4,317 matches
-
de ce triada hegeliană este incapabilă să realizeze concilierea opușilor, în vreme ce triada terțului inclus este capabilă să o facă. În logica terțului inclus, opușii sunt mai degrabă contradictorii: tensiunea dintre contradictorii construiește o unitate mai largă care îi cuprinde. O lungă polemică, care a fost mai degrabă o dezbatere curtenitoare, s-a angajat între noi în perioada 1982-198626. Lectura operei lui Abellio trezise în mine o puternică dorință de a-l întîlni. Nefiind obișnuit să solicit întrevederi, așteptam ca întîlnirea noastră să
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Umanismul, Rațiunea, Știința, sînt laice. Este mai cu seamă o cultură în totalitate laicizată, în sensul că, începînd dintr-un anumit moment, nici o idee n-a rămas îndeajuns de sacră sau îndeajuns de infamă pentru a scăpa vîrtejului dezbaterilor, discuțiilor, polemicilor. Forța dialogicii culturale a antrenat în discuție și contestație ideile religioase și politice care se voiau Indiscutabile și Incontestabile și care, cu toate că au rămas sacre pentru adepții lor, au intrat în laicitatea dezbaterii. Ceea ce a introdus ipso facto în aceasta
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de artă, de viața social-politică. În domeniul culturii, trecerea de la valorile de tip tradițional la cultura modernă, nevoia de a asigura concordanța formei cu fondul și integrarea culturii noastre în universalitate sunt probleme de extremă importanță care au nutrit îndelung polemicile Junimii. Un spirit, o forma mentis specifică se degajă din ele. Ironia, detașarea, scepticismul ascundeau de fapt o voință extraordinară de a pune pietre de temelie, de a construi cât mai durabil. Este marea lecție ce ne parvine din sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
album de autografe și texte filoromâne. Situația reală, scoasă din registrul afectiv, a prezentat-o aproape concomitent, mai ales pentru lumea savantă, A.D. Xenopol. Protestul contra persecuțiilor naționale din Transilvania se unea, la el, cu istoria conflictelor româno-maghiare. Sunt cunoscute polemicile lui cu P. Hunfalvy, A. de Bertha, B. Jancso, Joseph de Mailàth și alți istorici unguri, pe care i-a antrenat în dispute publice, cu argumente extrase din spațiul istoriografiei. Dacă istoricii români din secolul XIX, iar mai târziu N.
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vom organiza adunări literare, în care agenții noștri vor da, fără să se bage de seamă, cuvântul de ordine și semnalele. Discutând și contrazicând inițiativa noastră întrun mod superficial, fără a intra în adâncul lucrurilor, organele noastre vor avea o polemică zadarnică cu ziarele oficiale, spre a ne da mijloacele de a ne pronunța mai limpede decât am putea-o face în primele noastre declarații oficiale. Aceste atacuri vor mai avea și rolul de a face pe suplii noștri să se
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
investigații cantitative și calitative nu pe baza tipului de dovezi, ci sprijinindu-se pe convingeri filosofice complet diferite una de alta (vezi Guba și Lincoln, 1989; Lincoln, 1991; Sechrest, 1991; Smith și Heshusius, 1986). Diferențierile au dat naștere la o polemică acerbă În domeniul cercetării de evaluare. Deși unii cred că aceste concepții filosofice sunt ireconciliabile, se poate totuși contraargumenta că, indiferent de predilecția pentru una din cele două abordări, Între ele există un teritoriu comun important (Yin, 1994b). Și, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de produs? [...] Dacă specificul producțiilor culturale este că trebuie produsă credința în valoarea produsului, iar un producător nu poate niciodată, prin definiție, să reușească de unul singur această producere a credinței, trebuie ca toți producătorii să colaboreze, chiar confruntându-se. Polemica între intelectuali face parte din producerea credinței în importanța a ceea ce fac intelectualii." Pierre Bourdieu, în Roger Chartier (coord.), 1993, p. 277. Dezbateri De câțiva ani, teoria lui Bourdieu, de departe cea mai cunoscută și mai predată, este foarte mult
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
profilul proeminent intraluminal, asociat cu prezența de vacuole intracitoplasmatice. Pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice complicate, leziunile au inclus degenerarea marcată a celulelor endoteliale și descuamarea stratului endotelial. Mecanismul exact al îngroșării intimei în boala varicoasă constituie o temă de polemică cu multiple controverse și teorii avansate de diferiți cercetători (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990, Travers et al., 1996, Khan et al., 2000, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). Fibroplazia uniformă a intimei, reprezentată de proliferarea necontrolată a colagenului, limitată strict
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Roland Barthes și sistemul modei) sau a spațiului citadin (același Roland Barthes în Sémiologie et urbanisme) și enumerarea poate continua ad libitum. Acuzată ca și lingvistica de colonialism, semiotica încearcă să-și redefinească obiectul și metodele, traversînd un spațiu de polemici și controverse, o aventură pentru a cita un titlu emblematic aparținînd unui corifeu al semioticii contemporane, Roland Barthes, aventură in progress ce contribuie la configurarea unui spațiu aparte în sfera științelor umane. În ciuda acestei tentative de colonizare ca și a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semantică este inevitabil analogă: spectacularizarea politicului, presiunea scopului și a logicii comerciale, hegemonia televiziunii etc., perspectivele sînt diferite; pentru Eco esențială este evoluția sistemului și a "populațiilor" de concepte, iar pentru Bourdieu rolul actorului-jur-nalist în cîmpul jurnalistic. După dezbaterile și polemicile anilor '70 privitoare la funcția presei (discriminarea știre/comentariu și ca un corolar apelul la obiectivitate), asistăm astăzi la o periculoasă tematizare susceptibilă să transforme cîteva incidente critice intens mediatizate în orientări generale (de la cîteva cazuri de comportament matern patologic
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și U. Eco, 1998: 43-44; mai mult decît atît, acolo unde nu există știri, ele trebuie inventate într-o accentuată ficționalizare a realității (o lansare de carte sau prezentarea unei personalități nu devine eveniment cultural decît atașată unui pseudo-event interpersonal: polemică sau invidie între doi confrați, animozități ireale etc.). Alături de generalizarea modelului televiziunii care caracterizează sistemul mediatic în ansamblul său (ziare preponderent iconice experiența franceză "Inforatin" sau cu pagina întîi exclusiv vizuală "Journal de Montréal"; știri flash în presa scrisă subsumate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și să învețe intersubiectivitatea văzută ca joc de interese, scopuri, așteptări sau valori, ca dialectică a normei și ca discernământ procedural. Termenul distinctiv pentru această cogniție ar putea să genereze unele percepții parazitare datorită încărcăturii de sensuri provenite dintr-o polemică epistemologică (susținută printre alții de Popper (Popper, 1998b), legat de problema paradigmei tratate de Kuhn. Contextuală, ca adjectiv al cogniției, nu acoperă, în opinia mea, sensul restrictiv al paradigmei kuhniene, care se justifică în și prin contexte, ca expresie a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al practicilor divinatorii. Dintru început, trebuie menționat faptul că profeția poate fi analizată din perspective diferite. Abordarea profeției din punctul de vedere al ceea ce înseamnă "cunoașterea gândului divin", adică din punctul de vedere al divinației (divinatio), suscită o serie de polemici. În general, ele exprimă două perspective de înțelegere total opuse: a) Pe de o parte, putem spune că profeția are o natură aparte care o face să iasă din sfera manticii. Profetul nu caută să pătrundă inteligența divină, ci pur
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
credinței epocii noastre este explicația speculativă a acestui mit. Nimic nu ar fi fost mai de dorit decît capacitatea de a sesiza concordanța dintre traducerea psihologică și explicația teologică, în absența acesteia nu a fost posibilă evitarea în totalitate a polemicilor. Ea nu a fos utilizata decît ca mijloc de atingere a obiectivului ei: cautarea adevărului. PRIMA PARTE ISTORIA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" 1.Sursa simbolului "divinității" 1) MISTER ȘI APARIȚIE Dacă, privind într-o noapte spre cer, am observa brusc două sau
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sociologiei. Aceste discipline au acumulat o multitudine de detalii asupra vieții popoarelor care au creat miturile. Ele ai încercat totodată să găsească cadrul pentru a grupa detaliile acestea. Ca să nu ne pierdem în labirintul detaliilor, va trebui să evităm orice polemică în privința acestor teorii, nu pentru că ar fi posibil să ne permitem să le neglijăm sau să le subestimăm importanța, ci din motive care decurg din tema și din metoda folosită în acest studiu Tema nu este în primul rînd de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al spaimei, el ne face să presimțim faptul că victoria, ca și slăbiciunea inițială reprezentată de mitul lui Adam, constituie o virtualitate supraconștientă imanentă vieții. Ajungînd la analizarea simbolului "Dumnezeului unic", sensul și obiectivul analizei simbolului divinității depășește de departe polemica absolut necesară cu credințele instituite. Obiectivul este dovedirea puterii limbajului simbolic și a existenței preștiinței psihologice a acestuia. În vederea atingerii acestui scop, analiza simbolisticii mitului creștin nu este decît un caz special, iar polemica care stă la baza întregii lucrări
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
analizei simbolului divinității depășește de departe polemica absolut necesară cu credințele instituite. Obiectivul este dovedirea puterii limbajului simbolic și a existenței preștiinței psihologice a acestuia. În vederea atingerii acestui scop, analiza simbolisticii mitului creștin nu este decît un caz special, iar polemica care stă la baza întregii lucrări nu are, ca să zicem așa, în comparație cu scopul esențial, decît o importanță secundară datorată faptului că dogmatizarea mitului creștin constituie temelia actuală a culturii occidentale. Analiza limbajului simbolic și a evoluției lui a fost pînă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
divinității, să fie convingătoare. Analiza simbolului divinității ar rămîne incompletă fără descifrarea celui mai evoluat simbolism: divinitatea trinitară a Noului Testament. Ne va fi imposibil oricît de regetabil ar putea fi acest lucru să procedăm la descifrare fără să amplificăm polemica cu credințele instituite. Cu toate acestea, chiar și descifrarea simbolului "trinității divinie" și confruntarea ei cu dogmatizarea greșeală capitală carecteristică tuturor epocilor postmitice nu va putea epuiza profunzimea semnificativă a simbolului "Dumnezeului unic". Va fi absolut necesar să consacram descifrării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
înseamnă un simbol în general și fără a fi măcar capabili să spunem ce semnificiție specifică are un anumit simbol. Dar dificultatea majoră a demonstrării existenței unui limbaj simbolic se confruntă cu o complicație de o altă natură: obligativitatea unei polemici cu două fronturi solid stabilite. Trebuie să menționăm acest lucru doarece sensul ascuns al mitului treimii este opus atît teismului teologic cît și ateismului științelor despre viață și teoriilor evoluționiste ale acestora. Sensul subiacent al mitului ete constituit tocmai de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
intime? Simbolul treimii divine conține în el răspunsul, așa cum conține culme a întregii simbolizări mitice si răspunsul la toate problemele existenței, condensat în simbolismul "încarnării spiritului". Interpretarea sa dogmatică constituie rodul central al sistemului teologic. Deznodămîntul este imposibil fără amplificarea polemicii, penibilă în sine, dar salutară în privința căutării adevărului. Mitul Divinității trinitare Simbolul treimii constituie tema prologului evangheliei după Ioan. Înțeles potrivit veritabilei lui deschideri simbolice, acest prolog include în el toate aspectele mitului creștin. Descifrarea va facilita toate fazele ulterioare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
el va deveni idealul-călăuză al umanității, ideal evolutiv exclusiv director, dar înzestrat cu forță motivantă supraconștient activă: cea de a treia persoană a treimii este Cristos, Mesia, personificarea mesajului omului Iisus. Imaginea opusă dogmei treimii necesită o verificare mai amplă. Polemica nu este aici decît mijlocul indispensabil de a pune în valoare în ciuda predominanței dogmelor sensul simbolic emoționant și subtil motivant al textelor, ci alte cuvinte, mesajul de bucurie, sensul evangheliilor. Intrucît cel mai mare obstacol este interpretarea dogmatică sistematizată în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
somatice, cît și de psihologia ezoterică, pentru care spiritul uman nu constituie o parte a funcționării psihice, ci manifestarea în om a unui Spirit absolut, ceea ce deschide o cale nouă speculațiilor metafizice. Fiindu-ne imposibil să intrăm aici într-o polemică care nu s-ar mai referi la tema centrală limbajul simbolic și simbolul "Divinității" nu poate fi vorba decît despre fixarea poziției unei psihologii introspective pentru care ideologiile, ca și credințele, sînt bazate pe motive mai mult sau mai puțin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Statele Unite Cubei care este vechi de aproape 40 de ani și care nu a reușit să elimine comunismul. Iar în privința Chinei care are un record negativ în ceea ce privește nerespectarea drepturilor omului. Subiectul instrumentelor economice ; ; rămâne unul foarte controversat și care naște polemici multiple. Primăvara de la Pekin. Perioada denumită „Primăvara de la Pekin"e caracterizează printr-o destindere culturală și politică în statul comunist chinez, această denumire provenind de la similaritățile dintre evenimente care au marcat istoria comunistă a Cehiei, care a fost denumită de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
recunoscut faptul că Turcia ar putea oferi avantaje strategice în zonă. Mergând pe aceeași linie Emma Bonino, ministrul italian de externe, comerț internațional și afaceri europene își exprimă opinia: „Turcia este un coridor energetic important, cu toate 299 Ibidem; 8 polemicile create, precum cele cu privire la Insula Cipru, o posibilă aderare a Turciei nu va fi blocată de membrii Uniunii Europene."0 Unul din motivele pentru care se duc tratative astăzi, cu Turcia pentru o viitoare aderare fiind chiar necesitatea extinderii securității
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
și multiplicare problemelor de mediu Ăefectul de seră). Sancțiunile economice pot fi considerate un instrument diplomatic al acestei noi realități, caracteristice secolului XXI, modernității și de ce nu globalizării. Ca instrument al practicii internaționale, sancțiunile economice au stârnit multe controverse și polemici aprinse în ceea ce privește eficacitatea lor. Numeroase cercetări au scos la iveală faptul că, deși acestea au o practică destul de veche din punct de vedere istoric, mulți specialiști consideră că își au originea în perioada interbelică, însă există și păreri potrivit cărora
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]