10,695 matches
-
Vodă" din Câmpulung Moldovenesc, în prezent, pensionar, fondator al Bibliotecii "Miorița", autor al multor volume, ca "Miorița" și alte semne poetice; Ed. Biblioteca "Miorița" Câmpulung, Bucovina, 2002; "Jumătate de mileniu întru vecinătatea lui Ștefan cel Mare, obol memorial din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc, 2003; La balada Mioritza en lenguas de la Union European, ed. 2008, "Apocrife", Ed. "Bucovina", Iași, 1999. Clemenciuc Visarion, absolvent al Academiei militare, profesor de științe sociale, cu gradul de colonel în București. Are la bază pregătirea de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și tare blând. Îl luam în brațe și nu se zbătea. Parcă înțelegea că-l simt aproape... Când celelalte cloști au venit în ogradă cu puii lor, mama m-a ajutat s-o separ pe cloșca mea, făcându-i un ocol mai larg într-un colț. Astfel, am evitat să le văd la sfadă. Prin octombrie erau puici și cocoși în toată regula. Abia îi mai puteam deosebi de ceilalți. Noroc că-i chemam pe nume și-mi răspundeau dându-le
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Aveam doar cinci ani, la mijlocul anului 1940, și locuiam în orașul Tighina, cu familia mea, Alexandru Cârlig tatăl, mama Evdochia și fratele Aurel de 7 ani. Duceam o viață liniștită și îndestulată. Tatăl meu, salariat la Ocolul Silvic Tighina, și mama, casnică, proprietară a unei averi importante (zeci de hectare de pămînt arabil, livadă cu pomi fructiferi, vie, casă și acareturi în comuna Cobusca ș.a.), puteau să asigure un trai decent și un viitor promițător nouă copiilor
UN REFUGIU TRIST. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nona Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1671]
-
organele de stat române, au organizat din timp transferul autorităților civile din Basarabia și, în acest context, tatăl meu a primit ordinul nominal de evacuare NR. 1004/29.03.1944 prin care era anunțat că este transferat cu serviciul la Ocolul Silvic din Râmnicu Sărat. Dintre toți, cel mai greu de lămurit să-și părăsească locurile natale a fost bunicul Leon Cobușceanu, boier de Cobusca, deși știa că dacă rămâne acasă va fi deportat de ruși în Siberia. Ni s-a
UN REFUGIU TRIST. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nona Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1671]
-
Școala nr. 2 B, Vaslui), Ioan Hulubiuc, Ecaterina Hulubiuc (comuna Dumești), Dimitrie Ichim, Despina Ichim (Șcheea), Constantin Stejar (comuna Butucăria), Haralamb Chiron (comuna Drăgești), Ioan Ursache (Negrești) . Administrativ, satul Frenciugi a făcut parte din ținutul istoric al Vasluiului. Odată cu crearea ocoalelor după 1741 (transformate În plăși, În 1864), satul Frenciugi a fost arondat la ocolul Fundului (1772, 1774 ), Fundului de Jos (cca 1780, 1803, 1809, 1816, 1820, 1830), Șacovului (1833), Rebricei (1834), Fundului (1834), Fundurilor (1835, 1838, 1839,1841, 1844, 1845
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Ichim (Șcheea), Constantin Stejar (comuna Butucăria), Haralamb Chiron (comuna Drăgești), Ioan Ursache (Negrești) . Administrativ, satul Frenciugi a făcut parte din ținutul istoric al Vasluiului. Odată cu crearea ocoalelor după 1741 (transformate În plăși, În 1864), satul Frenciugi a fost arondat la ocolul Fundului (1772, 1774 ), Fundului de Jos (cca 1780, 1803, 1809, 1816, 1820, 1830), Șacovului (1833), Rebricei (1834), Fundului (1834), Fundurilor (1835, 1838, 1839,1841, 1844, 1845, 1846, 1853, 1854, 1857, 1859, 1861, 1863). După legea comunală adoptată În timpul guvernului Mihail
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Învecinate cu cele restaurate, operațiune care a fost reversibilă fiind aplicate fâșii de tifon Îmbibate În apă călduță. Expert - restaurator Maria Nimerciag 2. CATAGRAFII [Ținutul Vasluiului. Tablă de oamenii ținutului dupe cum s-au scris la velet 1774 iuli 5. Ocolul Fundului] Frenciucii a dumnealui paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4.Vasile, morar 5. Andronachi, cojocar 6. Costandin, bejenar 7. Vasile, văcar 8. Ion Cheptar 9. Anton Roșul Slujile ot tam 1. Daniil 2
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1. Daniil 2. Dimitri, tîlmaci 3. Grigori Știubei 4. Ion Știubei Mazlii ot tam Nane Gălușcă, priș ot Tutova P. G. Dmitriev și P. V. Sovetov, Moldova În epoca feudalizmului, VII, partea I, Chișinău, Editura Știința, 1975, p. 239. 1820 Ocolul Fundului de Gios 1 Stare(a) satelor piste tot: 3 2 Banii cifert(lui) al patrule(a): 130 lei 3. No piste tot al lăcuitorilor: 61 Liudi 50 Sat Frenciugi Birnici 50 liudi Calistru Țurcanu Grigori Cosovanu Pavăl Cosovanu Pricopi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Are dreptate părintele Anselm când spune că din coasta lui Adam numai coastă putea să iasă, nu judecată și minte! Îmi aduc bastarda tocmai când vine la noi stăpânul. Îi zic: „Mărite stăpâne, ai răbdare cu vânătoarea, până fac un ocol să-mi aduc bastarda la noi acasă, să i-o Încredințez nevesti-mii ca s-o crească.“ și domnul duce lasă vânătoarea baltă și face pe dădaca. Cum adică, femeie, crezi că ducele ar fi În găduit una ca asta? Nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prăpădească avutul. Singurele lucruri pe care le lua și pentru care le era recunoscător erau boabele de grâu, oleacă de sare și câte un fagure de miere. Uneori primea și câteva nuci. În scurtă vreme, faima lui de ascet făcu ocolul Pădurii Negre. Sătenii veneau de la mari depărtări, aducându-și bolnavii sau, când aceștia nu mai puteau fi urniți, măcar câte-o haină de-a lor, cerându-i sfântului s-o binecuvânteze. Unii se vindecau, alții nu. Dar faima lui crescu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prințesa reuși să distingă În fața ei un drum mai larg. — Iată, stăpâna mea, zise călăuza, dac-o luăm la stânga ajungem Într-o jumătate bună de ceas la mânăstire. Dar eu am să te rog să Îngădui să facem un mic ocol, abătându-ne spre dreapta, nu mult, numai o goană de cal, ca să iau niște ierburi de leac de care avem neapărată nevoie pentru rana cavalerului nostru, de la un preot, prieten al părintelui Constantius. Părintele mi-a spus apăsat să nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
greu de suportat decât amenințarea oricărei primejdii și-și spuse că va trebui să reziste. Întinse mâna și rupse o bucățică de pâine. După ce bău și o Înghițitură de apă se simți mai bine. Se ridică din jilț și făcu ocolul Încăperii, cercetând-o la lumina zilei. În Întuneric totul i se păru și mai amenințător. Privi cu nesaț prin fereastra deschisă de cu seară și-și dădu seama că avusese dreptate. Se găsea Într-un turn Înalt. Sub el se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Nici un pe rete nu se clintise din loc și nici o spărtură tainică nu se ivise În zid. Totul se făcu după cum poruncise Conrad, care, după ce cercetă cu de-amănuntul copitele cailor Înfășurate În cârpe, Își puse oamenii să facă un ocol prin curte, Încre dințându-se că nu se auzea nici un zgomot. Apoi dădu poruncă de plecare. Ceata se puse În mișcare, trecând peste podul În lanțuri, și se Îndepărtă ca un convoi de umbre. În urma lor, podul se ridică și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
notelor de studii și călătorie În 28 de state americane, a fost și a rămas ilustrarea unei experiențe de excepție pentru acel timp. Într-o altă variantă, autorul a imitat experiența celebrului personaj „mister Fogg” din cartea lui Jules Verne „Ocolul pămăntului În 365 zile”. Șansa de a avea astăzi posibilitatea de a cunoaște această lucrare, și prin ea, de a „vizita” America anilor 1935 - 1936, ne-o oferă descendenții familiei eminentului profesor dr. Nicolae Cornățeanu, care au păstrat-o până În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
grup de 6-7 mașini staționau În față. Plecând, a doua zi, intrăm Într-o zonă de stepă ondulată, ca În partea de vest a județului Constanța. Pe o coastă văd o turmă mare de oi. Un singur paznic călare dă ocol turmei. Sunt, ca aproape peste tot, oi de rase englezești, pentru carne. De pe dealul pe care pasc oile, coboară un cetățean. E atât de rară Întâlnirea cu un fermier pe aici, Încât opresc și-l aștept. E Îmbrăcat În salopetă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În 1860 - 776.000, În 1880 - 1,3 milioane, iar acum 3,3 milioane. Indienii ocupă acum un loc modest cu 12.000 locuitori, iar negrii 10.000. Grosul populației Îl formează scandinavii și germanii. Din La Crosse, facem un ocol spre a vizita colonia elvețiană din NewGlarus. În 1840 au sosit primii elvețieni, odată cu norvegienii, germanii și olandezii. Erau celebrii pionieri, veniți să Învingă sau să moară. Lupta a fost extrem de grea. În 1850 populația ajunsese la 305.000 locuitori
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și Tiberiu Beșchea, repartizați la camera 1-corecție1. Următorul transfer important a fost cel venit de la Suceava pe 19 aprilie, care i-a cuprins pe Eugen Țurcanu, Leonard Gebac, Constantin Onișor, Ion Negură și Constantin Istrate, ajunși la Pitești după obișnuitul ocol pe la închisoarea de tranzit Jilava. La scurtă vreme după sosirea acestora în închisoare, cele două grupuri au început să stabilească contacte între ele, ajutate și de faptul că Soroiu fusese coleg cu Gebac la Iași. El a mers zilnic în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Timaru spune că Voinea și fratele său, Jean, pot fi considerați inițiatorii grupului de rezistență armată Paragină din Vrancea. Arestat în mai 1948, a fost anchetat timp de două luni și trimis după proces la închisoarea din Pitești, după un ocol de o lună la Jilava. A ajuns în Pitești În iunie 1950 a fost mutat la camera 2-subsol, unde Virgil Bordeianu și Cornel Pop aveau rolul de a obține de la el informații. A fost introdus de Țurcanu în camera 4-spital
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de contrazicere a național țărăniștilor.” Desrobirea face referiri la sporirea birurilor, nenorocirea politicianismului, politica externă a statului, situația economică, publicând și știri din țară, reclame comerciale etc. Are - ca toate ziarele - și o foiță la care publică: Memoriul locuitorilor din Ocolul Câmpulung Moldovenesc referitor la menținerea prefecturii locale; Doctorul Lupu și țăranii, Scrisoare către țărani, reproduceri de versuri din Adevărul artistic și literar versuri de Alex. Vlahuță (Hristos a înviat), G. Coșbuc (Blestem de mamă), D. Anghel (Spaniole), Șt. O. Iosif
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iată omul datoriei și iată ce fel de ordine făcea acest om! Iată omul care a murit, dar aceasta nu ne împiedică să spunem adevărul.” Și din cartea „Pentru legionari” - spusele lui C. Zelea Codreanu: ...” m-am prezentat la Judecătoria Ocolului 2 Iași, ca avocat, alături de colegul Dumbravă, în procesul colegului Comârzan, schingiuit de Manciu. Prefectul s-a prezentat cu întreaga poliție și, în plină ședință, în fața avocaților și a judecătorului Spiridoneanu care prezida, s-a năpustit asupra noastră... Cu riscul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu tulbure liniștea românului, ca nu cumva să-i mai lungească zilele vieții. Ei ne văd secați de toate puterile noastre naționale. Văd deputați plecați, gazete stânse și căpetenii nepăsătoare. Văd satele înecate de potopul rusesc, orașele înfundate cu străini, ocoalele părăsite de copiii noștri, țărănimea română cufundată în datorii și căzută în ghearele crâșmarilor și cămătarilor; văd preoțimea română lovită peste față cu palma minciunii celei mai scârboase, văd învățătorimea în cătușele de fier ale supunerii oarbe în fața căpeteniilor districtuale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
invita să treacă pe la cabinetul lui să-i rezolve în 3 zile toate problemele moștenirii și în mod gratuit. La câteva zile Poporul informa de 1 iulie 1923 că cecul pentru moș Axânte a apărut la Cernăuți, la judecătoria de ocol, unde poate se va găsi un Emanoil, care să-i descurce ... ițele. Într-un documentar „Pensionarii”, N. Simionovici demonstra, pe bază de studii, că dacă reținerile de 7% de la salariați pentru vremea pensionării s-ar contabiliza într-un cont special
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unul din întemeietorii Societății „Școala Română” * Judecător în Câmpulung Moldovenesc, magistrat la Suceava, sprijină înființarea Societății „Școala Română”, a colecției „Biblioteca de petrecere și învățătură pentru tineretul român” și a revistei politice în 1886. Este autorul volumului „Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc” (1915). A fost membru corespondent (1898), iar apoi prin alegere, membru al Academiei Române (1910). A debutat în Foaia Societății pentru literatura și cultura poporului român (1869) cu „Drăgăița și Papaluga” un obicei popular. În calendarele Societății dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bibiring, T. Bocancea, G. Boldișor, C. Botez, Brătescu Voinești ș.a. Continuatoare a revistei Richter-Zeitung, redactată de avocatul Anton Nevelerel în perioada 1904 - 1912, Bucovina își propunea să servească Curții de Apel cu cele două secțiuni, trei tribunale, 23 judecătorii de ocoale și extinderii circumscripțiunii Curții Apelative și în județele Dorohoi și Hotin, celor 509 membri ai Baroului bucovinean, punându-le la dispoziție studii de doctrină, critică juridică, prin publicarea și adnotarea jurisprudenței instanțelor vis a vis de litigiile ivite și legile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și mitologii, ne vom instala în exotisme pasionale și vom substitui lucidității simple exerciții de imnologie desuetă. Din păcate, pînă și critici cu autoritate, sau reviste literare de prestigiu se complac în cîte o strategie sau alta, întîrziind, prin acest ocol malign, revenirea în fire a valorilor abătute, surghiunite printr-un fel de trafic al complezenței". Dacă în Dimpotrivă sînt vituperate atîtea condeie neinspirate și aservite unei puteri vremelnice, în Semnul mirării, spiritul critic e un regal al măsurii, în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]