4,141 matches
-
treburile bisericești. În acest scop emite un decret prin care “oricine va primi o funcție bisericească din mâinile unui laic va fi depus și orice laic care va da o asemenea investitură va fi excomunicat”. Dorința unuia dintre urmașii săi, Pascal al IIlea (10-1118), de a da înapoi domeniile regilor (e mai bine ca biserica să fie săracă și liberă decât bogată și în robie ) s-a izbit de refuzul regilor, cărora le convenea starea prin care conducătorii religioși le erau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
, ziar politic, literar și comercial apărut la București între 8 noiembrie 1867 și 8 mai 1869, apoi între 22 ianuarie și 18 iulie 1870, sub redacția lui N. Blaramberg, Aristide Pascal și P. P. Carp (acesta s-a retras din redacție la 20 aprilie 1870). A fost scoasă și o ediție săptămânală în limba franceză, cu titlul „Le Pays roumain” (24 noiembrie 1867 - 23 mai 1869 și 6 februarie 1870 - 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290156_a_291485]
-
fost scoasă și o ediție săptămânală în limba franceză, cu titlul „Le Pays roumain” (24 noiembrie 1867 - 23 mai 1869 și 6 februarie 1870 - 5 februarie 1871). Politicește, cotidianul avea o orientare conservatoare. Acesta este și sensul articolelor lui Blaramberg, Pascal, Pantazi Ghica, îndreptate cu precădere împotriva lui I. C. Brătianu și a Partidului Liberal. Mai rar au publicat intervenții pe aceeași temă Petre Grădișteanu și P. P. Carp. Literatura din T. se reduce la tălmăcirea, în foileton, a unor nuvele sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290156_a_291485]
-
pag., 55.000 lei • Comerțul internațional, Frédéric Teulon, 112 pag., 40.000 lei • Comicul, Jean-Michel Defays, 130 pag., 48.000 lei • Comunicarea mediatică, Guy Lochard, Henri Boyer, 100 pag., 55.000 lei • Construcția europeană de la 1945 pînă în zilele noastre, Pascal Fontaine, 76 pag., 40.000 lei • Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon, 72 pag., 40.000 lei • Elemente de logică, Marie-Dominique Popelard, Denis Vernant, 120 pag., 68.000 lei • Europa economică, Bertrand Commelin, 80 pag., 40.000 lei • Europa monetară, Andrew
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de părinți la modul general); „El se luă în România după actori de a doua mână, suferi nevoile unei astfel de vieți mai bine de un an, și în cele din urmă ajunse în București ca scriitor de piese la Pascali, trăind cu fratele acestuia într-o mansardă întunecoasă și fără paturi. Ceva mai târziu, delăsat de toți, fu aflat de Caragiali, autorul comediilor cunoscute, într-un grajdiu, în esle.”(în această perioadă scurtă de angajat al lui Mihail Pascaly, Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Astfel, imaginația a fost definită ca "facultatea pe care o are spiritul de a produce imagini" 7. "Viziune asupra lumii", așa cum credeau epicureicii, "afecțiune a corpului", în concepția lui Descartes și a raționaliștilor, "stăpână a înșelăciunii și falsității", după Blaise Pascal, imaginația are ca nucleu gnoseologic puterea de a crea 8. Imaginarul, ca modalitate de creație și ca evadare din chingile individualității 9, construiește un sistem de relații coincidentia oppositorum dintre "eu" și "lume". Pentru J. P. Sartre, imaginația este "un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu țimorma de busuioc, / Să-mi dăruiești noroc, / Să fiu de-acum mai văzută / Și cu mult mai căutată / Ca firu de grâu, / Ca vinu, ca auru / Și ca argintu / Între tot norodu!"379 O altă datină bucovineană, specifică sărbătorilor pascale, se referă la "udatul" din a doua zi de Paști. Până-n ziuă, flăcăii merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap până.n picioare. Alteori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
or purta!"434 Interferența dintre sacru și profan transformă valențele focului într-o reminiscență anistorică a unui illo tempore în care sacralitatea a căpătat față umană. Pentru rememorarea ritualică a unor scene biblice se fac, în Joia Mare, de dinaintea sărbătorilor pascale, focuri în ogrăzi, dis-de-dimineață, înainte de a cânta cocoșii a treia oară, acest foc amintind de focul la care se afla Sfântul Petru în momentul lepădării de Hristos. Ca urmare a acestui fapt, există o credință în Bucovina potrivit căreia Sfântul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă la ceremonial, iar ceea ce rămâne se frământă cu sare, se amestecă și se dă de leac oilor și vacilor.247 Renașterea simbolică a timpului și a spațiului se desfășoară în cadrul ceremonialului pascal, prin jertfa divinității simbolizate de ou, oul fiind considerat arhetipul începutului tuturor lucrurilor, al originii, al regenerării și permanenței vieții. Nașterea lumii dintr-un ou este un mit prezent la majoritatea popoarelor celți, greci, egipteni, fenicieni, cananeeni, tibetani, hinduși, vietnamezi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mod extrem, împănată cu glume de calitate îndoielnică, întovărășite de un zâmbet glacială Ca și cum aceste glume și trivialități ar fi fost singura lui supapă de siguranță în fața tensiunii cauzate de o dedicare ideilor abstracte care îl consuma pe deplin.“ Fania Pascal, profesoara lui de rusă câțiva ani mai târziu, își amintește: „În expresia lui era ceva sever, ceva care respingea, îndreptată nu numai împotriva altora, ci și împotriva lui însușiă «Trufie satanică» am numit eu acel ceva, exagerând ca de obicei
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și s-a calificat ca mecanic la o firmă din Cambridge. De unde venea această capacitate de a fascina pe care au resimțit-o nu numai Drury și Skinner, ci și toți cei care l-au cunoscut îndeaproape pe Wittgenstein? Fania Pascal oferă următoarea explicație: „El nu se vedea niciodată cu ochii altora și nu recunoștea standarde în afara celor proprii. Venerația cu care îl întâmpinau mulți dintre cei care îl cunoșteau își avea originea în libertatea lui și era legată de asemenea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
căror integritate o aprecia în mod deosebit, să nu-l vadă mai bun decât este. A revenit la exerciții menite „să dărâme edificiul trufiei sale“ în anul 1937. Atunci va cere unora dintre prietenii săi, lui Drury, lui Moore, Faniei Pascal, întrevederi pentru a le povesti ceea ce aprecia că sunt faptele cele mai rușinoase din viața lui. Îi scrie în acest sens și lui Engelmann, care trăia acum în Israel. Mai înainte, vizitase satul Otterthal, ultima stație a carierei sale de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui. Îi scrie în acest sens și lui Engelmann, care trăia acum în Israel. Mai înainte, vizitase satul Otterthal, ultima stație a carierei sale de învățător, pentru a prezenta scuze unora dintre foștii săi elevi pe care îi bruscase. Fania Pascal a lăsat însemnări despre discuția pe care au avut-o cu acest prilej. Wittgenstein a insistat asupra a două puncte. Mai întâi, că a lăsat nedezmințite zvonuri care circulau la Cambridge despre înrudirea familiei sale cu familia nobiliară germană Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a constituit un șoc. Moartea neașteptată a lui Skinner i-a produs mari remușcări. Era conștient că nu s-a purtat bine cu el în ultimii ani, că nu a răspuns cum se cuvine iubirii și fidelității sale.102 Fania Pascal își aducea aminte că, la înmormântare, membrii familiei lui Skinner, care îl socoteau vinovat pentru distrugerea carierei academice a acestuia și chiar pentru moartea lui, nu i-au adresat lui Wittgenstein nici un cuvânt. Cu ceilalți, care erau de față, s-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fi luptat cu diavolul. Timp de 36 de ore, el nu mâncase nimic deoarece bucătarul și servitoarea au fugit după accesul lui de furie. Un asemenea om ai datoria să fii!“ (Citat după R. Monk, op. cit., p. 62.) 15 Fania Pascal, care i-a dat lecții de rusă la Cambridge, povestește o discuție pe care au avut-o în vara anului 1937. Wittgenstein voia să relateze unor persoane, a căror integritate morală o aprecia, fapte din viața lui pe care le
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care acum nu îmi mai amintesc. La un moment dat mi-a scăpat exclamația: «Despre ce este vorba? Vreți oare să fiți perfect?» Atunci, el s-a îndreptat mândru și mi-a spus: Firește că vreau să fiu perfect.»“ (Fania Pascal, Meine Erinnerungen an Wittgenstein, în (Hg.) R. Rhees, op. cit., pp. 67-68.) 16 Vezi R. Monk, op. cit., p. 74. 17 Negăsind un tren, la o oră potrivită, pentru o excursie la mare, pe care voia s-o facă cu prieteni din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Wittgenstein in Cambridge 1949-1951: „Some Personal Recollections“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 4, p. 128. 63 Citat după R. Monk, op. cit., p. 292. 64 Frances Partridge, „Memories of Ludwig Wittgenstein“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, p. 287, și Fania Pascal, „Wittgenstein: A Personal Memoir“, în op. cit., p. 226. 65 L. Wittgenstein, Însemnări postume 1914 1951, p. 45. 66 Wittgenstein le spunea prietenilor săi că un bun roman polițist i se pare mult mai interesant decât un articol din venerabila revistă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
manuscrisele la care lucra: „În cazul în care aș muri înainte de încheierea sau publicarea acestei cărți, notele mele vor trebui publicate fragmentar sub titlul «Observații filozofice», cu dedicația «Lui Francis Skinner».“ (Citat după R. Monk, op. cit., p. 354.) 86 Fania Pascal, în op. cit., p. 81. 87 John King, „Erinnerungen an Wittgenstein“, în Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, pp. 115-116. Împrejurările în care Wittgenstein folosea această exprimare indică sensul pe care i-l dădea: suntem aici pentru a ne face datoria. 87a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceea ce este problematic. Că viața este problematică înseamnă că viața nu se potrivește în forma vieții. Trebuie atunci să schimbi viața și s-o potrivești în această formă, căci atunci problematicul dispare.“ (L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 62.) 93 Fania Pascal a reacționat spunându-i că cel care se autobiciuiește în acest fel pare să fie motivat de o aspirație nerealistă spre perfecțiune. Engelmann i-a răspuns lui Wittgenstein, în iunie 1937: „Cred că înțeleg întreaga însemnătate a învinuirilor pe care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
despre a cărui muncă, bunătate a inimii și înzestrare nu mai este cunoscut decât ceea ce a rămas în amintirea celor care au avut marele noroc de a-l fi cunoscut.“ (Citat după M. Drury, op. cit., p. 203.) 103 Vezi Fania Pascal, op. cit., p. 53. Șocul pe care l-a suferit i-a accentuat lui Wittgenstein viziunea pesimistă asupra vieții, ca și proasta părere despre sine. La 28 decembrie 1941, scurt timp după eveniment, își nota: „Mă gândesc mult la Francis, nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să se identifice cu bucuriile, speranțele sau suferințele altora), ci și de realizarea concesiilor, pentru a putea fi parteneri Într-o acțiune. * „Ultimul pas al rațiunii este de a recunoște că există o infinitate de lucruri care o depășesc.” (B. Pascal) Cum sînt, de exemplu, revelațiile instantanee și imprevizibile ale „inimii”, care ne permit să accedem direct la esența unei trăiri sufletești, la soluționarea unei stări de impas, Într-un cuvînt la „ceea ce este unic și deci imprevizibil.” (H. Bergson) Același
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sînt, de exemplu, revelațiile instantanee și imprevizibile ale „inimii”, care ne permit să accedem direct la esența unei trăiri sufletești, la soluționarea unei stări de impas, Într-un cuvînt la „ceea ce este unic și deci imprevizibil.” (H. Bergson) Același B. Pascal a fixat, de altfel, limitele rațiunii, În binecunoscutul aforism: „Inima Își are rațiunile ei pe care rațiunea nu le cunoaște”. Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul „Fără a cunoaște puterea cuvintelor e imposibil să cunoști oamenii.” (Confucius) Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
CÎnd ai conștiința limitelor tale În cunoaștere, cînd știi, de exemplu, cît știi, ce nu știi, de ce nu știi, sau cît ar trebui să știi, este vorba de o realitate psihică complexă, căreia i se potrivește termenul propus de B. Pascal: „ignoranță savantă” - opusă, desigur, ignoranței inconștiente. * „CÎnd mă laudă cineva, mă cuprinde panica: dacă ar afla tot ce nu știu, tot ce nu sînt? CÎnd mă condamnă, mă simt mai liniștit: sînt totuși mai bun decît atît.” (Constantin Noica) Lauda
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vedere. * „Proști sînt toți cei care par, și jumătate din cei care nu par.” (B. Gracian) Aceasta, probabil din motivul pe care-l invocă scriitorul I.L. Caragiale: Proștii spun prostii și cei deștepți le fac”. * „GÎndirea constituie măreția omului.” (Blaise Pascal) Una din explicații ne-o dă Însuși Pascal: „Prin spațiu universul mă cuprinde și mă Înghite ca pe un punct; prin gîndire Îl cuprind eu”. Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligofrenii „Geniul nu-i altceva decît o mare dispoziție pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
jumătate din cei care nu par.” (B. Gracian) Aceasta, probabil din motivul pe care-l invocă scriitorul I.L. Caragiale: Proștii spun prostii și cei deștepți le fac”. * „GÎndirea constituie măreția omului.” (Blaise Pascal) Una din explicații ne-o dă Însuși Pascal: „Prin spațiu universul mă cuprinde și mă Înghite ca pe un punct; prin gîndire Îl cuprind eu”. Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligofrenii „Geniul nu-i altceva decît o mare dispoziție pentru răbdare.” (G.L. Buffon) Evident că „răbdarea” nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]