10,542 matches
-
Domnului Iisus Hristos la Cer, una dintre cele mai vechi și mai mari sărbători creștine, fiind cunoscută de poporul credincios sub denumirea de Ispas și Ziua Eroilor, când în toate bisericile, mănăstirile și schiturile ortodoxe din țară și străinătate sunt pomeniți eroii neamului românesc. În conformitate cu învățătura credinței ortodoxe, Hristos s-a înălțat la Cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se
ÎNĂLŢAREA CA O ÎNTOARCERE „ACASĂ” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378682_a_380011]
-
când copila o suna, spunând, invariabil, că e bine, că are de toate, doar că-i este dor de ea. Nu uita să adauge că era prinsă cu recuperarea Marietei și că voia să prelungească îngrijirea ei sine die. Nu pomenea nimic de Mira-Mică și de bărbatu-său, pe care îi bănuia de un lucru necurat, căci nu i se confirmase întru totul prezumția. Până s-adoarmă, fu gazda unor amintiri. Se bucurase - uneori se simțea chiar vinovată față de Marieta și
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
la Ierusalim. Află mai multe despre ceea ce se întâmplase acolo, însă unele știri păreau a fi contradictorii, ori cu versiuni diferite. Ceea ce era dat ca sigur pe buzele tuturor, erau: pătimirile și moartea lui Iisus din Nazaret în jurul căruia erau pomenite două nume. Ponțiu Pilat și arhiereul Caiafa. Despre vestea învierii învățătorului părerile erau împărțite. Unii nu credeau o iotă și respingeau asemenea afirmații cu indiferență sau după caz, cu îndârjire. Alții spuneau că acesta nu murise, deci nu era practic
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
tot copil, Simțeam mirosul de trotil, Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine, Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând, Și pruncii încă întrebând De frații și de tații lor Ce dorm uitați sub vreun răzor Sau pomeniți de câte-un om. Am cunoscut acestea eu Și rog să deie Dumnezeu La mării lumii gânduri bune, Să n-aiba dor să se răzbune, Iar vouă rost firesc în lume! Și mă mai rog ,tot pentru voi, Să n-
ERA... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378747_a_380076]
-
șoapte, Șoapte care urlă prin vântul tomnatic A capitanului care comandă încă o moarte. Azi umbrele cailor leagă rănile celor goi, Sprijiniți de trunchiurile copacilor cu fețele moi. Și iată am rămas doar Tu și eu, Noi amândoi, Spre a pomeni sufletele robilor Tăi. DOR NESECAT Te-am privit prin dorul ochiului meu luminat, Ale cearșafurilor îngălbenite și topite de sentimente seci, Prin gândul neputinței mele, reținute m-am schimbat, Am răsturnat valurile care mă purtau spre alte bărci. M-ai
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
că spre Dumnezeu!Și mă rog pentru mine, pentru feciorii mei, pentru muierea asta a mea și apoi pentru toți oamenii. Mă rog Bunului Dumnezeu să ne țină pe toți cu mintea treză, cu sufletul drept și curat, așa cum am pomenit eu de la moșii mei. -Bre,Moș Toadere, apăi să știi că noi suntem oameni învechiți,bre! Cine mai crede azi că mata? -Oi fi învechit mata, nea Vasile ! da’ eu cît oi trăi așa voi fi, si asa voi face
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]
-
numai la el te gîndești, de parcă n-ar mai fi băieți în tot Niculițelul ăsta! -Ce o să zică satul că mă lași singură și pleci la oraș, ai?! -Ce-mi pasă mie ce zice satul? -Lucico, fată... Da ’ nu s-a pomenit, neam de neamul nostru, să plece fetele din sat! Chiar dacă unele au fost pe la școli, se întorc și se mărită aici. Tu nu te uiți că esti o sărăntoacă, doar cu o rochie pe tine, cu bascheți în piciore , că
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
scurt, câte cava despre oamenii ce le purtau. Stănescu, Gogu Rădulescu, Moldovean, Dăscălescu și multe alte nume îmi sunau ca ceva cunoscut, deși nu prea știam eu bine funcțiile lor. Știam ca sunt „oameni mari", precum se exprima ea. A pomenit și de Ceaușescu dar cu oarece năduf, mai ales când mi-a povestit, mai târziu, de ce a refuzat apartamentul ce i se oferise în cartierul Primăverii... Povestea fără sa o întrerup, mai ales că eram uluit oarecum de ce auzeam, cu
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
și trebuie sfințit din nou. La noi, diferențele în ce privesc ocupațiile sînt subiective, după împrejurări, păreri, înclinații; în India ele sînt determinate și legate de naștere, de castă. Aceasta este o practică deja străveche în India, pe care o pomenesc și Arrian și Strabon, pe vremea căruia nu exista totuși oprirea de la căsătorie. Aceasta a survenit mai tîrziu. În ceea ce privește originea castelor, considerăm că nu sînt altceva decît expresia unor triburi care și-au cultivat o anume înclinație pentru o muncă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fi acceptat de cei care îl trăiesc ca pe un lucru care pornește de la sine și de care ei nu se gândesc să se teamă“. Un echivoc, probabil cel mai interesant din întreaga nuvelă La țigănci, este faptul că Gavrilescu pomenește de câteva ori numele colonelului Lawrence, fără să știe cine este acesta. Îl auzise doar în tramvai, așa cum Ștefan, personajul central din romanul Noaptea de Sânziene, aflase de la niște studenți despre existența camerei Sambô. Într-o discuție cu Biris, Ștefan
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
a Poloniei și a Rusiei în Légendes démocratiques du Nord (Legendele democratice ale Nordului), el o descrie astfel: În ceea ce privește Miorița, acesta este un cîntec foarte vechi, un lucru sfînt și sfîșietor de emoționant. Aici se simte foarte profund ceea ce noi pomenim în fiecare clipă; dulcea și buna fraternitate a omului cu întreaga creație. Trebuie să o spunem și din păcate este o trăsătură națională că în Miorița există o resemnare prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea, nu o disprețuiește
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cestiunea aceasta. Prin sfaturi pripite și pozitive în privirea politicei esterne noi credem că nu s-ar prejudeca numai intențiile guvernului, căci aceasta ar fi puțin, dar chiar și interesele țării. Cu atât mai mare ne e mirarea când ne pomenim că se discută asupră-ne nu după cele zise clar de noi, ci după intenții și înclinări sau după aversiuni ce ni se atribuie în mod cu totul gratuit. Astfel "Democrația națională", ocupîndu-se de programul publicat de noi, în partea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acela care, pentru o majoritate de două voturi într-o cestiune de minimă importanță, depune din mînile sale conducerea unui popor de aproape cincizeci de milioane, a unui popor care și-a făurit soarta prin războaie de un succes arareori pomenit în istorie și care încearcă a câștiga o necontestată supremație în conducerea afacerilor globului nostru. Într-adevăr mică e cauza invocată pentru retragere și prea amănunțit e descrisă pentru a fi cea adevărată. El și-a dat oficial demisia în urma
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rând trebuie să aibă un sentiment foarte dureros pentru d. Cogălniceanu. Să se termine odată această comedie nedemnă, păgubitoare pentru toți și pentru instituțiile parlamentare, de cari se face atâta vorbă. Explicația începută la Cameră în termenii drastici de cari pomenim mai sus va continua oare și în Consiliul de Miniștri prezidat de M. S. Domnitorul? Am fi curioși să știm ce ar urma de acolo: cazul nu e prevăzut în pactul nostru fundamental. [ 9 aprilie 1880] ["ZILELE DIN URMĂ... Zilele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-ar fi crezut niciodată că înaintea unui public englez va trebui să apere Englitera în contra unui englez. Un liberal englez apărase la acea prelecțiune misiunea și procedarea Rusiei în Asia centrală. Iată dar conflagrațiunea înaintea căreia ne-am putea pomeni de pe-o zi pe alta. Și tocmai în asemenea momente țara noastră e adânc nemulțumită prin procederile nedemne, jignitoare, lipsite de tact și de conștiință a partidului roșu. Tocmai în asemenea momente de-o gravitate estremă și strigătoare la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-ar fi crezut niciodată că înaintea unui public englez va trebui să apere Englitera în contra unui englez. Un liberal englez apărase la acea prelecțiune misiunea și procedarea Rusiei în Asia centrală. Iată dar conflagrațiunea înaintea căreia ne-am putea pomeni de pe-o zi pe alta. Și tocmai în asemenea momente țara noastră e adânc nemulțumită prin procederile nedemne, jignitoare, lipsite de tact și de conștiință a partidului roșu. Tocmai în asemenea momente de-o gravitate estremă și strigătoare la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
săptămână să fie consacrate {EminescuOpXI 126} limbei ungurești în detrimentul, se-nțelege, a altor studii mai substanțiale și desigur mai folositoare decât filologia comparată a limbelor fino-tartarice. Acum vin c-o lege nouă, prin care supun și școalele secundare aceluiași tratament; nemaipomenind de împrejurarea că gimnaziul din Brașov, de pildă, conform unei legi generale, făcute pentru un caz special, va fi oprit de a mai primi subvenție din România. Și cu toate acestea Brașovul era și este încă un emporiu pentru Orient
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
primirea musafirilor domnești la zile mari. D. colonel șterge odinioară numele M. Sale Domnitorului din livretul soldatului și astăzi se face denunțătorul unor pretinse abuzuri de presă față cu suveranul. O mică deosebire între d. colonel și ceilalți doi onorabili pomeniți mai sus, o simplă deosebire de noroc: d. colonel nu va fi ministru, d. colonel nu poate fi advocat al căilor ferate, iar cât despre postul de polițai se zice că el ar fi destinat, în cazul permutării actualului titular
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vede bucuros nici pe un muntenegrean purtând arme pe stradă. De aceea un impiegat îl făcu să înțeleagă că trebuie să se despartă de arsenalul său. Junele erou se miră mult de această cerere, căci muntenegreanul în legislațiunea sa nu pomenește de patente de arme. Se duseră la un funcționar superior. Aci muntenegreanul {EminescuOpXI 131} se purtă cu multă modestie, numai că, din întîmplare, trase de la brâu un revolver cu o mișcare proprie acestui soi de oameni, încît autoritatea vieneză sări
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar fi căzut foarte repede la trepta categoriilor Costinescu, convenite cu Alianța izraelită, daca, pentru norocul acestei țări, nu ieșea din alegeri o treime opozițională și daca soarta țării era fără îngrădire în mînile partidului roșu. N-avem nevoie a pomeni din nou că art. 44 al Tractatului de la Berlin, prin care ni s-a impus modificarea art. 7 din Constituție, cuprinde un adevărat program al deznaționalizării României și sentența ei de moarte, pe lângă împrejurarea că era cea mai grea lovire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
națiunii nu se-ncălzește nimene. Într-o societate veche am fi putut aștepta ca asemenea domni să-și cunoască prin ei înșii puținătatea lor, la noi, din contra, serii întregi de asemenea domni primejduiesc citirea "Monitorului", căci deodată ce te pomenești că sânt însărcinați cu cine știe ce afaceri diplomatice, financiare, tehnice etc. Noi regretăm de multe ori - o spunem sincer - de-a fi prea aspri cu adversarii noștri politici, căci, adevărul vorbind, nu ei sânt de vină, ci sistemul, această lipsă absolută
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deputat doi galbeni pe zi și altele. E alt deputat, de la Buzău, care e advocat al statului, membru salariat al comitetului permanent și mandatar al națiunii. E un deputat din București, șef al gardei și pensionar al statului. Nu mai pomenim de diurnele luate de acei învățați și specialiști domni întru ale construcției și tehnologiei căilor ferate, d-nii Carada și Costinescu, care asemenea aveau diurne de mii de franci ș. a. m. d. {EminescuOpXI 150} Fiecare membru al partitei liberale-naționale are 4
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un scriitor național într-adevăr, iar sute de alții nu; căci nu devine cineva scriitor național prin aceea că repetă cuvintele patrie, libertate, glorie, națiune în fiece șir al scrierilor sale, precum, pe de altă parte, poate cineva să nu pomenească deloc vorbele de mai sus și să fie cu toate acestea un scriitor național. E drept că se face deosebire între modul de-a scrie popular și acela de-a scrie pentru clasele culte, între autorii populari și autorii de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conservatorii din consiliu au votat - cu rezerve - pentru primire, iar celelalte grupuri politice și-au împărțit voturile, unii pentru, alții contra primirei, destul numai că majoritatea a fost contrarie. Scrisoarea e adresată "Romînului", dar acesta a refuzat publicarea din cauză că se pomenește în ea și de vestita reversibilitate. Iată scrisoarea d-lui Mircea. [ 13 mai 1880] ["DUPĂ CÎTE SE SPUN... După câte se spun, d. Alexandrescu-Urechie va intra, a propos de Albumul macedo-român, în ministeriu, la Departamentul Cultelor și Instrucțiunii. Minunatul Album
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are misiunea constantinopolitană privitoare la mănăstirile închinate? Răspunsul - tăcere. {EminescuOpXI 173} Acum se ivește o nouă cestiune, mai îngrijitoare decât toate celelalte: decadența deplină a esportului nostru de producte brute, o decadență de care se-ngrozește chiar "Romînul", fără a pomeni, se-nțelege, că acest regres datează absolut numai de la venirea roșiilor la putere. Punem din nou sub ochii cititorului pasajul din "Romînul" privitor la această gravă cestiune: "Monitorul oficial" a publicat zilele trecute statistica importului și esportului în anul 1879
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]