10,871 matches
-
după cum afirmă Kolb și Fry, apud Jarvis, 1983) poate să înceapă din orice stadiu și ar trebui văzut ca o spirală continuă. Autorii sugerează că mișcarea pe axa verticală reprezintă procesul de conceptualizare, în timp ce axa orizontală reprezintă variația dintre manipularea pasivă și cea activă și, de asemenea, fiecare cuadrat reprezintă un stil de învățare. Jack Mezirow (apud Jarvis, 1983) pornește de la asumpția că fiecare adult are propriile „perspective” asupra realității, constructe dependente de întăririle de care au avut parte din diverse
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pace, pentru autonomie locală, feministă etc.), fie în mișcările sindicale sau chiar la nivelul grupului-clasă (prin dialog și reflecții critice asupra situației în care se află și a modului în care o poate schimba, pentru a nu fi o victimă pasivă). „Abilitarea presupune ca oamenii să-și dezvolte capacitățile de a acționa cu succes în sistemul social și structurile de putere existente, în timp ce emanciparea presupune analizarea critică, rezistența și provocarea structurilor de putere.” În plan pedagogic, este vorba despre a conduce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
propune o abordare a programării bazată pe întrebări: a pune întrebări și a răspunde pot duce la decizii și la programe mai bune. Modelul se intitulează „Elemente de bază pentru planificarea unui program”. Fiecare element reprezintă un grup de întrebări pasive, decizii și acțiuni implicate în planificarea programelor. Elementele modelului sunt următoarele: analiza contextului și a comunității celui care învață; explicarea și concentrarea asupra planificării; clarificarea intențiilor și pregătirea planului instrucțional; pregătirea planului administrativ; dezvoltarea unui plan de evaluare sumativă. Modelul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
semnelor și semnalelor cel mai frecvent utilizate, reprezentând „vocabularul activ”; 2. o parte complementară ce înmagazinează semne și semnale noi, mai rar folosite, cu anumite dificultăți funcționale (dar care intră treptat în „vocabularul activ”), parte ce reprezintă așa-numitul „vocabular pasiv” al persoanei. Repertoriul de semne al adulților este, evident, mult mai extins și mai consistent decât în cazul tinerilor și, mai ales, al copiilor și cu cele două zone amplu dimensionate și relativ stabile, „osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
așa-numitul „vocabular pasiv” al persoanei. Repertoriul de semne al adulților este, evident, mult mai extins și mai consistent decât în cazul tinerilor și, mai ales, al copiilor și cu cele două zone amplu dimensionate și relativ stabile, „osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în consistența lui. Adultul înmagazinează de-a lungul timpului în acest „rezervor” personal al comunicării, dincolo de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
personal al comunicării, dincolo de „fondul principal de cuvinte”, tot felul de semne/semnale, mai mult sau mai puțin utile/relevante, interiorizate voluntar sau involuntar, sistematic sau ocazional, creând astfel zone mai dense sau mai rarefiate și în „activ”, și în „pasiv”, precum și pronunțate sinuozități și chiar „enclave” la limita de contact dintre ele. Acest lucru își spune însă cuvântul în comunicarea efectivă dintre doi parteneri adulți, în funcție de modul concret în care se realizează necesara „consonanță comunicativă” ce presupune obținerea, prin suprapunere
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori porțiuni ambigue și cu o slabă potență de semantizare din zona de graniță dintre „activ și pasiv”, precară, oscilantă și pulsatorie, derutantă sub aspect funcțional, așa cum s-a menționat deja. Dacă „profesorul” pentru adulți/formatorul (al cărui repertoriu de semne este de așteptat să fie, totuși mai uniform și mai omogen în amplitudinea și consistența lui) nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
instruire : Punerea în practică a unor noi metode și procedee de instruire care să soluționeze adecvat noile situații de învățare. Folosirea pe scară mai largă a unor metode activ-participative punând accent pe structurile cognitive ale elevilor și apelarea la metode pasive numai când este nevoie. • Extinderea urtilizării unor combinații și ansambluri metodologice prin alternări ale unor caracteristici și nu prin dominanță metodologică. • Integrarea unor mijloace de învățământ adecvate cu un aport autentic în eficientizarea predării-învățării. • Extinderea folosirii unor metode care solicită
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
-lea, se inserase deja În dispozitivul receptor al imaginarului, reînvățându-i pe intelectualii maghiari să observe și să privească. Percepția condusă de sentiment a entuziastului romantic se metamorfoza acum În examinarea la rece a medicului sau savantului, care disecă imperturbabil obiectul pasiv al interesului său cognitiv, la fel cum ar proceda cu un cadavru. Trebuie să adăugăm și faptul că istoricul nostru nu era un mare admirator al românilor, deși admitea că aceștia constituie o componentă etnică esențială a iubitei sale patrii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nelămurite ne iuțesc sângele În vine și așteptăm parcă clipa Îmbrățișării unor rudenii, după mulți ani de absență. După cum se poate observa, se pare că tovarășii de studii și idei ai lui Papiu XE "Papiu" nu se mulțumeau cu așteptarea pasivă și clarificările teoretice, ci se integrau efectiv În mișcările subversive antiaustriece. În al patrulea rând, merită a fi subliniată implicarea lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" În acest dialog cu colegii săi, sesizabilă prin intermediul corespondenței: „Când ți-am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la dezvoltarea aptitudinilor de forță și forță explozivă, la educarea coordonării, fie în cadrul unor ștafete sau parcursuri aplicative care au ca scop însușirea și consolidarea deprinderilor motrice de bază. Aruncarea tip împingere cu o mână prezintă două faze: 1. faza pasivă a mișcărilor - (priza pe obiect, îndoirea brațului cu obiectul de aruncat, ducerea umărului, brațului și antebrațului spre înapoi cu cotul orientat spre exterior) 2. faza activă a mișcărilor (înaintarea umărului, extensia antebrațului pe braț oblic înainte sus și eliberarea obiectului
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
din acea perioadă s-a considerat că, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale delictului, făptuitorul trebuie să ocupe o „pozițiune” (funcție) care să-i permită să dispună în mod efectiv (pozitiv și activ) de asemenea putere, „o simplă însărcinare pasivă sau fortuită neajungând pentru aceasta<footnote Curtea de Apel Suceava, Decizia din 13 Martie 1891, citat după Codicele Penal footnote>. Delictul este incriminat doar dacă este comis cu intenție: “intențiunea frauduloasă trebuie constatată prin hotărâre.”<footnote Curtea de Casație, Decizia
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
Pilă, „Revista de drept penal”, nr. 3/2001, Noțiunea de funcționar, p. 90-92 footnote> care solicită o intervenție legislativă pentru delimitarea mai precisă a sferei noțiunii de „funcționar” de cea de „funcționar public” tocmai pentru a se elimina contrazicerile. Subiect pasiv principal este statul ca titular al valorilor sociale ocrotite de lege, fiind vorba de bunul mers al organelor și instituțiilor publice, al instituțiilor sau altor persoane de interes public<footnote V. Dobrinoiu, N. Conea, Drept penal, partea specială, București, 2001
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
titular al valorilor sociale ocrotite de lege, fiind vorba de bunul mers al organelor și instituțiilor publice, al instituțiilor sau altor persoane de interes public<footnote V. Dobrinoiu, N. Conea, Drept penal, partea specială, București, 2001, p. 55 footnote>. Subiectul pasiv special poate fi orice persoană - nu este circumstanțiată unei anumite calități cerute de lege - ale cărei interese legale au fost vătămate prin fapta abuzivă a unui funcționar public sau funcționar (deci poate fi chiar un funcționar public sau alt funcționar
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
posibilă în toate formele, cu precizarea că nu poate fi coautor al infracțiunii decât persoana care are calitatea cerută de lege. În lipsa acesteia, deși persoana respectivă a săvârșit acte de executare nemijlocită, contribuția ei se include în categoria complicității. Subiect pasiv al infracțiunii este persoana căreia i s-a încălcat de către agentul serviciului de informații dreptul fundamental la secretul corespondenței, inviolabilitatea domiciliului, viața intimă, familială și privată. De asemenea subiect pasiv principal este statul ca titular al acestor valori. Elementul material
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
executare nemijlocită, contribuția ei se include în categoria complicității. Subiect pasiv al infracțiunii este persoana căreia i s-a încălcat de către agentul serviciului de informații dreptul fundamental la secretul corespondenței, inviolabilitatea domiciliului, viața intimă, familială și privată. De asemenea subiect pasiv principal este statul ca titular al acestor valori. Elementul material al infracțiunii constă într-o acțiune de „desfășurare, fără mandat, a activității supuse autorizării” sau „de depășire a mandatului acordat”. Urmarea imediată constă la această infracțiune în violarea drepturilor fundamentale
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
procesul mental de regăsire În memoria consumatorului a unor informații stocate În trecut și care-i pot servi la fundamentarea deciziei de cumpărare. Aceste informații pot fi rezultatul unui proces anterior de căutare activă sau au fost stocate În mod pasiv. De obicei, informațiile obținute pe cale activă sunt rezultatul unor decizii de cumpărare anterioare, care au presupus căutări și dobândirea unei experiențe de către cumpărător. Identificarea alternativelor este etapa următoare recunoașterii existenței unei nevoi nesatisfăcute. De obicei, dacă motivul este puternic și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
află la Îndemâna sa, cumpărătorul va fi tentat să-1 cumpere imediat. Dacă motivația este slabă, consumatorul stochează nevoia În memorie, ea urmând să fie reactivată când informațiile procurate vor permite delimitarea unor alternative de satisfacere a ei. Informațiile stocate În mod pasiv sunt reținute În timp din mediul ambiant, fără angajarea cumpărătorului Într-un proces de căutare activă, În interacțiunea sa cu mass-media, cu alte persoane, instituții, tară să urmărească acest lucru În mod deosebit. Încheierea procesului de căutare internă a informației
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători comerciali sau agenți de marketing și-au format abilitatea de a citi clientul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Stima de sine și dorința de afirmare Se evidențiază prin aceste atitudini pe care individul trebuie să le manifeste că asertivitatea ține de exprimarea și clarificarea propriilor puncte de vedere, autoapreciere și Înseamnă a te face ascultat. Între a fi pasiv și agresiv, asertivitatea presupune negocierea cu ceilalți și implică păstrarea verticalității, a echilibrului, respectând În același timp dorințele și drepturile celorlalți. Așa cum arată atât literatura de specialitate, cât și practica a spune "nu" unei solicitări venite din partea unei persoane este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
contextul social În care se manifestă comportamentul. Asertivitatea nu trebuie Înțeleasă ca transformarea unei persoane timide Într-o persoană permanent agresivă, egocentrică, ci posibilitatea de a stabili contacte sociale satisfăcătoare (C. Cungi, 1999). Asertivitatea se opune agresivității, dar și comportamentului pasiv. Asertivitatea nu Înseamnă renunțare și nici lipsă de combativitate. Răspunsul asertiv presupune alegere conștientă, decizie clară, flexibilitate, curaj și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Asertivitatea nu presupune: COMPORTAMENT AGRESIV COMPORTAMENT PASIV A-i ataca pe ceilalți A câștiga prin impunere cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți Incapacitatea de a spune "nu" Găsirea unor scuze pentru acțiunile Întreprinse Credința că ceilalți au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
zile după explozie, imaginile epavei pe jumătate scufundate și munca scafandrilor în căutarea victimelor erau proiectate în SUA. Ele vor înclina balanța în favoarea intrării Americii în război. Operatorii Biograph au filmat și secvențe cu refugiați cubanezi, arătați ca o mulțime pasivă și terorizată de puterea colonială spaniolă. Operatorii concurenți, ai lui Thomas Edison, au făcut și ei același lucru. O adevărată canonadă propagandistică vizuală s-a declanșat asupra americanilor. Odată cu izbucnirea conflictului, pe lângă imaginile documentare reale, s- a trecut la utilizarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
toate comportamentele bazate pe motivație (Reeve, 2009). 3.2.2 Natura activă a persoanei În recenzia din anii 1960 a teoriilor motivației, Charles Cofer și Mortimer Appley (apud Reeve, 2009) au împărțit teoriile motivației în cele care susțin un organism pasiv care conservă energia și cele care propun existența unui organism activ, în continuă expansiune. Ideile din ziua de azi despre motivație și emoție acceptă premiza unui organism activ, acordând puțină atenție motivației deficitare, axându-se mai mult pe motivația de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]