5,068 matches
-
coordonate ale comunicării sunt reflectate, în maniere diferite, nuanțate, de perspectivele oferite de literatura de specialitate asupra modelelor comunicării și ale analizei acesteia modelul tehnicist, modelul psihosociologic, modelul informațional, modelul organizațional, modelul sociolingvistic, modelul pedagogic, modelul cibernetic, modelul semiotic, modelul pragmatic, modelul sociologic modele interacționiste și modele liniare etc. (Enăchescu, 2008, pp. 6-9; Popescu, 2007, pp. 9-11; Sălăvăstru, 2004, pp. 175-182; Abric, 2002, p. 13; Ezechil, 2002, pp. 13-40; Lohisse, 2002; Puiu, 2001, pp. 49-53 etc.). I.1.2. Comunicarea interpersonală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutorului; * contextualitatea ancorarea într-o situație de comunicare, cu toate datele ei particulare de ordin personal, interpersonal, social, cultural, religios, politic etc.; * cotextualitatea raportarea la discursuri anterioare/ulterioare reperabile în întregul actului comunicativ; * organizarea transfrastică, guvernată de reguli gramaticale, logice, pragmatice etc.; * temporalitatea discursivă (Maingueneau, 2007, p. 80): "periodicitate" (de exemplu, pentru discursul didactic, o activitate extrașcolară, o lecție etc.); "durată de desfășurare" (lecție de 45 minute în ciclul primar); "continuitate" (lecții în cadrul unei unități de învățare, activități în cadrul unei zile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Media in Learning Environment. In B. White, I. King & P. Tsang (Eds.), Social Media Tools and Platforms in Learning Environments 37-51). Berlin, Heidelberg: Springer. Albu, G. (2008). Comunicarea interpersonală: aspecte formative și valențe psihologice. Iași: Institutul European. Albulescu, I. (2008). Pragmatica predării: activitatea profesorului între rutină și creativitate. Pitești: Paralela 45. Alecu, S. (2002). O abordare psihosocială a comunicării didactice. În Teorii moderne și tehnici eficace de comunicare didactică (24-33). București: Editura ASE. Alexandrescu, F., & Micle, M.I. (2002). Tehnici de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tehnic. București: Editura Tehnică. Ceuca, J. (2002). Evoluția formelor dramatice. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Chiricu, I. (2010). Mijloace paralingvistice ale discursului raportat în conversație. In Zafiu, R., Dragomirescu, A., & Nicolae, A. (ed.) (2010). Limba română: controverse, delimitări, noi ipoteze. Vol. 2. Pragmatică și stilistică (43-49). București: Editura Universității din București. Chiru, I. (2003). Comunicarea interpersonală. București: Tritonic. Chubbuck, I. (2007). Puterea actorului. Traducere de Irina Margareta Nistor. București: Quality Books. Ciobotaru, A.D. (2006a). Teatrul de animație între magie și artă. Iași: Princeps
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de umbre turc. București: Editura Meridiane. Dinu, M. (2004). Fundamentele comunicării interpersonale. București: BIC ALL. Dinu, L., & Lenkisch, Ș. (1963). Teatrul de păpuși. București: Editura Tineretului. Dospinescu, V. (1998). Semne și comunicare în discursul didactic. Iași: Junimea. Dragoș, E. (1989). Pragmatica și pragmatica textului literar. In Semiotică și poetică (4). Cercetarea textului (1-28). Cluj. Duck, S. (2000). Relațiile interpersonale. A gândi, a simți, a interacționa. Traducere de Margrit Talpalaru. Iași: Polirom. Ducrot, O., & Schaeffer, J.M. (1996). Noul dicționar enciclopedic al științelor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
turc. București: Editura Meridiane. Dinu, M. (2004). Fundamentele comunicării interpersonale. București: BIC ALL. Dinu, L., & Lenkisch, Ș. (1963). Teatrul de păpuși. București: Editura Tineretului. Dospinescu, V. (1998). Semne și comunicare în discursul didactic. Iași: Junimea. Dragoș, E. (1989). Pragmatica și pragmatica textului literar. In Semiotică și poetică (4). Cercetarea textului (1-28). Cluj. Duck, S. (2000). Relațiile interpersonale. A gândi, a simți, a interacționa. Traducere de Margrit Talpalaru. Iași: Polirom. Ducrot, O., & Schaeffer, J.M. (1996). Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului. Traducere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hogan, K., & Stubbs, R. (2006). Depășește cele 8 obstacole din calea comunicării. Traducere de Iris-Manuela Anghel-Gâtlan. București: Editura Amaltea. Hoinărescu, L (2007). Aspecte ale politeții pragmatice în româna contemporană vorbită. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). (2007). Interacțiunea verbală (IV II) aspecte teoretice și aplicative (129-169). București: Editura Universității din București. Hubert, M.-C. (2011). Marile teorii ale teatrului. Traducere de Doina Nicoleta Mitroiu. Iași: Institutul European. Ilica
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Universității din București. Hubert, M.-C. (2011). Marile teorii ale teatrului. Traducere de Doina Nicoleta Mitroiu. Iași: Institutul European. Ilica, A. (2003). Pedagogia comunicării educaționale. Arad: Editura Universității "Aurel Vlaicu". Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All Educațional. Iordănescu, C. N. (2006). NLP și magia comunicării: programarea neurolingvistică în arta și tehnica de a comunica. Constanța: Editura Mar. Ivan, L. (2009). Cele mai importante 20 de secunde: competența în comunicarea nonverbală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
receptării artistice. In D. Matei (coord.). Artă și comunicare (111-140). București: Editura Meridiane. Mazilu, F. (2010). Funcțiile semnalelor de recepție în interviul individual. In Zafiu, R., Dragomirescu, A., & Nicolae, A. (ed.) (2010). Limba română: controverse, delimitări, noi ipoteze. Vol. 2. Pragmatică și stilistică (125-134). București: Editura Universității din București. Măciucă, C. (1983). Viziuni și forme teatrale. București: Editura Meridiane. Măciucă, C. (1989). Teatrul și teatrele. București: Editura Eminescu. McVittie, J. (2004). Discourse Communities, Student Selves and Learning. Language and Education, 18
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Editura Universității din București. Radu, E. (2009). A.B.C. pentru educatoare... și nu numai. Poezii, versuri-numărătoare, povești versificate. Constanța: Editura Europolis. Rădulescu, M. (1985). Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru. Iași: Editura Junimea. Reboul, A., & Moeschler, J. (2010). Pragmatica discursului: de la interpretarea enunțului la interpretarea discursului. Traducere de Irinel Antoniu. Iași: Institutul European. Reilly, J. H., & Phillips, M. S. (2002). Introducing Theatre. Eighth Edition. Thomson Learning. Rimé, B. (2007). Comunicarea socială a emoțiilor. Traducere de Mircea Marin. București: Editura
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea * Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg * Limba română. Repere teoretice și aplicații, Angelica Hobjilă * Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam * Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț * Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau * Periferia textului, Philippe Lane * Pragmatica discursului, Jacques Moeschler * Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau * Semiotici textuale, Camelia-Mihaela Cmeciu * Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy * Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc * Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam * Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean * Timp și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ioan Oprea * Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg * Limba română. Repere teoretice și aplicații, Angelica Hobjilă * Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam * Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț * Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau * Periferia textului, Philippe Lane * Pragmatica discursului, Jacques Moeschler * Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau * Semiotici textuale, Camelia-Mihaela Cmeciu * Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy * Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc * Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam * Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean * Timp și limbaj. Introducere în lingvistica
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pământ este moartea, despre care Sfânta Scriptură mărturisește astfel: „Și se va întoarce țărâna în pământ, de unde s-a luat, și duhul se va întoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el” (Ecl.12,7). Coranul, mai pragmatic, ne spune că „fiecare suflet va gusta moartea” și că fuga de moarte este inutilă, neexistând excepții de la această regulă. În mitologia popoarelor, din timpuri străvechi și până azi, există nenumărate interpretări ale vieții de după moarte. Din moartea unora, se
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
pe diversele noastre corpuri energetice. Greu de evaluat astăzi adevărul acestor afirmații. În principiu, nu poți să le refuzi ca idee, dar nici să le accepți necritic. Teoriile mediatizate le noi cu privire la magia flăcării violet sunt mai curând "adevăruri" construite pragmatic. Ele se adresează unui anumit public cu bani, avid de facile mistere și de cel mai ieftin senzațional. Așa îmi explic faptul că există pe piața românească de carte o imensă maculatură secretată de mințile "inițiate" ale unor cvasianonimi. La
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
din 1934, a devenit elev al renumitului Liceu „Anastasie Bașotă“ din localitatea Pomârla (Dorohoi). Promovează bacalaureatul în anul 1942 la Liceul „Ștefan cel Mare“ din Suceava. Fiu de țărani, cu posibilități materiale reduse, tânărul Ilie Bursuc, înzestrat cu o inteligență pragmatică deosebită, s-a arătat hotărât să răzbească în viață în ciuda condițiilor care, în acea perioadă, nu erau dintre cele mai favorabile. În continuare traiectoria profesională este puternic marcată de realitățile economico-sociale ale vremii: războiul, schimbarea regimului politic, schimbările în statutul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
învățământului, în general, și a învățământului de fizică în special sunt insuficiente. Apoi, se pare că, din ce în ce mai puțini tineri sunt dispuși să depună un efort considerabil pentru a studia fizica deoarece aceasta este o disciplină frumoasă, dar dificilă. Tinerii sunt pragmatici. Ei intuiesc faptul că acumularea de cunoștințe, de informații, în domeniul fizicii, nu garantează și succesul în viața profesională, inducându-le un sentiment de frustrare, de nesiguranță și descurajare. Tinerii conștientizează și faptul că instruirea primită în domeniul fizicii nu
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
tovarăș" care desemna în afară complicele la înfăptuirea unei ilegalități 127 s-a generalizat în închisori, desemnînd asocierile dintre doi sau mai mulți indivizi: tovarăși de pachet, tovarăși de muncă, tovarăși de pat etc. Relația de tovărășie este una utilitară, pragmatică, avînd rolul de a îmbunătăți condițiile de detenție. Grupurile de deținuți se separă în subgrupuri de tovarăși indivizi care acceptă să-și împartă bunurile cu alții, pentru a beneficia de protecția lor. Uneori astfel de relații de tovărășie se transformă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comunicare, «se vor realiza în corelație cu textele literare parcurse», «ele având un caracter preponderent aplicativ»); și recomandând, de asemenea, stabilirea unor corelații între diverse discipline, unele foarte noi, care au ca suport folosirea limbajului: retorică, teorie literară și stilistică, pragmatică (ex. secțiunea Practici discursive). Așadar, după cum observa Alina Pamfil, tendința de ștergere/stransgresare a frontierelor se manifestă pregnant în orizontul disciplinei Limba și literatura română, tendință vizibilă, sub mai multe aspecte: atât la «nivelul suprafețelor», al paginilor ce compun manualele
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
în dialogul dramatic, oralitatea este sugerată pe baza unei selecții din trăsăturile specifice limbii vorbite. Replică - enunț de întindere variabilă, rostit de un personaj pentru altul în general în cursul unui schimb verbal; presupune un act de limbaj (în sens pragmatic); textul dramatic este, de obicei, construit sub forma schimbului de replici (cu excepția monologului dramatic); Subiectul dramatic - o succesiune de evenimente reprezentate, care dezvoltă un conflict dramatic; conține momentele subiectului (de la expozițiune la deznodământ). Scenă - o diviziune a acțiunii, care necesită
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
libertăților publice, a votului universal, a culturii și educației cetățenești, a muncii și producției naționale, a raporturilor dintre muncă și capital și a asociațiilor profesionale, sub formele permise de Constituția țării 328. Referindu-se la cea de-a doua parte, pragmatică, a programului, C.C. Giurescu sublinia necesitatea ca aceasta să fie examinată la intervale scurte, deoarece o parte a soluțiilor propuse de diferitele partide sunt transformate prin activitatea corpurilor legiuitoare în texte de legi. Opinia georgiștilor asupra rolului partidelor politice, este
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu numai în lista inițială, dar în interiorul dialogului și în indicațiile de loc, răspunzând astfel la două întrebări fundamentale în teatru: cine? și unde?. Didascaliile (cuvântul grec numea caietele cu consemnări date actorilor înaintea reprezentației) desemnează contextul comunicării, determină o pragmatică, adică fixează condițiile concrete ale folosirii cuvântului. în dialoguri vorbește personajul, „ființa de hârtie”, pe când în didascalii intervine autorul însuși, care numește personajele (indicând în fiecare moment cine vorbește ), atribuie fiecăruia un loc pentru a vorbi și indică gesturile și
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
de didascalii, astfel încât intervenția sau replica personajului capătă conotații prin raportare la context (replica „Vreau să țip”, de exemplu, poate sugera, sau poate fi generată de fericire, durere, disperare, spaimă etc.). „Școala de la Oxford” (Austin, Searle, Ducrot) accentuează pe aspectul pragmatic al dialogului, pornind de la teoria cuvântului-act: „A vorbi este a face. Logosul dobândește funcțiile praxisului și i se substituie”. (Roland Barthes) Orice act de limbaj are la bază un contract între interlocutori, care îi conferă emițătorului o anume putere de
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
curând decât îți închipui, vei fi și tu unul dintre ei!? Probabil că întrevederea mea cu directorul școlii mi-a atras atenția și m-a făcut curios asupra legionarilor ca atare. Tatăl meu, care n-avea preocupări politice propriu-zise, adică pragmatice, și nici nu manifesta opinii în acest sens (în general, nu-l pasionau problemele românești, biblioteca lui plină de tratate de istorie universală - precum cea a lui Lavisse și Rambaud, ocupând atâta spațiu pe raft - ori pe specialități - precum cea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lecțiile lui fiind atât de anoste. Din ce știu, profesorul nostru de chimie, Nistor, care a ajuns ministru sau ambasador sub comuniști, a fost prozelitul lui Ilie Cristea, la Aiud. Spre deosebire de fizică, chimia îmi repugna (mi se părea prea terestră, pragmatică), dar lecțiile acestui profesor erau atât de clare, dovedindu-i inteligența didactică, încât amintirea lui nu-mi displace - doar a materiei predate de dânsul. Dintre disciplinele „științifice“ nu mi-a plăcut, în afară de fizică, decât algebra: din trigonometrie n-am priceput
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
anii 1975-1980 căuta o alternativă la planificarea normativistă): primarul nu mai poate conduce orașul ca și cum el ar fi singura instanță reglementatoare; "urbanismul strategic" cere medieri, mobilizarea unor noi și noi actori, compromisuri rezonabile și adoptarea logicii precauției; rămâne dominantă raționalitatea pragmatică bază a demersului strategic implementat prin acțiuni responsabile conform unor logici procedurale. 7. De la asimilare la inserție și integrare. Prin politica de asimilare se nega identitatea celor mai diferite persoane și grupuri, urmărindu-se ca doar caracteristicile culturale ale majorității
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]