3,917 matches
-
categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau 24 de ore în adâncul minei. Această situație a avut repercursiuni asupra sănătății deținuților, lucru demonstrat În afișul adresat de domnitorul Grigore Ghica
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
situație a avut repercursiuni asupra sănătății deținuților, lucru demonstrat În afișul adresat de domnitorul Grigore Ghica către Consiliul Administrativ al Moldovei. Domnitorul Grigore Ghica a a fost impresionat de soarta nenorociților care își ispășeau pedeapsa "fără să mai iasă din ocnă fără a se bucură vreodată de lumina și de aer curat, din care li se pricinuise de multe ori boale grele și chiar perderea vieții" și a dispus "a se Înființa din veniturile Departamentului lucrărilor publice o Închisoare solidă cu
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
și de aer curat, din care li se pricinuise de multe ori boale grele și chiar perderea vieții" și a dispus "a se Înființa din veniturile Departamentului lucrărilor publice o Închisoare solidă cu zid prin pregiur În apropiere de Groapă Ocnei , care va sluji de adăpost vinovaților În vreme de noapte". Edificiul, terminat În 1855, spectaculos ca aspect, a impresionat prin trăinicie și dotări și a fost denumit „Castelul ocnașilor”. Până în anul 1800 se lucra în două ocne cunoscute sub numele
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
apropiere de Groapă Ocnei , care va sluji de adăpost vinovaților În vreme de noapte". Edificiul, terminat În 1855, spectaculos ca aspect, a impresionat prin trăinicie și dotări și a fost denumit „Castelul ocnașilor”. Până în anul 1800 se lucra în două ocne cunoscute sub numele de ocna Tălharilor și Ocna cu Brad, după acest an prin puțurile Sf. Gheorghe și Sf.Nicolae se trece la exploatarea Ocnelor Unite. Condițiile de muncă din aceea vreme erau grele, durata zilei de muncă era de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
va sluji de adăpost vinovaților În vreme de noapte". Edificiul, terminat În 1855, spectaculos ca aspect, a impresionat prin trăinicie și dotări și a fost denumit „Castelul ocnașilor”. Până în anul 1800 se lucra în două ocne cunoscute sub numele de ocna Tălharilor și Ocna cu Brad, după acest an prin puțurile Sf. Gheorghe și Sf.Nicolae se trece la exploatarea Ocnelor Unite. Condițiile de muncă din aceea vreme erau grele, durata zilei de muncă era de 11-12 ore, lipseau măsurile de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
adăpost vinovaților În vreme de noapte". Edificiul, terminat În 1855, spectaculos ca aspect, a impresionat prin trăinicie și dotări și a fost denumit „Castelul ocnașilor”. Până în anul 1800 se lucra în două ocne cunoscute sub numele de ocna Tălharilor și Ocna cu Brad, după acest an prin puțurile Sf. Gheorghe și Sf.Nicolae se trece la exploatarea Ocnelor Unite. Condițiile de muncă din aceea vreme erau grele, durata zilei de muncă era de 11-12 ore, lipseau măsurile de protecție a muncii
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
și dotări și a fost denumit „Castelul ocnașilor”. Până în anul 1800 se lucra în două ocne cunoscute sub numele de ocna Tălharilor și Ocna cu Brad, după acest an prin puțurile Sf. Gheorghe și Sf.Nicolae se trece la exploatarea Ocnelor Unite. Condițiile de muncă din aceea vreme erau grele, durata zilei de muncă era de 11-12 ore, lipseau măsurile de protecție a muncii și asistență medicală iar tăierea sării se făcea manual cu dalta și ciocanul. Din anul 1850 Începe
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
era de 11-12 ore, lipseau măsurile de protecție a muncii și asistență medicală iar tăierea sării se făcea manual cu dalta și ciocanul. Din anul 1850 Începe extragerea sării din Ocnița, prin puțul Sf.Constantin. În perioada 1875-1881 la Târgu Ocna s-a folosit o mașină de extracție acționată de aburi; ea coborând și ridicând vasele de extracție la o adâncime de 60 m. În 1881 are loc însă o mare inundație în Ocnele Unite, astfel se renunță la folosirea mașinii
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Sf.Constantin. În perioada 1875-1881 la Târgu Ocna s-a folosit o mașină de extracție acționată de aburi; ea coborând și ridicând vasele de extracție la o adâncime de 60 m. În 1881 are loc însă o mare inundație în Ocnele Unite, astfel se renunță la folosirea mașinii de extracție acționată de aburi. De abia În octombrie 1891 s-a pus În funcțiune o altă mașină de extracție acționată cu aburi amplasată la gura puțului de extracție al camerei Carol, puț
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
octombrie 1891 s-a pus În funcțiune o altă mașină de extracție acționată cu aburi amplasată la gura puțului de extracție al camerei Carol, puț ce se dăduse în folosință În anul 1889. Transportul de sare din salina de la Târgu Ocna s-a realizat : - de la puțul de extracție sarea era transportată cu carele sau pe șaua cailor, ambalată în saci făcuți din piele de bivol. - după 28.09.1884, dată inaugurării căii ferate Adjud-Târgu Ocna, sarea a fost transportată de la gura
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
de sare din salina de la Târgu Ocna s-a realizat : - de la puțul de extracție sarea era transportată cu carele sau pe șaua cailor, ambalată în saci făcuți din piele de bivol. - după 28.09.1884, dată inaugurării căii ferate Adjud-Târgu Ocna, sarea a fost transportată de la gura de extracție la gara Târgu Ocna cu carele. După deschiderea funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
de extracție sarea era transportată cu carele sau pe șaua cailor, ambalată în saci făcuți din piele de bivol. - după 28.09.1884, dată inaugurării căii ferate Adjud-Târgu Ocna, sarea a fost transportată de la gura de extracție la gara Târgu Ocna cu carele. După deschiderea funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se prelungește calea
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
fost transportată de la gura de extracție la gara Târgu Ocna cu carele. După deschiderea funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se prelungește calea ferată din stația Târgu Ocna - halta Salina până la magaziile de sare din salină, unde sarea se încarca direct în vagoane de cale ferată. Anghel Saligny a fost proiectantul și executantul "Teledinamicului
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se prelungește calea ferată din stația Târgu Ocna - halta Salina până la magaziile de sare din salină, unde sarea se încarca direct în vagoane de cale ferată. Anghel Saligny a fost proiectantul și executantul "Teledinamicului de la Târgu Ocna" - primului funicular din România. A fost o realizare de excepție care
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
În toamna anului 1896 se prelungește calea ferată din stația Târgu Ocna - halta Salina până la magaziile de sare din salină, unde sarea se încarca direct în vagoane de cale ferată. Anghel Saligny a fost proiectantul și executantul "Teledinamicului de la Târgu Ocna" - primului funicular din România. A fost o realizare de excepție care a funcționat numai 11 ani (1885 - 1896), funicularul fiind înlocuit de o linie de cale ferată industrială pentru transportul sării de la magaziile salinei Târgu Ocna la Halta CFR Salina
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
executantul "Teledinamicului de la Târgu Ocna" - primului funicular din România. A fost o realizare de excepție care a funcționat numai 11 ani (1885 - 1896), funicularul fiind înlocuit de o linie de cale ferată industrială pentru transportul sării de la magaziile salinei Târgu Ocna la Halta CFR Salina. În acest timp, "Teledinamicul" - sau "Americanul", așa cum îl botezaseră locuitorii - a transportat peste deal, zilnic, cam 10 vagoane de sare care nu erau puține pentru acele timpuri. Datorită bogăției zăcământului de sare de la Târgu Ocna, Austro-Ungaria
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Târgu Ocna la Halta CFR Salina. În acest timp, "Teledinamicul" - sau "Americanul", așa cum îl botezaseră locuitorii - a transportat peste deal, zilnic, cam 10 vagoane de sare care nu erau puține pentru acele timpuri. Datorită bogăției zăcământului de sare de la Târgu Ocna, Austro-Ungaria și România au fost interesate să construiască și au realizat în 1897, o cale ferată transcarpatică prin pasul Ghimeș - Palanca, pe Valea Trotușului, pentru a realiza legătură între Transilvania și Moldova. În anul 1891 transportul pe verticală a fost
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
a galeriei G401. Documentul întocmit cu ocazia inaugurării poartă semnăturile oficialităților vremii precum și pe cea a Regelui Carol I al României. Cu această ocazie se realizează și mutarea incintei pe amplasamentul actual. Datorită importanței exploatării miniere Îîn zonă, localitatea Târgu Ocna primește titlul de eforie-oraș. Orașul a prosperat În directă legătură cu importantă economică a minelor de sare. Interesul statului pentru exploatarea depozitelor salifere se observă și din activitatea de cercetare științifică a problemelor legate de latura extractivă, de cunoaștere a
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
prosperat În directă legătură cu importantă economică a minelor de sare. Interesul statului pentru exploatarea depozitelor salifere se observă și din activitatea de cercetare științifică a problemelor legate de latura extractivă, de cunoaștere a volumului rezervelor de sare. La Târgu Ocna sosesc cercetători de renume: Grigore Cobălcescu (1883), Grigoriu Ștefănescu (1885), L. Mrazek (1907), Popescu Voitești (1914) și alții, care încearcă să stabilescă și vârstă depozitelor de aici. Sistemul de abataj subteran prin puțuri cu terminație ogivală (clopot) a dăinuit la
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
cercetători de renume: Grigore Cobălcescu (1883), Grigoriu Ștefănescu (1885), L. Mrazek (1907), Popescu Voitești (1914) și alții, care încearcă să stabilescă și vârstă depozitelor de aici. Sistemul de abataj subteran prin puțuri cu terminație ogivală (clopot) a dăinuit la Tg.Ocna până în anul 1870, când s-a Început deschiderea exploatărilor cu camere mari trapezoidale ale minei ale minei Moldova Veche ( mina Carol I). Exploatarea sării În această mină s-a realizat manual, descendent, în perioada 1870-1941, în 4 camere trapezoidale (Moldova
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
a fost exploatată la 2 orizonturi, în perioada 1967-1970, utilizându-se metoda camerelor mici și pilieri pătrați, aplicată experimental, pentru întâia dată în România. În mină Pilot a fost amenajat și a funcționat prima bază de turism a Salinei Târgu Ocna, în perioada 08.1974-09.07.2005 (cunoscută sub denumirea de Sanatoriu). Acolo, la 130 m adâncime, se tratau cu maximă eficientă: boli asmatiforme, maladii provocate de poluare, sindromul de suprasolicitare, nevroze. Accesul la Sanatoriu se realiza cu mijloace auto. La
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
se află primul muzeu al sării cu exponate interesante despre geneza, exploatarea și prelucrarea sării . În anul 1966 au început lucrările pentru deschiderea minei „Trotuș” (prin galeria de coasta I 101, continuată prin planul înclinat I 503 care traversează zona ocnelor vechi ajungând în zona minei Trotuș la nivelul etajului II) la sud de minele Moldova Nouă și Moldova Veche și la est de ocnele în formă de clopot. Inaugurarea minei Trotuș s-a realizat la 6.08.1970. În vederea creșterii
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Trotuș” (prin galeria de coasta I 101, continuată prin planul înclinat I 503 care traversează zona ocnelor vechi ajungând în zona minei Trotuș la nivelul etajului II) la sud de minele Moldova Nouă și Moldova Veche și la est de ocnele în formă de clopot. Inaugurarea minei Trotuș s-a realizat la 6.08.1970. În vederea creșterii eficienței transportului sării, În decembrie 1982 au început lucrările de amenajare și apoi de deschidere a galeriei „Unirea”, prevăzută cu transportor cu bandă. În
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
de etajele minei Trotuș. În prezent exploatarea sării se realizează la orizonturile X și XI mînă Trotuș iar activitatea de turism este concentrată la etajul IX . În zăcământul Gura Slănic exploatarea se face cu sonde care aparțin de salina Târgu Ocna , prin dizolvare cinetică, agentul de dizolvare fiind apa sau saramura nesaturată. Pentru controlul și dirijarea exploatării în plan orizontal, în treptele de exploatare, cu înălțimi între 10 m și 30 m, se folosește fluid izolant, care asigură etanșeitatea la tavanul
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
dirijarea exploatării în plan orizontal, în treptele de exploatare, cu înălțimi între 10 m și 30 m, se folosește fluid izolant, care asigură etanșeitatea la tavanul golului de dizolvare. Controlul golului de dizolvare se efectuează cu cavernometru sonic. Zăcământul Târgu Ocna se prezintă sub formă de masiv, alcătuit din sare gemă grăunțoasă, larg cristalizată, compactă, de culoare cenușiu-albicioasă, cenușie, cenușie - negricioasă, cu aspect vărgat, marcând ciclurile de sedimentare. În interiorul masivului se întâlnesc numeroase intercalații sterile, reprezentate prin brecii argiloase și argilogrezoase
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]