4,211 matches
-
al XX-lea, se dezvoltă tot mai mult, sub influența statului modern, proprietatea individuală. Vom analiza pe rând specificul proprietății așa cum este ea deținută în cadrul obștei și respectiv al gospodăriei. Devălmășia nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a lungul timpului, trecându-se de la obștea alcătuită dintr-o singură ceată de neam, cu drepturi
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a lungul timpului, trecându-se de la obștea alcătuită dintr-o singură ceată de neam, cu drepturi depline asupra satului și care coordona întreaga viață a acestuia și până la forme sociale actuale, care aproape se golesc de conținut, ele nemaipăstrând aproape nimic din drepturile și îndatoririle de odinioară
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alcătuită dintr-o singură ceată de neam, cu drepturi depline asupra satului și care coordona întreaga viață a acestuia și până la forme sociale actuale, care aproape se golesc de conținut, ele nemaipăstrând aproape nimic din drepturile și îndatoririle de odinioară. Obștea nu este un fenomen specific românesc, ea existând începând cu secolele XI-XII, în principalele țări ale Europei occidentale și centrale, cu mici diferențe legate de modul de organizare și funcționare (Rosener, 2003: 179). Obștea așa cum apare ea în satul arhaic
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din drepturile și îndatoririle de odinioară. Obștea nu este un fenomen specific românesc, ea existând începând cu secolele XI-XII, în principalele țări ale Europei occidentale și centrale, cu mici diferențe legate de modul de organizare și funcționare (Rosener, 2003: 179). Obștea așa cum apare ea în satul arhaic este adunarea generală a tuturor capilor de familie din sat, în care se ține seama de glasul fiecărui participant, mai ales de "oamenii buni și bătrâni". În satul arhaic, obștea are o serie de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
funcționare (Rosener, 2003: 179). Obștea așa cum apare ea în satul arhaic este adunarea generală a tuturor capilor de familie din sat, în care se ține seama de glasul fiecărui participant, mai ales de "oamenii buni și bătrâni". În satul arhaic, obștea are o serie de drepturi și îndatoriri ce privesc toate aspectele vieții satului: organizează producția agricolă, se amestecă în viața publică și privată a satului, judecă pricinile din sat, reglementează relațiile cu alte sate și cu statul, reprezintă comunitatea (Stahl
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu alte sate și cu statul, reprezintă comunitatea (Stahl, 1980). Proprietatea obștească cuprinde pădurile, apele, fânețele, pășunile alpine. Odată cu pătrunderea în sat a nebăștinașilor și odată cu disoluția devălmășiei absolute, obștea pierde din drepturi și din consistență. Proprietatea este apărată în cadrul obștei de înstrăinarea ei prin pătrunderea străinilor, prin mai multe modalități: dreptul de preemțiune care pretinde ca toate părțile teritoriului sătesc devenite proprietate a unei gospodării să fie vândute de preferință gospodăriilor înrudite; dreptul de preemțiune permite anularea vânzării către un
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satului românesc, astăzi nemaifiind o modalitate frecventă de alegere a partenerului. În același scop, de a nu înstrăina pământului satului, fetele nu primeau ca zestre pământ, proprietatea gospodăriei transmițându-se numai prin băieți (Stahl, 2000: 150-151). În ce privește gospodăria, care, pe lângă obște, reglementează și ea proprietatea, în satul devălmaș românesc predomină reședința virilocală mireasa este cea care se mută în gospodăria mirelui -, datorită faptului că băieții moștenesc casa sau pământul, fetele moștenesc doar bunuri mobiliare. Descendența este patriliniară, pământul pe care este
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
endogamia dispare aproape complet, reședința nu mai este neapărat virilocală. Obștea ca formă de proprietate funciară nu este astăzi dispărută. După legea nr. 1 din ianuarie 2000, o parte din suprafața de pădure restituită redevine proprietate devălmașă, aflată în posesia obștilor și composesoratelor (vezi articolele 26 și 28 din legea 1/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 12 ianuarie 2000). Realitatea devălmășiei redevine astfel din nou actuală. Din păcate, deși există cutume și norme la nivel local legate de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tema comunității Indicator Relevant pentru..... CBO existența unui comitet de inițiativă în sat cu sarcina de a rezolva problemele comunității. Acțiune colectivă comunitară CBODA 6 dacă oamenii din comunitate au ajutat acest comitet de inițiativă ASOCS 13 cât de activ se implică obștea sătească în rezolvarea problemelor satului PART 1 dacă sătenii din sat fac muncă voluntară PART 2 cât de des s-au întâlnit membrii comunității în ultimul an, pentru a sprijini proiecte inițiate de primărie PART 5 a-f cât de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Caramelea, V., Vasile. 1961. Considerații demografic-antropologice asupra migrațiunilor populației din Mărginimea Sibiului, în Probleme de Antropologie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Populare Române. Caramelea, V., Vasile. 2006. Satul Berivoiești, Muscel. Obștea Moșnenilor. Pitești: Editura Universității. Cartwright, Andrew. 2001. Avoiding collectivisation: land reform in Romania 1990-92. Worging paper nr. 50, Rural Transition Series, http://www.liv.ac.uk/ history/ research/cee pdfs/ Cartwright, Andrew. 2000. State Law and the Recognition of Property in
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vol. II, 4, pp. 141-155. Urse, Laureana. 2005. Stiluri de viață ale clasei de mijloc rurale, în Calitatea vieții, XVI, 3-4. Uslaner, Eric. 2002. The Moral Foundations of Trust. Cambridge: Cambridge University Press. Vasile, Monica. 2008. Un fond fără formă obștea vrânceană. Statutar și cutumiar în dinamica definirii unui sistem de proprietate colectivă, în Sociologie Românească, vol. VI, 1, pp: 56-73. Vasiliu, Florica (coord.) 2005. Globalizarea și identitatea socio-culturală. Sibiu: Editura Universității "Lucian Blaga". Vasiliu, Florica. 2005. Identități multiple și impactul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
creștinesc; aleasă este, că este chiparos, carele cu nălțime covârșește cerurile, și pentru mirosul cel din fire s-au arătat departe de toată stricăciunea; aleasă este, că este crin, că măcar de-au și născut între mărăcinii nenorocirii cei de obște, iar nu și-au pierdut niciodată podoaba albiciunii; aleasă este, că este nor, care n-au ispitit nici o greime a păcatului; mai aleasă este, pentru că este fecioară mai nainte de naștere, fecioară în naștere, fecioară și după naștere; și este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totuși, la un posibil cititor din afară (la circulația și receptarea poeziei) din moment ce roagă pe cititorul său să nu se grăbească să-l „criticarisească” dacă va intîlni „vreo noimă ori neplăcută sau nepotrivită atît la ideea sa și la a obștii”. Absența totală a ambiției și, deci, a conștiinței estetice, ori binecunoscuta prefăcătorie a creatorului care scrie una pentru a sugera contrariu!? Nicolae Văcărescu, fratele celui dinainte, n-are nici măcar asemenea scrupule. El mărturisește că, neavînd „duh născocitor”, adică talent, va
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în urma acestui cutremur, “cel mai mare după cel din 1802”, autoritățile au dat dispoziție ca timp de o săptămână toate petrecerile să fie interzise, spunând că “nimeni nu poate să se împărtășească de altă simțire decât de a mîhnirii de obște”. * La 14 martie 1844, “la 12 ceasuri și 28 de minute s-au simțit o zgâlțâitură de cutremur de pământ. Și îndată după aceea s-a schimbat atmosfera mai răcoroasă.” Cutremurul a fost însoțit de un zgomot care “semăna cu
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
cele mai învățate și mai vechi în Europa. Din această situație decurge și argumentul utilității sale: și, drept aceasta, cea mai trebuinciosă la tot neamul românesc, fiindcă toată învățătura și toate scrisorile cele mai vechi sunt alcătuite întru această de obște limbă. Luminarea europeană a poporului român nu se poate deci lipsi de acest instrument lingvistic: Nice să poată zice astăzi că este cineva în Europa învățat care nu va ști latinește, măcar să fie întru alte cât de procopsit. Situația particulară
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
e vestit și lăudat. Iluzia atinge proporțiile unui adevărat mit și mesianism național, precum într-o prefață la o carte despre patriotism din 1822: Ajungând cu toții la o râvnă și la o unire cu sporire întru cele bune pentru toată obștea, să dobândim dorite fericiri cu înălțarea neamului românesc a fi lăudat în toată Evropa (s.n.), ce acum stă la mirare de atâta neîngrijire a noastră. Mitul de altfel profund stimulator, creator, al prezențelor românești acum ia naștere și el impulsionează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cantitativ, tendințele fenomenului; astfel Tânărul scriitor este, o bună bucată de vreme, mimetic și neconvingător, vehiculând nume deja cunoscute din paginile altor gazete. Flacăra, când reapare, lunar, În mai 1952, va fi o „revista ilustrată social-politică” reflectând doar tangențial problemele obștei scriitorilor. Dar să nu anticipăm. NOTE ȘI COMENTARII 1. N.M. - Flacăra. (Rubrica „Revista revistelor”). În: Lupta de clasă, nr. 4, oct. 1949 2. George Munteanu. - Însușirea experienței Înaintașilor, condiție de bază a dezvoltării poeziei noastre (Rubrica „ Pentru o largă discuție
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fiecăruia. Învățăceii săi se numără cu sutele, totuși dorul Sionului îl face să ajungă în Țara Sfântă în 1747. Între timp, învățătura hasidică se răspândește din Moldova în Polonia, Ungaria, Rusia. Descendent el însuși al acestor admori (conducători spirituali ai obștii hasidice), L.-L. oferă cititorilor de limbă română posibilitatea de a evada din capcanele uscăciunii științifice, pentru a poposi în lumea fabuloasă a unei cronici vechi de două sute de ani despre cei patru sute de rabini mitologici (secolele al XVIII-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
D. Rosenberg, 1930), Grigore Grigorovici, Bacăul din trecut și de azi (Bacău, Tipografia Primăriei Municipiului Bacău, 1933), Eugen Șendrea, Istoria municipiului Bacău (Bacău, Editura Vicovia, 2007), Municipiul Bacău - schiță monografică (coordonator Ioan Ichim, Bacău, f. ed., 1971) și Ițic Kara, Obștea evreiască din Bacău (București, Editura Hasefer, 1995). Cu excepția lucrării lui Ițic Kara, al cărui demers științific este bine articulat, autorul problematizând și urmărind „fenomenul” din interiorul surselor arhivistice, lucrările mai sus amintite au numeroase carențe în ceea ce privește concepția și rigoarea științifică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
până atunci. În cazul Bacăului, creșterea numărului de locuitori a fost favorizată, în special, de recunoaștera dreptului de proprietate pentru cei prezenți în târg (1823), de politica de încurajare a extinderii teritoriale a orașului, prin punerea terenurilor libere la dispoziția obștei, cât și de înființarea primelor unități industriale. Ținem să precizăm că această evoluție pozitivă a demografiei urbane moldovenești s-a manifestat pe fondul unei instabilități sociopolitice cronice, generată atât de factori interni cât și externi: dou) revoluții înfrânte, prin intervenția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ofițeri și urmași decorați cu <<Steaua>> sau <<Coroana României>> și 15 subofițeri și alte grade inferioare decorați cu <<Virtutea Militară>> și <<Bărbăție și Credință>>”. În schimb, proiectul cartierului C.F.R. avea să cunoască o evoluție total diferită. Încă din anul 1922, „Obștea funcționarilor ceferiști” din Bacău a inițiat, pe lângă administrația locală, demersurile necesare înființării cartierului C. F. R. În acest scop, un comitet format din Mihai Patescu, Theodor Budescu, Constantin Aștefanei și Ioan Ciubotaru, în calitate de madatari, au demarat acțiunile privind strângerea fondurilor necesare „cumpărării
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Budescu, Constantin Aștefanei și Ioan Ciubotaru, în calitate de madatari, au demarat acțiunile privind strângerea fondurilor necesare „cumpărării terenurilor din raza orașului, lângă regimente și gară, pentru construcția de case”. Primul pas a fost făcut pe data de 22 mai 1922, atunci când Obștea ceferiștilor a reușit să achiziționeze de la M. Fodor, contra sumei de 900.000 lei, 45 de hectare din moșia Izvoarele Valea Seacă. În iunie 1922, la propunerea mandatarilor Obștei, Primăria Bacău a acceptat să ofere ceferiștilor, în schimbul terenului de 45
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pas a fost făcut pe data de 22 mai 1922, atunci când Obștea ceferiștilor a reușit să achiziționeze de la M. Fodor, contra sumei de 900.000 lei, 45 de hectare din moșia Izvoarele Valea Seacă. În iunie 1922, la propunerea mandatarilor Obștei, Primăria Bacău a acceptat să ofere ceferiștilor, în schimbul terenului de 45 hectare, o suprafață de 30 hectare din Țarina orașului, aflată în imediata apropiere a gării. Totuși, prin decizia din 2 aprilie 1923, privind exproprierea întregii suprafețe cultivabile a Țarinei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în dou) rânduri în funcția de senator, pe listele P.N. L.-Bacău (la alegerile din noiembrie 1919 și martie 1922). Astfel, la stăruința oamenilor politici din Bacău, ministrul Al. Constantinescu a admis în anul 1924 schimbul de terenuri dintre primărie și Obștea ceferiștilor. Cea mai gravă problemă cu care s-au confruntat locuitorii noului cartier a fost legată de absența apei potabile, necesară atât pentru consum, cât și pentru construcția caselor. Cu ajutorul fondurilor proprii, ceferiștii au reușit să sape o fântână de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trei camere. Inaugurarea cartierului C. F. R. a avut loc pe data de 12 octombrie 1924. Au luat parte la acest eveniment „deputații, comandantul garnizoanei, preoții, cu muzica în frunte, dar numai patru sau cinci membri din cei peste 400 câți numără obștea. S-au rostit cuvinte pompoase, aducându-se laude celor trei mandatariavizierului, ciocănitorului de vagoane și magazionerului”. Pentru reprezentanții I. O. V. R., ziua de 12 octombrie a fost una plină de tristețe și amărăciune. Deși „au fost și ei înscriși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]