mult curaj și să răspundă loviturilor. La urma urmei, sunt milioane de japonezi și orice copac are și uscăturile lui. Nu se comportă deloc bărbătește... Se indispune numai pentru că a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Sekireisō, Hotel Primăvara, Hanul Sambei. Gaston nu văzuse în viața lui atâtea hoteluri grupate la un loc... nici în Franța și nici în vreo altă țară. Era cu siguranță și acesta un semn al ospitalității cu care Japonia își trata oaspeții străini. — Japonia este cu adevărat o țară primitoare, zise el admirativ. Oprindu-se în fața unei clădiri pe care scria cu luminițe de neon ce se aprindeau și se stingeau alternativ HOTELUL DE PE DEAL, Gaston a găsit motive-n plus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
neon ce se aprindeau și se stingeau alternativ HOTELUL DE PE DEAL, Gaston a găsit motive-n plus de admirație. Sub numele hotelului scria: 800 yeni/noapte 400 yeni/oră Nici renumitul hotel parizian Ritz nu era atât de atent cu oaspeții. Un turist nu se simte niciodată mai stânjenit decât atunci când se gândește că l-ar putea costa camera mai mult decât a prevăzut. Li se face un serviciu enorm turiștilor dacă sunt înștiințați dinainte de costul hotelului. Aici sunt atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
nu se simte niciodată mai stânjenit decât atunci când se gândește că l-ar putea costa camera mai mult decât a prevăzut. Li se face un serviciu enorm turiștilor dacă sunt înștiințați dinainte de costul hotelului. Aici sunt atât de atenți cu oaspeții, încât li se comunică și cât costă un repaus scurt! Încântat de acest felul de a prezenta lucrurile, Gaston, urmat de câine, a deschis ușa hotelului și a pășit înăuntru. Era deosebit de toate hotelurile pe care le vazuse: n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
singur? Vocea care-i răspunse era de bărbat. — Da. — E cam problematic. E american? — Nu știu. — Bine... fie. Ce să-i facem? Du-l la Margareta. Gaston și-a dat seama după cum a decurs conversația lor că nu era un oaspete dorit. De ce nu vor să primească și persoane singure? se întrebă el. De ce hotelurile japoneze nu oferă camere și unei singure persoane? — C’est ça! C’est ça! Abia atunci și-a dat Gaston seama că Hotelul de pe Deal nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
să-l scoată, până la urmă, din încurcătură, și i-a pus în vedere să părăsească hotelul. Îmi pare rău, domnule străin, dar trebuie să vă rog să plecați. Nu ne putem permite, la un hotel ca al nostru, să avem oaspeți care nu-și văd de treburile lor. I-a înapoiat lui Gaston, cam anevoie, cei opt sute de yeni. — Chizuko, dă afară și potaia! Nu se poate dormi din pricina ei. Tușește tot timpul. Stelele mai sclipeau încă. Bătrânul câine nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]