18,249 matches
-
adevăr teoretic simplu, pur speculativ, fără legătură cu omul și viața lui. De atunci de când Dumnezeu S-a făcut om, ca să-l îndumnezeiască pe om, nu există nimic dumnezeiesc, care să nu aibă legătură cu omul, precum nu există nimic omenesc care să nu aibă legătură cu Dumnezeu. Dogma mai teoretică, cum o consideră mulți, cea Treimică, are un raport atât de direct și de esențial cu omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
relație directă cu omul și viața lui. Smerenia, ascultarea, nădejdea, iubirea, și toate virtuțile creștine sunt adevăruri ce se conexează (unesc) direct cu Hristos și cu dogma Hristologică. Fiecare virtute evanghelică este după arhetipul lui Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, e darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
enipostatice, ce se oferă simțual credinciosului prin Sfânta Euharistie. Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul” [105] . Vu alte cuvinte, viața creștină, ca viață de învrednicire universală a omului, îmbrățișează fiecare element omenesc autentic, oriunde și oricând îl întâlnește. Considerarea lașă (derizorie) a creștinismului și identificarea lui cușiîl omoară și-l fac respingător pentru tineri. Creștinismul nu e ideologie, ci deplinătatea adevărului și a vieții. E etosul omului desăvârșit în Hristos în persoana
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
aș lăsa-o așa cum este ea, și m-aș pune în fața ei ca boul la poarta nouă, ori ca Buda, și aș admira-o toată viața. (tușește de câteva ori) Și atunci n-ar mai fi un lucru, un act omenesc mai mare pe lume decât acest lucru de a admira materia, care este de fapt un Imn înălțat materiei... și înaintea morții aș fi împăcat, căci mi-am atins idealul, și mi-am împlinit menirea de sărman vierme omenesc pe
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
act omenesc mai mare pe lume decât acest lucru de a admira materia, care este de fapt un Imn înălțat materiei... și înaintea morții aș fi împăcat, căci mi-am atins idealul, și mi-am împlinit menirea de sărman vierme omenesc pe lumea aceasta. (țipătul pescărușilor se aude foarte aproape, limpede, sfâșietor) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Dar eu nu las materia așa cum este, o iau și o torn în alte forme, ca și cum aș iubi forma, ființa și vasul în care urmează să torn
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
har, și nebunie, dar pe care ți-l dă Dumnezeu, și acum, iată, ea-l vede, îl simte având acea mireasmă dumnezeiască. Ceva care este străin de ea. Este străin de substanța ei, de banalitatea, de normalitatea ei, de substanța omenească, pământească. De aceea ea pretinde să-l slujească, și i se închină acestui bărbat cu har. Dar pe de altă parte ea și fuge din calea lui. (mică pauză) Ioana ta trebuie să fi fost o fată bisericoasă, Costache, de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
cu mâna întinsă, ca și cum i-ar vedea) Văd caii priponiți de Coloana fără sfârșit. Ce metaforă cumplită o mai fi și asta ? (își acoperă ochii cu mâna) Nu, nu vreau să văd, este și așa prea mult pentru o minte omenească. (privește pe fereastra atelierului. Privirea îi este dusă departe) Acum sunt mulțumit. Doamnee ! Chiar dacă am pierdut o operă, am salvat marele Unu. Dacă pietrele astea se adunau și între ele formau Totul, Întregul, adică acel Unu, și dacă acel Unu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
au mai fost și împrejurările... VOCEA : (milindu-se de el) Vezi, Costache... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Ce să fac, Doamne... Acum e târziu. Am făcut în schimb altceva... VOCEA : Ai făcut, nimic de zis, însă nu e același lucru. Prima datorie a ființei omenești este să ducă mai departe decât ea viața. Aceasta e datoria fiecărei vietăți lăsate de Mine. Ori tu n-ai dus mai departe viața, decât partea ta. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (trist) Într-un fel am dus-o și eu, Doamne. VOCEA
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
rev. Renașterea, nr. 2/2007, p. 4). De aici decurge ideea că asistăm, în aceste vremuri, la o desacralizare și o secularizare a limbajului și a comunicării interumane, la o pervertire a cuvântului și deci, la o relativizare a gândirii omenești și a făptuirii persoanei din cauza cărui fapt se afirmă foarte puternic astăzi kitsch-ul în vorbă, în faptă și-n cuvânt!... Tot aici și acum, trebuie aminitită existența limbajului agresiv și violent care rănește și generează multă suferință, îndeosebi sufletească
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
și a inimii, adică la o „acțiune de ecologizare” a gândirii și a cuvântării noastre, în tot ceasul și în tot locul!... Așa procedând, vom ajunge la concluzia că puterea extraordinară a Cuvântului dumnezeiesc se poate transmite și asupra cuvântului omenesc, atunci când acesta este rostit în numele lui Dumnezeu și în acord cu voia Sa (cf. Matei 10, 12-13; Fapte 3, 6-7), căci limba credinței și a cultului, adică limba cea sacramentală a Liturghiei, nu cunoaște „cuvinte goale” și nu speculează gratuit
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
în taină” (Sf. Nicodim Aghioritul „Carte foarte folositoare de suflet”, p. 114). Chiar dacă, de foarte multe ori, îndreptarea răului provocat prin delațiune, mărturie mincinoasă, jurământ fals ori prin alte forme de expresie ale minciunii devine un act imposibil pentru puterile omenești, dorința de vindecare spirituală, pocăința și fapta bună sunt acte restauratoare, prin care creștinul își afirmă calitatea de ființă cuvântătoare și rațională și, totodată, reușește să se izbăvească de cursa și păcatul ipocriziei și a fățărniciei, în cadrul căruia una gândești
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
că nu ar fi rău să tragă și un pui de somn, așa cum obișnuia ea, pe la prânz, numitul somn de frumusețe. Dar nu putea să aibă atâta noroc. Sunetele demente ale unor cornuri, plus niște zbierăte cât se poate de omenești, o făcură pe contesă să bată din palme fericită și să țipe ascuțit: - Au venit, au venit cavalerii, a venit stăpânul! Sunt victorioși! Se repezi la o fereastră cu zăbrele, o deschise și începu să-și fluture mâinile, să țipe
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
a fost niciodată loc pentru invidie, nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poți culege de oriunde și oricând. Consider ca ceea ce ne face să trăim cu adevărat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viață. • Trupul omenesc este frumos, numai în măsura în care oglindește sufletul. • Cine nu iese din Eu, nu atinge Absolutul și nu descifrează nici viața. Ceea ce legi tu aici pe pământ - se leagă și în ceruri. • În timpul copilăriei, am dormit în pat. În timpul adolescenței, am așteptat
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
starea de a le face. • Teoriile nu-s decât mostre fără de valoare. Numai fapta contează. • Frumosul este echitatea absolută. • Nu cred în suferința creatoare. Nu mai avem niciun acces la spiritul Lumii, poate fiindcă nici nu îl căutăm; însă trupul omenesc nu este nici el diferit de structura universului. • Din toată lumea, numai românii și africanii au știut cum să sculpteze în lemn. • Lectura-viciu și conversația-sporovaială ne împiedică și meditația și visarea. Lectura-viciu, fără de studiu, nu ar trebui să rămână nepedepsită. *** 2
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Fără ea nu suntem compleți. La fel ca foamea și sărăcia, lipsa dragostei distruge omul. Nu ura, ci indiferența. Eu nu îmi pot imagina existența fără dragoste, însă atunci când iubești, se întâmplă, uneori, să suferi. Dar nu despre această dragoste omenească am scris, ci despre cea divină; o iubire jertfitoare care n-a ținut cont de Sine, dăruindu-Se fără regrete pentru salvarea lumii înstrăinată de Creatorul ei. Iubirea e înlăcrimată, deoarece lacrimile sunt rodul suferinței, iar omul care întâlnește Iubirea
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
Este un brăilean care vrea să facă cât mai multe pentru meleagurile-i dragi și oamenii care-l înconjoară. Caricaturile sale sunt o adevărată terapie, iar povețele sunt pline de înțelepciune - „Nu pune totul la inimă!” Vede dincolo de micile greșeli omenești, descoperă natura și viața într-o manieră demnă de un radiolog. Îi place să cerceteze, să creeze și să analizeze cu sânge rece orice greșeală a politicienilor, a oamenilor certați cu legea. Este mare lucru ca cineva să-ți aducă
COSTEL PĂTRĂŞCAN – RÂSUL CA O TERAPIE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350871_a_352200]
-
vânzare niște caise și mere ca vai de ele. Am cumpărat și eu câteva fructe... Plecăm mai departe printre munți, la început print-un defileu, apoi prin tunele... Începe a se întuneca. În noapte nu mai văd decât luminile așezărilor omenești! La frontiera Macedo-Sârbă... lungă linie de tiruri și autocare. Aici am așteptat mai bine de trei ore. Când am sosit la frontiera noastră românească... se crăpa de ziuă. Suntem acasă! Am avut parte de o săptămână minunată pe tărâmul Eladei
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
o lume a veșniciei onirice sau, altfel spus, în tărâmul de basm al copilăriei fără sfârșit, a vietii fără de moarte. Este o stare mistica pe care o așteptăm din an în an, dar nu cu un sentiment evanescent al repetabilității, omenesc de altfel, ci cu un sentiment pur și mult mai profund...inefabil, care ține de trăirea metafizica, fiind sinonim cu plutirea ireiterabila prin aerul sfânt, cu mireasma de smirna și tămâie, în lumina stelei vestitoare de pe cerul Betleemului, la clipă
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
tău știe. E greu sa aduni sentimentele din oceanul sufletului și mai apoi să le transformi în cuvinte, care la rândul lor să transmită ceva ce este dincolo de capacitatea limbajului ori a stiloului de a o descrie în vreun grâi omenesc. Să lăsăm Spiritul Sfânt să ne pătrundă în suflet și să ne lumineze calea în întunericul acestei lumi. Să retrăim miracolul vieții lasandu-L pe Dumnezeu să clădească o iesle sfântă în inimile noastre în care bucuria vieții să renască
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
operă-romanul epistolar Oameni sărmani. Această latură psihologică a realismului dostoievskian era aceea care deschidea o nouă pagină în istoria literaturii ruse. Atât Nekrasov și mai cu seamă Bielinski au salutat cu entuziasm apariția acestui scriitor, care pătrundea “în străfundurile sufletului omenesc “, aducând în raza viziunii cititorului lumea apăsată de nevoi a “celor ce se cuibăresc în mansarde și subsoluri “de la periferia societății. Dostoievski a cunoscut lumea orobsită din timpul său și a familiei sale împovărată cu opt copii, al căror tată
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
familie care, sunt convins, rezonează cu mine în acest mesaj de răspuns. Dar în ce mă privește, Distinse Dle Octavian Lupu, deși eu nu mă pot ridica la înălțimea ștachetei care vă statuiază poziția, totuși, din preaplinul modestei mele înzestrări omenești, vă asigur de admirația mea sinceră și, totodată, de recunoștința adâncă pe care v-o datorez. Crăciun Fericit! Și La mulți ani! Referință Bibliografică: RĂSPUNS DESCHIS LA GENEROSUL MESAJ DE CRĂCIUN AL D-LUI OCTAVIAN LUPU / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare
RĂSPUNS DESCHIS LA GENEROSUL MESAJ DE CRĂCIUN AL D-LUI OCTAVIAN LUPU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351570_a_352899]
-
cina respectivă se deosebește de toate banchetele care au avut loc în decursul istoriei. Totuși aceasta poate fi considerată ca un banchet spiritual cu o altă dimensiune, o dimensiune nupțială a celebrării unei bucurii pascale, în sensul întâlnirii dintre sufletul omenesc și Mirele Iisus Hristos în cămara de nuntă. Așadar textul evanghelic ne mărturisește că cina este făcută de un om care invită pe cei ce a voit să-i cheme, spunându-le: „Veniți că, iată toate sunt gata” (Lc. 14
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
este o maladie teribilă în ființa umană și în lumea aceasta - fapt pentru care asistăm la un război nu mai puțin grozav, între cele raționale și iraționale, care la Sfinții Părinți se numește „Războiul nevăzut” A treia piedică atunci când sufletul omenesc vrea să se apropie de Creatorul său este aceea a plăcerilor necontrolate, cu acordul unei morale care se vrea autonomă. Trebuie să amintim aici că în istorie, mai ales după Descartes, în perioada modernă, omul vrea să se elibereze de
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
-L găsește într-o oarecare măsură . Surogatul este o mare înșelăciune. Prin el intervine acel irațional. Toate sunt contorsionate în acest irațional și deci surogatul este pus în locul lucrului clar, a lucrului original. Surogatul nu poate face ceea ce cere sufletul omenesc. Omul are o foame teribilă după Dumnezeu, „un apetit sacru” . Acest apetit poate însă a fi deturnat. Tocmai prin aceste surogate, în societatea noastră, dacă observăm, este foarte mult surogat, un surogat al kitsch-ului. Acesta are o istorie interesantă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
încercăm să ne potolim foamea / de cunoaștere și adevăr // plutim prin așteptări albastre / într-un ocean de aer / păsări ibis strângem apusul / pentru a găsi răsăritul / în poezie” (speranța unui timp comun). Prin poezia „transhumanța sentimentelor” autoarea sugerează drumul vieții omenești care este aidoma unei călătorii spre piscurile cele mai bogate în verdeață și apă de izvor. Orișicâte obstacole am întâlni, oricât am fi înlănțuiți de griji și patimi lumești care ne trag înapoi, ascensiunea trebuie continuată până la vârful muntelui. Credința
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]