4,584 matches
-
stă altfel; pe scurt, putem spune că există patru tipuri largi de situații de-a lungul unui continuum: * În câteva cazuri, legislativul este desființat sau suspendat; * Într-un număr substanțial de țări, legislativul este complet manipulat. Acest tip de situație predomină în majoritatea statelor autoritare; * Sunt multe cazuri în care legislativele sunt controlate, mai mult sau mai puțin drastic, de executiv. Aceasta se întâmplă în multe țări liberale, inclusiv în multe țări vest-europene, deși în măsuri variabile; * Sunt doar câteva țări
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din Oficiul de la Casa Albă, care are un anumit grad de colegialitate, și un nivel "inferior", cu un grad redus de unitate. Devenind treptat un guvern pe două niveluri, guvernul american se aseamănă așadar în parte configurațiilor duale care au predominat în alte țări, în special în statele comuniste (Blondel, 1982: 80-4). Guverne pe mai multe niveluri Din motivele istorice descrise anterior, structura partidului și cea a statului au condus la apariția guvernelor divizate, mai întâi în Uniunea Sovietică și, ulterior
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se pune accent pe implementare va exista tendința de a numi specialiști în fruntea departamentelor ministeriale, și în consecință ei vor fi mai puțin expuși transferului pe alte posturi. Această practică a fost adoptată de obicei în statele comuniste; a predominat și în multe regimuri din țările lumii a treia, în multe sisteme prezidențiale și chiar în unele sisteme de tip cabinet, în special în Europa Centrală. Acolo unde, dimpotrivă, deținătorii funcțiilor sunt preocupați mai ales de elaborarea și coordonarea politicilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în sistemele de tip cabinet; în sistemele prezidențiale, ca în Statele Unite, interpenetrarea este mai mare deoarece există multe numiri socotite a fi politice în cadrul administrației publice federale. În același timp, ideea că funcționarii publici ar trebui să se subordoneze politicienilor predomină de asemenea în multe sisteme autoritare, în special în sistemele cu un singur partid. Luarea deciziilor și managementul Indiferent dacă se consideră sau nu că birocrațiile se preocupă în esență de implementare, situația este destul de diferită în practică. În primul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a fost mult mai semnificativ. S-a caracterizat tipic printr-o formulă care avea să devină foarte populară la sfârșitul secolului al XVII-lea, despotismul luminat. Sunt multe motive pentru care o concepție "pozitivă" a guvernării ar fi trebuit să predomine pe continentul Europei. Inițial, în Franța, s-a manifestat dorința de unificare a națiunii neomogenă și foarte mare în sensul propriu. Ulterior, ideea că statele ar trebui să se implice în lucrări publice precum drumurile sau asanarea solului a fost
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt construite birocrațiile publice moderne, atât în Vest cât și în lumea a treia, cu dificultățile pe care coexistența acestor două principii le ridică în mod inevitabil. Această concepție managerială a activităților administrației publice a devenit astfel larg răspândită. A predominat în mod evident în întreprinderile industriale și comerciale din sectorul public, care au devenit numeroase, chiar dacă numărul lor s-a redus, în unele cazuri în mod drastic, ca rezultat al privatizărilor care au avut loc atât în Vest cât și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cea care face ca intervenția să aibă loc în situații concrete. Patru elemente sunt esențiale în această privință: gradul de profesionalizare al forțelor armate; gradul de legitimitate al sistemului politic; nivelul de complexitate al societății; și tipul de ideologie care predomină în societate. În primul rând, un grad ridicat de profesionalizare încurajează intervenția militară, deoarece cu cât armata este alcătuită din mai mulți profesioniști, cu atât este mai îndepărtată de restul societății și, în consecință, tinde să dezvolte atitudini care sunt
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Reprezentând nivelul cel mai de jos, influența este de obicei caracteristică țărilor în care profesionalizarea armatei este slabă, legitimitatea regimului și complexitatea societății sunt ridicate, iar ideologia guvernului civil este apropiată de cea a forțelor armate. O țară în care predomină caracteristicile opuse este deschisă de obicei substituirii. Țările unde condițiile se află între aceste două extreme vor fi expuse șantajului sau înlăturării. Intervenția armatei și etapele dezvoltării socio-economice Relația dintre nivelurile intervenției militarilor și aceste caracteristici sociale poate fi mai
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
generat un impuls și un cadru pentru acest control. Motivul pentru care sfera de cuprindere a adjudecării regulilor s-a extins atât de mult în cadrul sectorului public constă aproape sigur în faptul că valorile liberale și democratice au început să predomine. Privire de ansamblu Curțile reprezintă o parte a procesului politic, din moment ce deciziile guvernamentale și chiar legile aprobate de parlamente pot avea nevoie de decizii judecătorești pentru a fi implementate. Curțile sunt de asemenea locul unde cetățenii pot contesta deciziile organelor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
stil de politică publică mai curând anticipativ decât reactiv. Aceste diferențe au scăzut treptat în cursul anilor '60 și '70. Până la sfârșitul acelei perioade, se poate spune că Marea Britanie se mișcase spre un stil de politică publică "negociat", în care predomina consensul, parțial din cauza eșecului guvernului în a impune politici (de exemplu, privind reforma sindicatelor și acordurile salariale). În Franța, începând cu jumătatea anilor '70 atitudinea negativă față de negocieri a ajuns să fie treptat înlocuită cu una în care se făcea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
țările în modelul bidimensional al stilurilor de politică publică. Ce pare clar este că, la sfârșitul anilor '80, prăbușirea comunismului din Europa de Est a dus la creșterea sprijinului în lumea a treia pentru tipul de politici economice "liberale" care ajunseseră să predomine în multe țări occidentale. În consecință, stilurile de politică publică reactive ajunseseră probabil să corespundă destul de mult realității, cel puțin în mare parte a Americii Latine și în unele părți din Africa. O abordare anticipativă poate să predomine încă în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ajunseseră să predomine în multe țări occidentale. În consecință, stilurile de politică publică reactive ajunseseră probabil să corespundă destul de mult realității, cel puțin în mare parte a Americii Latine și în unele părți din Africa. O abordare anticipativă poate să predomine încă în unele aspecte ale politicilor economice ale țărilor de la țărmul Pacificului, poate chiar mai mult și cu siguranță mai eficient decât în China și în alte țări asiatice care au rămas comuniste. Cele două dimensiuni ale stilurilor de politică
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu excepția celor mai autoritare sisteme în care mai toată comunicarea are loc descendent, relația dintre conducători și cei conduși constă într-un amestec de influențe descendente și ascendente, proporția influențelor ascendente fiind mai mare în sistemele liberal-democratice, în timp ce influențele descendente predomină în sistemele autoritare și impuse. Relațiile directe și indirecte Indiferent dacă este ascendentă sau descendentă, relația dintre conducători și cei conduși are o altă caracteristică universală, aceea că se petrece în mare parte indirect, prin intermediul instituțiilor și procedurilor. Așa cum am
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
este înlocuită de una în care organele care sunt considerate ca reprezentante ale poporului tind să devină purtătorii de cuvânt ai grupurilor sau, în cel mai bun caz, arbitri între grupuri. Situația nu este nouă; în unele țări chiar a predominat timp de zeci de ani, în special în Statele Unite, unde a fost criticată pe temeiul că interesele speciale au jucat un rol prea puternic în diverse foruri legislative (Bryce, 1891: II, 152-7). Totuși, modelul reprezentării grupurilor predomină în țările occidentale
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
țări chiar a predominat timp de zeci de ani, în special în Statele Unite, unde a fost criticată pe temeiul că interesele speciale au jucat un rol prea puternic în diverse foruri legislative (Bryce, 1891: II, 152-7). Totuși, modelul reprezentării grupurilor predomină în țările occidentale; de asemenea, corespunde din ce în ce mai mult realității în alte părți ale lumii. Concluzia pare așadar a fi că grupurile conferă o reprezentare reală și că cetățenii devin cu adevărat reprezentați când dezvoltarea grupurilor are loc pe scară largă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
oameni și guvern. Oricât de dificil ar fi de susținut empiric, așa cum vom vedea în continuare, "teoria mandatului" rămâne larg acceptată în cercurile politice din Marea Britanie; păreri similare sunt susținute cel puțin în acele țări liberal-democratice în care tinde să predomine mai curând forma de competiție electorală specifică modelului "concurențial" decât cea caracteristică modelului "consociațional". Mobilizarea electorală are loc rareori, deoarece trebuie îndeplinite patru condiții, ceea ce nu este posibil decât ocazional: * Partidele trebuie să fie disciplinate. Aceasta se întâmplă în majoritatea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
competitive este profund redusă: coalițiile mediază "voința populară"; * Cel mai important este faptul că trebuie să existe o competiție autentică între programele partidelor. Uneori apare o diviziune clară, dar în multe situații nu se întâmplă acest lucru. Situația care a predominat de obicei în Statele Unite (poate exceptând anii '30), una în care cele două partide nu diferă foarte mult în privința temelor mari și în care politicile detaliate sunt în mare produsul acțiunii grupurilor de interese, s-a extins și la alte
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
medie au fost impresionante, chiar dacă au mai rămas destule de întreprins (Blondel, 1982: 162-85). Astfel, imaginea de ansamblu a configurațiilor grupale în diverse tipuri de societate este mai bine înțeleasă. Aceasta a dus la contrastul între acele societăți în care predomină grupurile comunitare largi și cele în care predomină instituțiile administrative "create de mâna oamenilor", precum birocrația și forțele armate, sau asociațiile dependente, precum partidele unice, sau asociațiile care se dezvoltă liber, precum grupurile monotematice. Separarea de entitățile tradiționale este lentă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
destule de întreprins (Blondel, 1982: 162-85). Astfel, imaginea de ansamblu a configurațiilor grupale în diverse tipuri de societate este mai bine înțeleasă. Aceasta a dus la contrastul între acele societăți în care predomină grupurile comunitare largi și cele în care predomină instituțiile administrative "create de mâna oamenilor", precum birocrația și forțele armate, sau asociațiile dependente, precum partidele unice, sau asociațiile care se dezvoltă liber, precum grupurile monotematice. Separarea de entitățile tradiționale este lentă, iar mișcarea spre asociativitate este anevoioasă și oarecum
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu de urgență, ci de uzură, de permanență) prin care autoarea înțelege a supraviețui, cel puțin scriptural. Celălalt spațiu al recluziunii pentru care optează Carmelia Leonte este cel de esență profund creștină. Dacă, în ordinea aparenței cel puțin, pare a predomina tentația mitologicului asimilat intertextual, livresc, dar și ca recurs existențial (în sens de resursă energetică preferată, de matcă a energiilor creatoare aceasta e, bunăoară, semnificația encomionului dintr-un vers ca "Benedicțiune, mască, benedicțiune"), la un nivel de adâncime a discursului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în treacăt, sursa reală a suferinței: "Doamne, iarăși vorbesc/ singur pe stradă, probabil că iarăși/ am uitat să iau picăturile..." (Din reveriile domnului R. (1), din Missa solemnis). Chiar și la celălalt capăt al creației lui Mihai Ursachi, acolo unde predomină seria de confesiuni sfâșietoare asupra chinuitoarei așteptări a "marii înfățișări" ("O, dar ce andrea nesfârșit de albastră/ va reuși să ucidă sufletul meu histrionic?// ...// Ca o ruină bazilicală,/ pradă șerpilor grași, histrionicul/ suflet...// Călăul solemn și puternic,/ imperialul călău" Odă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
androginii originare, mereu reiterată în formele cosmice și adesea reflectată în atitudinile mentale proprii interiorității auctoriale. Conștiința acesteia perpetuează, în textele dintre cele mai diverse, schema unui veritabil joc între extremele atitudinale, extins și asupra raporturilor cu exterioritatea, în care predomină, fatal, tot distanțarea și apropierea continuă de celălalt, văzut fie ca o tentație, fie ca un obstacol al sinelui, în orice caz ca dublet (natural, complementar) al acestuia, deși nu de puține ori se mimează indiferența relației, ca în Androginica
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stăpîn peste ploaia necontenită a polenului care plutește în aer ca un nor frumos și reflectă lumina zilei în miile lui de fărîme strălucitoare. Balzac, Crinul din vale, pp. 93-94 După această descriere limită, contestată totodată de predicatele funcționale care predomină și de enumerație, naratorul adaugă un comentariu care explicitează semnificația: (15') Ce femeie, îmbătată de mireasma Afroditei ascunse în paragină, n-ar pricepe belșugul de idei smerite, dragostea asta albă, tulburată de porniri nepotolite, și această dorință purpurie a dragostei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
drumul ce cotește la dreapta, de-a lungul clădirilor. O iei apoi în stînga, la vale. Apoi drumul se continuă tot înainte și la stînga pe un drumeag cu copaci. O ții tot înainte și traversezi podul pe Yvette. Ceea ce predomină aici este obiectivul pragmatic declarat (a face să facă, injonctiv instrucțional) precum și o secvență ordonată de acte. Secvenția-litatea instrucțională, cu infinitivele și articolele hotărîte o orientează clar spre descriere, în timp ce în (11) și (12) ea determină doar planul de text
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Asistăm, în manieră clasică, la o enumerare de proprietăți și de părți ale corpului, plecînd de la o temă-titlu, un simplu nume propriu la început lipsit de semnificație. Cele două personaje au în comun tenul (proprietate) și fața (parte), iar ceea ce predomină este același procedeu de construire a propoziției descriptive elementare: argumente non-ierarhizate la care se adaugă predicate calificative succesive (schema 7). Același procedeu guvernează și construirea portretului lui Phédon: Schema 8 PHÉDON Tema-titlu avea ASPECTE ochii tenul trupul (și) fața Propoziții
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]