KorAP: Find »[drukola/base=ochelari & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...155 156 157 ...276 >

6,900 matches

Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442

o tufă, ca o pată de culoare deschisă. Am stat și l-am privit pe când se crăpa de ziuă. Acum, ori de câte ori mă gândesc la spaimă, Îmi aduc aminte de șervețelul de hârtie atârnat Într-o tufă. Și-a potrivit iar ochelarii, apăsându-i cu un deget, și s-a uitat Într-o parte și-n alta, cu un aer distrat, ca și cum ar fi căutat ceva interesant În peisaj. - Simetrie, spui, a comentat În cele din urmă. Poate că da. Și pictura

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
unui om pe nisip, unde, În ciuda ușoarei defocalizări a fundalului, se ghicea - tușă măiastră a hazardului și naturii, implacabile amândouă - urma lăsată de labele și coada crocodilului care venea târâș. Faulques trăsese nouăsprezece poziții când o santinelă, cu pușcă și ochelari de soare, care purtau eticheta controlului de calitate lipită pe lentila stângă, se apropiase și Îi arătase cu gesturi că gata, bine, se sfârșise cu pozele. Și Faulques, mai curând de formă decât din speranță, făcuse un gest de protest

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
pe lentila stângă, se apropiase și Îi arătase cu gesturi că gata, bine, se sfârșise cu pozele. Și Faulques, mai curând de formă decât din speranță, făcuse un gest de protest, o vagă cerere de milă, pe care tipul cu ochelari i-o primise cu un zâmbet uriaș și alb, care Îi dezvelise gingiile, Înainte de a-și muta de pe un umăr pe celălalt pușca și de a se Întoarce la adăpostul umbrei. Atunci, fără să privească Înapoi, fotograful se Întorsese la

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
moment, fără să-l fi auzit venind, se profila În contralumină chiar În ușa turnului. 9. - Am și intrat? Stătea În picioare În fața picturii murale, iar fumul țigării care Îi atârna Între buze Îl făcea să mijească ochii dincolo de lentilele ochelarilor. Era proaspăt bărbierit și purta o cămașă curată, cu mânecile suflecate până la coate. Faulques i-a urmărit direcția privirii. Într-o zonă Încă nepictată, desenul În cărbune și unele tușe de culoare peste văruiala albă schițau forme Întinse pe pământ

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Ce părere ai? Totuși, noi luam tot ce aducea. Cu lăcomie, te asigur. Da. Până la ultima țigară. Soarele, care se ițea la una dintre ferestrele turnului, a luminat fața croatului, iar pupilele i s-au luminat și mai tare În spatele ochelarilor. Urma de zâmbet i s-a topit pe buze, parcă ștearsă de lumină: ochii Își impuneau dominația reală, dând impresia că surâsul nu existase nicicând. Faulques s-a gândit că pe vremuri s-ar fi mișcat prudent, ridicând Încetișor camera

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Într-un tren, intru Într-un bar, merg pe stradă, Îi văd În jurul meu. De unde ies? mă Întreb. Sunt eu un extraterestru? Oare chiar nu-și dau seama că nu-s normali? - Nu. Nu-și dau seama. Markovic Își scosese ochelarii și verifica dacă lentilele erau curate. - Știi ce cred după ce ți-am privit mult pozele? Că În război, În loc să surprindă oameni normali făcând lucruri anormale, aparatul de fotografiat face exact contrariul. Nu ți se pare? Fotografiază oameni anormali făcând lucruri

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Nu ți se pare? Fotografiază oameni anormali făcând lucruri normale. - În realitate, e ceva mai complex. Ori mai simplu. Oameni normali care fac lucruri normale. Markovic a rămas imobil. Apoi a Încuviințat molcom, de două ori, și și-a pus ochelarii. - Păi, nici nu le găsesc vreo vină. Eu Însumi nu știam Înainte - s-a Întors brusc. Și dumneata? Într-adevăr ai fost Întotdeauna ceea ce spun pozele dumitale că ești? Pictorul de război i-a Înfruntat privirile fără să deschidă gura

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
vocea. Zilnic la aceeași oră. - N-ai văzut-o În port? - Niciodată. - Și nu ești curios? - Relativ. O pauză. Markovic nu mai zâmbea. Privirea Îi devenise bănuitoare. Inteligentă. - De ce-mi spui asta? - Fiindcă mă Întrebi. Celălalt și-a potrivit ochelarii cu un deget și a tăcut o vreme, privindu-l. Apoi s-a așezat pe o treaptă a scării, lângă cărți, și, fără să-și ia ochii de la pictorul de răboi, a făcut un gest, cuprinzând tot turnul. - Cum ți

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-l omoare pe băiat, iar pe ea s-o mutileze și să-i taie gâtul? A dus țigara la gură. Jarul i s-a Înroșit Între degete și un val de fum i-a Încețoșat o clipă ochii albaștri În spatele ochelarilor. Faulques n-a zis nimic. Privea o muscă ce-și fluturase aripile Între ei, apoi se așezase pe brațul stâng al croatului. Markovic o privea foarte liniștit. Impasibil. Fără să se miște și fără s-o sperie. 11. Briza sufla

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
nu luau niciodată hotărâri pe negândite. Cercetau cerul, norii, culoarea țărânii. De asta depindeau apoi bogăția recoltei, ravagiile făcute de vremea proastă, de grindină ori Înghețuri. A amuțit iar, privind tot marea și coasta frântă. La sfârșit, și-a scos ochelarii și a Început să-i șteargă cu poalele cămășii, gânditor. - Hazardul, numele pe care Îl dăm neștiintei noastre. Așa-i? Nu era o Întrebare. Pictorul de război s-a așezat lângă croat, privindu-i mâinile: late, scurte, cu unghii boante

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
pe care Îl dăm neștiintei noastre. Așa-i? Nu era o Întrebare. Pictorul de război s-a așezat lângă croat, privindu-i mâinile: late, scurte, cu unghii boante. Cicatricea de pe mâna dreaptă. După ce privise lentilele În lumină, Markovic Își pusese ochelarii și privea iar peisajul. - O priveliște cu adevărat frumoasă, a insistat. Îmi amintește de litoralul țării mele. Îl știi, firește. Faulques a Încuviințat. Cunoștea bine cei cinci sute cincizeci și șapte de kilometri ai șoselei șerpuite dintre Rijeka și Dubrovnik

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
ar trebui să pictez un tablou, domnule Faulques. Crezi că aș putea picta unul? - Nu văd de ce nu. Fiecare face ce poate. - Și să colaborez la acesta? - Poți s-o faci, dacă ai chef. Croatul și-a potrivit mai bine ochelarii, apropiindu-și fața de pictură. Studia armurile, detaliile chiverelor și ganteletelor. La urmă, a făcut un pas Înapoi, a aruncat peretelui o privire circulară, s-a uitat la pictorul de război și a făcut un gest timid spre masa unde

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
supt vârfurile și le-a pus la uscat. Apoi a verificat dacă toate flacoanele cu vopsele erau Închise și s-a uitat la croat. - Am crezut că jucăm curat, a spus. - Da, pe cât e cu putință. Markovic a clipit În spatele ochelarilor, ca și cum vorbele interlocutorului l-ar fi incomodat. Vreau doar să mă asigur că va fi un joc curat de ambele părți. - Nu-mi Închipui cum ar fi să te strangulez cu mâinile goale. Sunt prea bătrân pentru așa ceva. - Dramatizezi, domnule

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Să se vadă pe sine, să se cunoască așa cum altfel nu s-ar fi cunoscut nicicând. Și uneori poți și să-i obligi să moară. - De data asta dramatizezi dumneata. Totul e mai simplu. Ochii cenușii s-au mijit În spatele ochelarilor. - Așa crezi? - Desigur. Repercusiunea aparatului e minimă. Viața și normele ei sunt acolo. Dacă n-ar fi fost băieții aceia, dacă n-ai fi fost dumneata, ar fi fost altcineva. E o furnică ce Își dă prea multe aere. Și

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
le-a lăsat să cadă de-o parte și de alta a trupului. - Circulară ca o capcană - s-a Încruntat. O capcană pentru soboli nebuni. După aceea, s-a uitat cu afecțiune la Faulques. O afecțiune pe care, prin lentilele ochelarilor, pupilele de culoare cenușiu-deschis o făceau ironică ori rece. Pictorul de război a amestecat vorbele „răceală” și „afecțiune”, Încercând să le Împace În minte ca pe o paletă. A renunțat, dar privirea aceea persista În fața lui și era exact așa

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
E timpul să pleci. Celălalt și-a aplecat ușor capul Într-o parte, parcă pentru a se asigura că auzise bine și totul era În regulă. Că totul era cum trebuia să fie. Apoi a Încuviințat alene, și-a scos ochelarii, și i-a șters cu poalele cămășii și i-a pus din nou. - Ai dreptate. Ajunge. Suna ca o nostalgie anticipată, s-a gândit pictorul de război. Doi bărbați obișnuiți unul cu altul, gata să se despartă. Spre surprinderea sa

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
În sinea lui. - Ți-am mai spus. Dumneata, eu... Toți suntem acolo. Celălalt n-a vorbit imediat. - Simetrii, nu? - Exact. - Toate liniile și unghiurile pictate. - Da. Markovic a aprins o țigară. La lumina brichetei, care i se reflecta În lentilele ochelarilor, Faulques i-a văzut profilul aplecat, ochii mijiți sub lumina flăcării. Era un moment bun, a gândit. Cinci secunde de orbire ar fi fost de ajuns ca să pună mâna pe cuțit și, folosindu-l, să termine cu toate. Instinctul lui

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
asta, a spus În șoaptă. Markovic n-a dat vreun semn că l-ar fi auzit. Stinsese țigara, și acum aprindea alta. Flacăra brichetei Îi dădea croatului un aer gălbejit. Îi Înfunda obrajii și Întărea umbra din găvanele ochilor, În spatele ochelarilor. - De ce ai fotografiat-o pe femeia moartă? Altă enervare, a fost primul sentiment al lui Faulques, auzindu-l. O furie temperată i-a trecut prin vene, ca un puls suplimentar. Era a doua oară când Markovic Îi punea această Întrebare

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452

specifică (guvernantă, portar, șofer etc.) 156 A Îmbrăcăminte/echipament de lucru (care se Îmbracă În fabrici de construcții de către personalul de execuție) 157 A Îmbrăcăminte/echipament de protecție (obligatoriu de purtat pentru a proteja lucrătorul, de exemplu: căști de protecție, ochelari de protecție, reductoare de zgomot, măști de protecție etc.). Această Întrebare nu se pune dacă utilizarea este ocazională sau rară. 6.2. Autorizații/certificate/brevete 160 A Autorizație/certificare cerută 6.3. Program de lucru În fiecare dintre cele trei

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654

natura dorințelor și calitatea percepțiilor subiectului. În vis, strabismul are o semnificație negativă, sinonimă cu o lipsă de franchețe și limpezime. În viața subiectului există ceva tulbure, în propunerile ce i-au fost făcute sau în comportamentul unui terț. Purtarea ochelarilor exprimă o slăbiciune în perceperea lumii exterioare. Cel care visează are nevoie să fie ajutat sau asistat în înțelegerea realității sau în relația cu ceilalți. În schimb, afecțiunile ochilor, dacă perturbă legătura cu realitatea exterioară, îmbogățesc percepțiile interioare: în mituri

[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
în relația cu ceilalți. În schimb, afecțiunile ochilor, dacă perturbă legătura cu realitatea exterioară, îmbogățesc percepțiile interioare: în mituri și legende, clarvăzătorii sunt adesea orbi. Visul îi poate recomandă subiectului să caute în interiorul ființei sale. Lupa și microscopul împărtășesc semnificația ochelarilor. Cu cât instrumentul mărește mai mult, cu atât este mai marcată cecitatea simbolică a subiectului. Instrumentele în discuție recomandă o analiză fină, depășirea generalităților, căutarea soluției ori a înțelegerii în detalii. Persoana nu trebuie să se lase înșelată de aparențe

[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

înconjurat; de încredere; îndeajuns; înger; înțelegere; la fel; la munte; laptop; laudă; leagă mîini; legătură; lejer; libertate; limpede; liniște; lipit; lipit de mine; loc; luncă; lungime; mamă; mare; mămica; meu; mîngîiere; mult; munci; de munte; necesitate; niciodată; nimeni; nou; nouă; ochelari; ocrotit; oraș; pahar; parte din viața ta; părinte; pereche; perete; persoană; persoane iubite; dragi; plăcere; plin; l-am prins; protecție; regăsire; relativ; relație; relații; de reușită; rude; salariu; scump; sentiment; sentimente; sex; sigur; simțitor; soră; speranță; stradă; succes; sufletesc; sufletește

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
trecut (8); bunica (7); pensie (7); alb (6); cărunt (6); respect (6); bunicul (5); baston (4); bunei (4); chinuit (4); copil (4); etate (4); milă (4); neputință (4); pensionar (4); senectute (4); sfîrșit (4); timp (4); boală (3); deștept (3); ochelari (3); rid (3); slab (3); sur (3); tataie (3); trist (3); veteran (3); viață (3); ajutor (2); amărît (2); amintiri (2); babă (2); bărbat (2); boșorog (2); bunelul (2); bunică (2); cîinele (2); cîrjă (2); copac (2); familie (2); frumos

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
știre; nu știu; taxe; a tăcea; la telefon; la tine; a trage; a trimite; tristețe; țel; țipa; țipăt; uita; undeva; ureche; urla; Vasile; vecinul; venii; verb; vizită; vorbea; a vorbi; zice (1); 785/261/77/184/4 chior: orb (256); ochelari (79); nevăzător (62); ochi (45); întuneric (25); om (13); sărman (12); bolnav (10); defect (10); miop (9); pirat (8); tristețe (8); nu vede (8); handicap (7); milă (7); vedere (7); durere (6); handicapat (6); trist (6); Băsescu (5); bătrîn (5

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
lemn; lentile; limită; lipsă; lipsit de vedere; lovit; lupta; mare; marginalizat; mărunt; mergînd; micuț; mi-e milă de ei; miopie; moarte; moșneag; mut; nasol; nașpa; din naștere; neatenție; necăjit; neimaginat; nenorocire; nenorocit; nepăsare; neputință; nevoiaș; noapte; noroc chior; nulă; cu ochelari; ochii; de un ochi; fără un ochi; oftalmolog; olog; om sărman; orbețe; orfan; pansament; îmi pare rău; păsări; pe stradă; pedeapsă; perete; pierdere; pierdut; pisică; povești; privire; profu; pui; rău; refuz; de rîs; sănătate; săraci; sensibil; simțuri; slut; de somn

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]