5,936 matches
-
și încuietori. ... (4) Prin sisteme de alarmă împotriva efracției în sensul prezenței legi se înțelege un ansamblu de echipamente electronice compus din centrală de comandă și semnalizare optică și acustică, detectoare de prezență, antișoc și acustice, butoane și pedale de panică, control acces și televiziune cu circuit închis, cu posibilități de înregistrare și stocare a imaginilor și datelor, de natură să asigure o protecție corespunzătoare obiectivelor și persoanelor. ... (5) Instalarea, precum și orice modificare adusă sistemelor de alarmă împotriva efracției se realizează
LEGE nr. 18 din 4 aprilie 1996 - (*actualizată*) privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114012_a_115341]
-
care au interes să agraveze și mai mult situația, care este deja destul de încordată". În acel moment, "patimile" trebuiau lăsate deoparte în favoarea unei abordări raționale a procesului de "normalizare". "Vă rog, nu admiteți provocări", încheia Dubcek implorator. "Nu admiteți pătrunderea panicii în rândurile noastre. Nu ne rămâne nimic în aceste clipe grele decât să ne încordăm toate forțele, toată inteligența pentru a face față muncii viitoare" ("Discursul integral...", în Pătroiu: 1998, 123-128). La câteva zile după ce, sub egida OTV, tancurile Uniunii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
XIII-lea al PCR, Ceaușescu a dat de înțeles participanților fără echivoc și, corelativ, întregii lumi, că nu are de gând nici măcar să actualizeze leninismul romantic. Ideea depășirii lui era desigur inconceptibilă, așa cum se va vedea din ostilitatea și chiar panica pe care o va afișa relativ la amenințarea destabilizatoare, aflată deocamdată în proces de elaborare, a leninismului post-bolșevic. Să vedem deocamdată, pe urmele lui Ceaușescu, de ce "rolul statului" era indispensabil edificării socialismului. Desigur, în sens leninist. Marx susținuse tocmai contrariul: Viața
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și i-au dus În cimitir, i-au pus să sape gropi, după care i-au Împușcat. Cine a putut să se salveze a revenit În sinagogă. Așa Îmi amintesc că au apărut oameni Însângerați și s-a creat mare panică... După ce s-a Întâmplat acest lucru tragic au Început să ne trimită În lagărele din Transnistria... În convoi, pe jos... căldură... am mers mult... Dar nu-mi aduc aminte cât am mers... — Dumneavoastră mergeați pe jos, copil de 6 ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aveam nimic... Cine nu putea să reziste prin rezistență naturală murea... Dimineața la 7 trecea căruța și aduna morții... — Trecea În fiecare zi? — În toată ziua, dimineața la 7 se ridicau morții... — Care era starea dumneavoastră de spirit la Început? — Panică, panică, panică - eram speriați. Era o spaimă mare: nu ne apăra nimeni, oricine putea să ne omoare, puteau să ne facă ce vor, nimeni nu răspundea de noi... — La Murafa autoritățile ce indicații v-au dat? — Erau numai jandarmi, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nimic... Cine nu putea să reziste prin rezistență naturală murea... Dimineața la 7 trecea căruța și aduna morții... — Trecea În fiecare zi? — În toată ziua, dimineața la 7 se ridicau morții... — Care era starea dumneavoastră de spirit la Început? — Panică, panică, panică - eram speriați. Era o spaimă mare: nu ne apăra nimeni, oricine putea să ne omoare, puteau să ne facă ce vor, nimeni nu răspundea de noi... — La Murafa autoritățile ce indicații v-au dat? — Erau numai jandarmi, iar În afară de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Cine nu putea să reziste prin rezistență naturală murea... Dimineața la 7 trecea căruța și aduna morții... — Trecea În fiecare zi? — În toată ziua, dimineața la 7 se ridicau morții... — Care era starea dumneavoastră de spirit la Început? — Panică, panică, panică - eram speriați. Era o spaimă mare: nu ne apăra nimeni, oricine putea să ne omoare, puteau să ne facă ce vor, nimeni nu răspundea de noi... — La Murafa autoritățile ce indicații v-au dat? — Erau numai jandarmi, iar În afară de jandarmeria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un bagaj, iar unii Își luaseră În ghetou câte două-trei, s-a spus că e voie să iei numai un bagaj de mână, iar celelalte bagaje vor fi trimise după noi. Deci totul era făcut pentru a nu se crea panică. După aceea am fost duși la gară și Îmbarcați În vagoane de marfă: cam 70-80 de persoane Într-un vagon; Într-un vagon unde nu era absolut nimic - deci fiecare a putut ocupa cam un loc de șezut. S-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
regim concentraționar, nu aveți voie cutare, nu aveți voie cutare, veți munci...”, adică toate amenințările care se pot face. - Am Înțeles că la Auschwitz, cel puțin În prima zi, SS-iștii aveau un fel de scrupule, pentru a nu crea panică - erau bătrâni, femei, bărbați, tineri, copii... Erau și copii? - În transportul nostru nu au fost copii. Au fost cei din batalioanele de muncă, deci tineri cu banderolă galbenă și albă, și câțiva bătrâni. Față de Auschwitz, Bergen-Belsen nu a fost un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
locuiam) la Fălticeni, „mam adunat acasă”, obosit. Am lucrat mai departe în rețeaua muzeelor, fără a uita târgul copilăriei și tinereții, al împlinirii și nereușitelor, firești în viața unui om. Am revenit mereu în orașul îndrăgit. Pe corespondenții intrați în panică văzând că nu le scriu din Fălticeni, i-am liniștit. Ce donaseră, era înregistrat cu grijă în registre păstrate sub cheie. Schimbul de scrisori a continuat, cu benefice rezultate pentru ambele părți. Când a venit vremea să răscolesc cutiile de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
talent de poet, încât nu am primit-o direct în piept și te rog să mă ierți că te-am deranjat atâta... În imediat și „in the very present” trăiesc sub semnul unei amenințări dureroase. De peste 10 zile sunt în panică, așteptând să mă apăr cât mai bine, adică să nu pierdem (observi ironia) - sora mea și cu mine proprietățile pe care le avem în indiviziune: la Buc., un apartament de la părinți și la Fălticeni casa bunicilor (Lovineștii, n.E.D.). Am fost
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nu-i întreabă!), ca și cum s-ar reprezenta numai pe sine, lansează, în cadență, câte-un porumbel care flutură voios pe cerul Europei, fără teamă de gripă aviară. Câteodată, această păsărică a păcii, porumbelul, se transformă în hultan agresiv, care stârnește panică și reacții adverse. Cu siguranță, Președintele nu-i luat în serios de cabinetele diplomatice, nici de omologii săi, că, dacă ar fi, ar ieși scântei din ce-a mai rămas din România. Nu i se poate nega o anumită abilitate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și a posturilor grase. Acuzele pedeliste s-au dovedit a fi nu numai neinspirate, sunau fals din gura lui Blaga, dar și de prost gust, se vedea că sunt gratuite, încropite în lipsă de altceva mai bun, în momente de panică. Mulți nu vor să înțeleagă că, înainte de 14 iunie 1990, a fost o zi de 13, cu ghinion pentru cei prea grăbiți să pună mâna pe putere. Cei veniți, chemați și nechemați, în Bucureștiul zilelor fierbinți, n-au venit să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
raportează la perioada dinainte de 1989, situație care ar trebui să le dea de gândit guvernanților de orice culoare politică. Deocamdată, opoziția aflată și în confruntare și în unitate, a pus de-o moțiune de cenzură, care a iscat o oarecare panică, deoarece se crede că unii deputați și senatori ai puterii ar putea vota moțiunea care ar duce la căderea guvernului Boc. Dar guvernul Boc a mai căzut și urmarea a fost renumirea lui iar și iar. Este cât se poate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mari dificultăți unui număr important de persoane, e adevărat. Tranziția la lumea plată va fi extraordinar de dificilă deoarece va afecta, cel mai probabil, un număr mare de inși În costum și cravată . Însă nu e momentul să intrăm În panică. „Voi șamericaniiț aveți tot ce vă trebuie pentru a vă transfera populația din vechiul mijloc În noul mijloc“, spune Nandan Nilekani de la Infosys. „Dacă treceți primii prin tranziție, veți fi medaliații cu aur... Însă dacă lumea se sperie și dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
etajul 4, cenzorii chinezi Îți blocau mesajul folosind tehnologia de bruiaj din dotare. Mark Steyn, Într-un articol din National Review (numărul din 25 octombrie 2004), relatează un subiect desprins din ziarul londonez de limbă arabă Al-Quds al-Arabi, care descria panica stârnită la Khartoum, capitala Sudanului, după ce un zvon nebunesc a răvășit orașul, un zvon conform căruia dacă un necredincios strânge mâna cuiva, persoana În cauză Își poate pierde bărbăția. „Ce m-a frapat la această poveste“, scrie Steyn, „a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Beijing este de 2,1 milioane... Dar În ultimele luni se pare că suntem martorii unei creșteri fără precedent a vânzărilor. Merită menționată și epidemia de SARS de anul trecut, când o mulțime de familii și-au cumpărat mașină din pricina panicii produse de ideea contactului public și a unei mentalități de tip „trăiește din plin cât ți-a mai rămas“, de parcă ar fi urmat sfârșitul lumii. Iar mulți proprietari de mașini noi s-au distrat conducând prin oraș, deoarece traficul s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
participat la o ședință legionară își poate da seama cum acești oameni păreau în fața celorlalți transfigurați, dezbrăcați de ființa lor lumească și înveșmântați cu haina unor daruri care-i făceau luminoși la chip și la minte, puternici și neînfricați, provocând panică între cei răi. Căci ședința legionară e ca o liturghie. După binecuvântarea Împărăției lui Dumnezeu, părintele cheamă: „Cu pace, Domnului să ne rugăm”, definind condiția spirituală a comunității în rugăciune. La fel se deschide ședința legionară: „Să ne rugăm lui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și ziare, cele mai multe pline de lozinci și sloganuri de agitație comunistă. Armatele abia trecuseră de Alba Iulia și anunțurile spuneau că au trecut de Cluj. Când ajungeau la Cluj anunțau că au ajuns în Tatra sau la Budapesta, ca să creeze panică, dezordine și să obțină părăsirea pozițiilor de rezistență. Vedeam că nemții vor fi înfrânți și domnia întunericului spiritual, a crimei, umilinței și sărăciei va începe în viața popoarelor căzute sub jugul comunist, trădate pentru interese meschine de cei în care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vinovăția era aruncată regimului burghezo-moșieresc. Cotele impuse țăranilor gospodari (chiaburi) și micilor proprietari, negustorilor, marilor proprietari și la urmă chiar și celor săraci, și jefuirea țării în contul armistițiului prin sovromurile care umpleau măsura jafului, toate creau o stare de panică generală. Trenul foamei, plin cu muribunzi, circula din Moldova în Banat; oamenii își vindeau țoalele din casă pentru o dublă de mălai. Copiii moldovenilor erau aduși în Transilvania, Oltenia, Banat, unde seceta s-a resimțit mai puțin, și încredințați familiilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prici și câteva zile n-a vorbit cu nimeni, nimic. Dar într-o seară, pentru că dormea pe priciul de deasupra mea, am surprins discuția cu vecinul său, un ofițer în vârstă, criminal de război. Domnule, am avut un moment de panică... Când l-am văzut că vine cu briciul spre mine mi-am zis: „Gata!” legionarul ăsta îmi taie beregata. Era să țip, dar mi s-a pus un nod în gât! Se poate, domnule ministru, i-a replicat ofițerul râzând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru expediție. Seara ne-au îmbarcat în duba-tren, împreună cu câțiva muncitori și țărani tineri. Îngrijorarea unora când au aflat destinația, închisoarea Gherla, ni se părea exagerată; nu știam ce ne aștepta și socoteam că niciodată nu trebuie să intrăm în panică în fața necunoscutului. Aceștia nu au mai vorbit cu noi până când am ajuns la Gherla; s-au retras într-un colț și ne priveau cu ochi disperați mestecând regrete pentru inconștiența noastră. Am ajuns la Gherla abia a doua zi după-amiază
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că Kerenski a însuflețit armata rusă prin discursurile lui înflăcărate, dar exista un profund sentiment antirăzboinic printre ruși, întreținut cu grijă de către bolșevici. Frontul din Bucovina a fost străpuns, la 21 iulie 1917. Cernăuțiul a căzut, iar știrea a declanșat panică la Iași. Brătianu l-a sfătuit pe Iorga să-și trimită familia la Odessa. După o îndelungată introspecție, s-a decis să-și evacueze familia de la Iași: Aceasta a fost cea mai dificilă decizie din viața mea"96. El nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dispară? Este oare înfrîngerea definitivă? Nu!... Orice s-ar întîmpla, flacăra rezistenței franceze nu trebuie să se stingă și nu se va stinge!... Franța a pierdut bătălia, dar Franța nu a pierdut războiul! Guvernanții de circumstanță au putut capitula, cedînd panicii, uitînd de onoare și lăsînd țara pradă servituții. Cu toate acestea, nimeni nu este pierdut. Nimic nu este pierdut, pentru că războiul acesta este un război mondial"6. În ultimă instanță, Charles de Gaulle (și Iorga!) vor fi cei reabilitați în fața
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
legea internațională privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de altă parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde populațiile sînt omogene, ca în fosta Cehoslovacie, autodeterminarea este ușor de respectat. În Balcani și în alte părți însă nu este așa. Occidentul intră în panică în loc să acționeze cu hotărîre. Europa central-răsăriteană și fosta URSS sînt cu siguranță pîndite de primejdie. Dar chiar și acest pericol este preferabil "înghețului profund" care a dominat o jumătate de Europă în timpul Războiului Rece, hegemoniei dictaturii totalitariste, care nega și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]