5,805 matches
-
ales faptul că fusese unul dintre liderii de opinie a tineretului intelectual În anii și ’30, o postură la care ambiționasem și eu și pe care, În parte, o Împlinisem, În cu totul alte condiții, se’nțelege. Apropo de această postură de lider, angajat, măcar parțial, Într-o structură politică: Monica Lovinescu și cei din jurul ei l-au Înconjurat pe savant și pe prozator până la sfârșitul vieții sale cu o admirație și cu o atenție ce refuza orice critică, orice rezervă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui Nicolae Labiș, eseistul abordează pe larg, polemic și agresiv, tocmai chestiunea receptării azi a valorilor perioadei de dinainte de '89, făcând o netă distincție între demersul obiectiv al lui Cezar Ivănescu, în privința lui Labiș (pe care îl vede și în postura de poet-stindard al noii societăți, dar și în dramatica sa evoluție, suprem aliniament de angajare nonconformistă, văzând în Nicolae Labiș, cel al ultimelor sale producții poetice, un poet care "evolua rapid și ireversibil spre anticomunism") și a altor judecători oportuniști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
avut parte de o nobilime scindată, în care elementul străin (și chiar cel autohton) s-a pus mai totdeauna în slujba unor interese imperiale vecine. Astfel, în loc ca elitele să fie elementul dinamizator al națiunii, ele s-au văzut în postura ingrată și absurdă de a fi stavilă pentru propășirea neamului, conservatorismul poporului constituind singura frână în nimicirea nației. Câtă vreme organicitatea etnică s-a conservat prin țărănime, primejdia n-a fost mortală. Numai că, așa cum atrage atenția Constantin Stere, social-democrația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și plin de lumina unei judecăți limpezi a decis că este bine să-și numere zilele la Huși. Așa a putut fi considerat drept un mare eminescolog, ba chiar cel mai avizat critic bacovian și iată-l acum și în postura de chirurg la estetica lui Caragiale. Pentru că aceasta face Theodor Codreanu prin volumul Caragiale abisal apărut recent la editura "Augusta" din Timișoara. Autorul nu se oprește asupra unei "abisalitați" ca atare izvorâtă din opera lui Caragiale, fără a face conexiunile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
morală a criticii. Lista rămâne impresionantă și nu trebuie uitat că aceasta nu include toate titlurile avute în vedere. Oricum, nu dorim să conturăm o distincție nereușită și nici să ne hazardăm în a defini selecția noastră. Și aceasta pentru că postura de față nu se vrea a fi ceea ce nu trebuie să fie: parodiere a intențiilor propuse. O primă sugestie ar constitui-o aceea care-l vizează pe cunoscutul Paul Goma și pe care autorul îl consideră "cazul cel mai enigmatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de opreliști, încercând să lege toate infiniturile, reale și posibile, ale eului și ale cosmosului, în transparența dimensiunii lor transversale de terțiu ascuns. E gândul care adesea poartă în sine ispita rațiocinării, dar care l-a salvat pe poet de postura sa nesigură de "suspendat" (mai întâi între polii verticalei sociale, apoi între dilema: anonimatul sau creația autentică), propulsându-l în deplina libertate a hăulirii în ninsoarea de "la o margine de existență", în acel spațiu-timp care transcende realitatea, prin înglobarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
niște semne concrete ale acelor "texte nevinovate... scrise mai mult intuitiv decât prin deducții și inducții", care au produs chiar unui critic de reală valoare impresia de filozofare gratuită, dar care totuși "nu-l recomandă nicidecum pe Victor Teleucă în postura fabricatorului de texte postmoderniste", deoarece textele lui Victor Teleucă au ieșit dintr-o "stare halucinantă" (p. 258-259). Am evidențiat câteva particularități definitorii ale creației lui Victor Teleucă în viziunea exegetică a lui Theodor Codreanu, a căror înțelegere ne poate apropia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contra obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice, am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de quasi-amici ai Rusiei bolșevice cărora li se cere să încheie cu dușmanul lor străvechi un pact de alianță militară”. Mai grav, în capitala Germaniei și a Italiei, șeful diplomației române „pe drept sau pe nedrept, reprezintă astăzi noțiunea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Ministerului de Război. Răscoala din 1907 a scos la iveală lipsurile, lacunele și racilele care existau în societatea românească, atât în viața civilă, cât și în cea militară. Jandarmeria nu putea face abstracție și ea s-a găsit în postura inedită și nefericită de a nu avea informații, nici anterioare și nici în timpul desfășurării evenimentelor, de a nu avea mijloace să mențină ordinea, efectivele fiind insuficiente, iar unii jandarmi, provenind din mediul rural, au pactizat cu răsculații. Constatând lacunele existente
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se contureze după descoperirea unor cazuri de spionaj dar, mai ales, după întronarea regelui Carol al II-lea. Pe parcursul domniei acestuia Serviciul Secret a reușit să devină principalul instrument informativ/ contrainformativ al statului, detronând Direcția Generală a Poliției din această postură, însă, în același timp, și-a focalizat resursele în favoarea unor scopuri personale ale monarhului, ceea ce a avut ca efect o reducere a atenției pe celelalte planuri de muncă. La 11 ianuarie 1929, Marele Stat Major a înaintat referatul nr. 171
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care s-a apropiat de comuniști a fost numit la conducere imediat după formarea guvernului Petru Groza, însă nu a rămas în funcție decât patru luni (12 martie-12 iulie 1945), lăsând locul lui Lucian Stupineanu, primul cadru al P.C.R. în postura de lider (până la 9 ianuarie 1947). Din ianuarie 1947, un alogen, Serghei Nikonov (Sergiu Nicolau), a preluat comanda S.S.I. (1947-1951), apoi a Direcției I-a Informații Externe din Direcția Generală a Securității Statului (1951-1954). Aceeași evoluție ca și în ce privește organizarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
horbotă de crengi cu modelul cerul gol, senzații vii cît nu au nici o bază, și mărturisesc, Părinte, minciuna care sînt, la drum cu ciupercile de orașe, ciuperca drum, CFR, macazul! Ora 12,33, la maimuțe, stai pe bancă în respectiva postură, cercopitec de savană, perechi ori cîte trei la despăducheat, Jane van Lawick-Goodall primită între noi de optica ei populară, locul observatorului în cultura Maimuța, viață de nevroză, sîntem gata, nu ne încape nimic, gîndirea antropomorfă animal mecanicist, guri de aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ortodoxă și capii ei, în primul rînd episcopul Andrei Șaguna, exercitau o influență tot mai mare asupra mișcării românilor din provincie. În 1866, Imperiul Habsburgic s-a confruntat cu o gravă criză internă: înfrîngerea în fața Prusiei l-a exclus din postura de a juca un rol major în problemele germane și a dus totodată la pierderea Veneției, ultima lui posesiune importantă din peninsula italică. Presată de revendicările tot mai insistente ale minorităților naționale, autoritățile centrale au căzut la înțelegere cu cea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
necesare și îmbunătățirea funcționării administrației. De exemplu, a fost întărită poziția funcționarilor guvernamentali, a fost înființat un minister al agriculturii, iar învățămîntul elementar a devenit obligatoriu. Modificările aduse Constituției și reformele introduse prin legislația în vigoare plasau Grecia într-o postură mult mai bună, fiind aptă să facă față marii perioade de criză care o aștepta. În ciuda faptului că, odată la putere, Partidul Liberal nu s-a dat înapoi de la împărțirea posturilor, el avea o conducere cu adevărat puternică. Venizelos avea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1913, după Războaiele Balcanice, numărul ajunsese la 909 978. Ca și marile orașe din Balcani, capitala otomană dobîndise atributele unei metropole moderne, cu străzi pavate, iluminat cu gaz și tramvaie trase de cai. După unificarea Bulgariei, orașul era într-o postură extrem de vulnerabilă, granița cu potențialul stat inamic aflîndu-se la mică distanță. Întreaga domnie a lui Abdul Hamid a fost marcată de o serie de dezastre militare și diplomatice. Extrem de conștient de pericolele care îi amenințau statul, sultanul era foarte preocupat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-au pomenit deci curtate de forțele beligerante și au profitat de ocazie pentru a obține cît mai multe avantaje. Totodată, fiecare națiune voia să fie sigură că va alege tabăra victorioasă. La începutul războiului, Serbia se afla într-o postură foarte primejdioasă, atît din punct de vedere militar cît și politic. Cu toate că guvernul sperase să evite un conflict, acest stat, care avea 4,5 milioane de locuitori, s-a trezit luptînd cu un imperiu însumînd 50 de milioane de oameni
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Conform obiceiului, noul cabinet a organizat alegeri. În martie 1922, ca urmare a unor proceduri evident corupte, el a repurtat o mare victorie, obținînd 260 de locuri, față de cele 17 cîștigate la alegerile precedente. În acest moment, liberalii erau în postura de a-și pune în aplicare politica; membrii și susținătorii acestui partid au ocupat principalele posturi administrative, dominînd efectiv sistemul politic. Noua constituție, finalizată în martie 1923, exprima deci dorința liberală de instituire a unui stat național unitar. Bazat pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
occidentale și a încercat să contribuie la menținerea statu-quo-ului. Turcia era însă preocupată mai ales de Uniunea Sovietică, nu de succesele înregistrate de Germania și Italia. Slăbirea sistemului de alianțe francez punea puterile Micii Antante, România și Iugoslavia, într-o postură deosebit de expusă. Amîndouă se confruntau cu pretențiile iredentiste ale vecinelor lor și nu dispuneau de nici un sprijin ferm din partea vreunei mari puteri. Dificultățile românilor aveau să se acutizeze abia după izbucnirea războiului. Puși în fața unei amenințări iminente și mai directe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
stăpînire foste ținuturi țariste, iar Stalin manifestase un remarcabil simț al istoriei. Regimurile conservatoare aflate la putere erau perfect conștiente de amenințarea pe care o reprezentau comuniștii pentru sistemele lor interne. Cu toate aceste obstacole, Uniunea Sovietică se afla în postura avantajoasă de a avea două opțiuni. În ciuda anticomunismului exacerbat al statelor Axei, posibilitatea ajungerii la un acord nu era niciodată total exclusă. În primăvara anului 1939, Moscova a fost abordată de ambele părți. În mai, Maxim Litvinov, ministrul de Externe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că nu-și vor asuma obligații într-un conflict cu o mare putere. Pregătindu-se pentru atac, guvernul italian și presa au început o campanie îndreptată mai ales împotriva așa-zisului tratament nedrept aplicat de Grecia populației albaneze. Aflîndu-se în postura obiectivului acestor acuzații și al altor provocări, guvernul grec a apelat la Berlin. Drept rezultat, așa cum se întîmplase de nenumărate ori de la începutul războiului, diplomații germani i-au avertizat din nou pe italieni să nu întreprindă nici o acțiune în Balcani
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acordului li s-a oferit portul Salonic. Țara putea rămîne neutră; ea nu trebuia nici să intre în luptă și nici măcar să permită trecerea pe teritoriul ei a forțelor militare germane. Cererile germanilor îi puneau pe conducătorii iugoslavi într-o postură foarte dificilă. Chiar dacă aceștia aveau legături cu guvernele britanic, grec și turc, era evident că nu putea fi obținut nici un ajutor din partea lor. În 1940 fuseseră în cele din urmă stabilite relații diplomatice oficiale cu Uniunea Sovietică, dar existau puține
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și informatorii erau utilizați frecvent în vederea eliminării opoziției politice, iar partidele tradiționale au descoperit nu peste multă vreme că nu-și mai puteau desfășura activitatea. Mai mult, cei trei membri ai guvernului de la Londra se aflau și ei într-o postură imposibilă: ei nu-și puteau îndeplini îndatoririle și nu erau consultați în luarea deciziilor politice. Grol a demisionat în august 1945, iar cei doi colegi ai lui i-au urmat exemplul în septembrie. Ulterior, Šubašić a fost pus sub arest
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întîmpina între timp dificultăți tot mai mari. Era evident că nu cei aflați la putere aveau să cîștige războiul civil, ei putîndu-se în cel mai bun caz menține în defensivă. Dat fiind că britanicii s-au aflat curînd într-o postură în care le era imposibil să-i mai acorde sprijin, guvernul a apelat la Statele Unite. Profunda implicare a americanilor în afacerile grecești care a urmat s-a produs în faze treptate. A fost inițial intensificat ajutorul economic. Guvernul american a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în direcții diferite. Iugoslavia și ulterior și Albania aveau să opună cea mai mare rezistență conducerii sovietice și să-și decidă alianțele internaționale pe baza intereselor lor naționale. Bulgaria, cea mai fidelă prietenă a Moscovei, avea să rămînă în această postură. În anii '60 s-a produs o schimbare în România, manifestîndu-se unele tentative de afirmare a independenței față de orientarea sovietică. Ca și în trecut, cele cinci state din Balcani aveau să se dovedească incapabile să se unească pentru a rezista
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
crearea unor agenții supranaționale care urmau să aibă o mare autoritate asupra planurilor centrale ale fiecărei economii naționale. Propunerea aceasta a stîrnit indignare în special în România, al cărei guvern nu avea deloc intenția să-și vadă statul redus la postura de a fi un furnizor de produse alimentare și de materii prime pentru restul blocului. Nu trebuie să uităm nici că întregul program comunist punea un mare accent pe modernizarea prin industrializare; statele agrare erau în general privite ca fiind
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]