3,968 matches
-
înscrisului original constatator al creanței, făcută de creditor către debitor, unul dintre codebitori sau fideiusor, se stinge obligația prin plată 393. * Art. 1504 instituie prezumția efectuării plății prin virament bancar. Dacă plata se face de către debitor în această modalitate, se prezumă relativ efectuarea acesteia, dacă ordinul de plată este semnat de către debitor și vizat de instituția plătitoare. * Art. 1505 referindu-se la liberarea debitorului prin plată, instituie prezumția că aceasta se extinde și asupra eventualilor codebitori precum și asupra fideiusorilor sau a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în care se solicită instanței să constate că reclamantul a dobândit un drept real prin uzucapiune prescrutată, reglementată de vechiul Cod civil 394. Reclamantul, care cere constatarea dreptului său, va dovedi numai posesia și justul titlu, buna sa credință fiind prezumată. Pârâtul, dacă are temeiuri, va dovedi reaua credință a reclamantului. Revenind la regula înscrisă în art. 1169 din Codul civil de la 1864, trebuie arătat că acesta se completează în mod necesar cu dispozițiile art. 130 al. 2 din Codul de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sub acest aspect. Astfel, s-a statuat că partea căreia i se opune un înscris sub semnătură privată este obligată să-l recunoască sau să tăgăduiască scrierea sau semnătura. De aceea, dacă această parte nu a tăgăduit înscrisul respectiv, se prezumă ca ea l-a recunoscut. Înseamnă că instanța va trece la verificarea înscrisului, numai dacă partea căreia i se opune declară expres că nu recunoaște scrierea sau semnătura. VII. 4. 2. Proba cu martori VII.4.2.1. Noțiune și
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
martori nici pentru a combate, cele arătate în înscris, nici pentru a dovedi o convenție verbală ulterioară care ar fi modificat convenția inițială și aceasta indiferent de valoarea obiectului convenției. Așa privită, regula apare ca o convenție tacită a părților, prezumată de lege, pe care părțile o pot combate sau înlătura printr-o convenție contrară. Ea apără conținutul înscrisului probator, în care se presupune că părțile au concretizat voința lor și întrucât au ales forma scrisă, orice modificare ulterioară a convenției
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
personal, de aceea nu poate fi făcută decât de către titularul dreptului sau de către mandatar cu procură specifică 479; este un act expres, deoarece ea nu poate fi dedusă din tăcerea părții. Numai în cazurile prevăzute de lege ea poate fi prezumată. Un astfel de exemplu este cel precizat de art. 358 din noul Cod de procedură civilă potrivit căruia, instanța poate socoti refuzul nejustificat de a răspunde la interogator sau neprezentarea la interogator ca o mărturisire deplină (sau numai ca un
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Așa, de exemplu, invocarea într-un proces a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, dispensează partea care uzează de acest mijloc de probă, de a dovedi faptul că acea hotărâre exprimă adevărul obiectiv în litigiul soluționat anterior. Acest adevăr este prezumat de lege, iar partea adversă nu va putea pune în discuție temeinicia sa. De asemenea, prezumția legală de paternitate a copilului născut în timpul căsătoriei scutește pe mama acestuia de probațiunea privind paternitatea copilului, legea stabilind că acel copil are ca
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
să se stabilească indirect, pe cale de inducție și deducție situații de fapt a căror dovadă directă ar fi greu de realizat. Astfel, remiterea titlului de către creditor debitorului nu dovedește direct liberarea debitorului, însă art. 1138 din Codul civil de la 1864, prezuma că debitorul și-a plătit datoria pentru că, de regulă, debitorul care plătește, cere și primește dovada pe care o posedă creditorul. În cazul arătat, prezumția este creată chiar de lege, judecătorul fiind dispensat de a mai face raționamentul pe care
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
legale: Declararea unor acte ca fiind nule pentru că "legea le privește făcute în frauda dispozițiilor sale"; Liberarea unui debitor sau dobândirea dreptului de proprietate în anumite împrejurări determinate de lege501; Puterea lucrului judecat care are la bază un interes social, prezumă că hotărârea judecătorească rămasă definitivă, exprimă adevăratele raporturi juridice dintre părți 502; În redactarea inițială, articolul 1200 din Codul civil de la 1864 insera și un al patrulea caz de prezumția legală prezumția absolută a "puterii doveditoare ce legea dă mărturisirii
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
specialitate 508 s-a atras atenția asupra unei categorii intermediare de prezumții legale (prezumțiile mixte) care pot fi combătute dar numai de anumite persoane, numai prin anumite mijloace de probă sau numai în anumite condiții. Așa, spre exemplu: răspunderea mandatarului prezumată de art. 379 din Codul comercial 509, poate fi înlăturată numai dacă se dovedește forța majoră, cazul fortuit, viciul lucrurilor ce s-au deteriorat; prezumția de responsabilitate a locatarului pentru incendiu 510 poate fi combătută numai dacă se probează forța
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se cere să-și expună părerea, să dea lămuriri sau să le constate ca specialist, împrejurări care au legătură cu obiectul cauzei și ajută la soluționarea acesteia. Expertiza nu poate avea ca obiect lămurirea unor probleme de drept, întrucât se prezumă că judecătorul cunoaște legea (jura novit curia). O excepție de la această regulă o constituie situația stabilirii conținutului legii străine în litigiile izvorâte din raporturi juridice civile ce conțin elemente de extraneitate 516. Legea română de drept internațional privat nr. 105
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
recurs în contra celui de la care-l are". Prezumția de proprietate, în favoarea posesorului unui bun mobil este reiterată de art. 935 din noul Cod civil care prevede că: "Oricine se află la un moment dat în posesia unui bun mobil este prezumat că are un titlu de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunului". În cazul arătat se prezumă că starea de fapt (stăpânirea bunului) se suprapune stării de drept (dreptul de proprietate). Așa fiind, în privința acestor bunuri nu se pune problema
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de art. 935 din noul Cod civil care prevede că: "Oricine se află la un moment dat în posesia unui bun mobil este prezumat că are un titlu de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunului". În cazul arătat se prezumă că starea de fapt (stăpânirea bunului) se suprapune stării de drept (dreptul de proprietate). Așa fiind, în privința acestor bunuri nu se pune problema acțiunii în revendicare. Cu toate acestea, noul Cod civil prevede că "bunul pierdut sau furat poate fi
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
era operantă în practica dreptului civil anterioară, dar ca o prezumție simplă. 393 Comparând cu reglementarea anterioară (art. 1138 al. 1 din Codul civil de la 1864) care instituie o prezumție absolută de plată, putem constata că art. 1503, al. 1 prezumă doar relativ stingerea obligației prin plată. De aceea, cel interesat va putea să dovedească stingerea obligației pe altă cale. 394 Despre uzucapiunea de 10 până la 20 ani, a se vedea I. P. Filipescu, Dreptul de proprietate și alte drepturi reale, Editura
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
este propriu prezumțiilor, ci este comun și altor probe, cu excepția celor materiale. 498 C. Niculescu, op. cit., în Dreptul nr. 10/1998, p. 52. 499 Ibidem. 500 V. Negru, D. Radu, op. cit., p. 289. 501 Art. 1138 din Codul civil de la 1864 prezuma că remiterea titlului de către creditor debitorului prezumă plata creanței, după cum în baza art. 1847 din Codul civil de la 1864 se prezuma dobândirea dreptului de proprietate al posesorului fondat pe faptul stăpânirii bunului în mod public și netulburat un anumit interval
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
altor probe, cu excepția celor materiale. 498 C. Niculescu, op. cit., în Dreptul nr. 10/1998, p. 52. 499 Ibidem. 500 V. Negru, D. Radu, op. cit., p. 289. 501 Art. 1138 din Codul civil de la 1864 prezuma că remiterea titlului de către creditor debitorului prezumă plata creanței, după cum în baza art. 1847 din Codul civil de la 1864 se prezuma dobândirea dreptului de proprietate al posesorului fondat pe faptul stăpânirii bunului în mod public și netulburat un anumit interval de timp. 502 Pentru detalii, a se
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
52. 499 Ibidem. 500 V. Negru, D. Radu, op. cit., p. 289. 501 Art. 1138 din Codul civil de la 1864 prezuma că remiterea titlului de către creditor debitorului prezumă plata creanței, după cum în baza art. 1847 din Codul civil de la 1864 se prezuma dobândirea dreptului de proprietate al posesorului fondat pe faptul stăpânirii bunului în mod public și netulburat un anumit interval de timp. 502 Pentru detalii, a se vedea, art. 1200 pct. 4 din Codul civil de la 1864. 503 L. Pop ș.a.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
o formulare asemănătoare, prezumția formează obiect de reglementare a art. 309 din noul Cod de procedură civilă. 505 G. Boroi, op. cit., 1998, p. 192. 506 Potrivit articolului menționat: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă". 507 Acest articol prevede că: "Orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului și că este a sa, până la proba contrară". 508 I. Stoenescu, S. Zilberstein, op. cit., p. 399; V. M. Ciobanu, op. cit., p. 291; G. Boroi, op. cit
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
au caracter de bunuri comune. În cazul în care bunul este imobil este necesar și acordul expres al celuilalt soț; dacă bunul este mobil, în temeiul art. 35 din Codul familiei prezumția de mandat tacit reciproc de reprezentare acordul este prezumat. Caracterul drepturilor dobândite prin subscrierea aportului de bun comun sau propriu al soțului subscriitor este obiect de controversă părerile fiind extrem de diferite 52. Unanimitate este în a aprecia caracterul de bun comun al dividendelor obținute în asemenea condiții. c.2
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicității le lipsește de efecte, arată art. 51 din L.S.C. Publicitatea reglementată de lege privind anumite acte și fapte juridice este menită să protejeze pe terți. Îndeplinindu-se formalitățile se prezumă că terții au luat cunoștință de acestea și deci le sunt opozabile. Întrucât cerințele sunt instituite în favoarea lor, terții, dacă sunt în cunoștință și totodată și interesați, pot să invoce actele și faptele respective, chiar dacă nu s-au îndeplinit formalitățile
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
social, cu excepția societăților de persoane, iar în calitate de administratori actele și operațiile săvârșite sunt ale societății și nu ale administratorilor. Existența unor relații de familie între asociați ori existența unor organe de conducere comune societății-mame și filialei sale face să se prezume caracterul deghizat, simulat al societății. De asemenea lipsa mecanismelor de funcționare a societății, absența unui veritabil affectio societatis, confuzia între patrimoniul social și patrimoniul persoanei stăpân al afacerii care folosește activele societății ca și cum ar fi ale sale, proprii sau permite
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de către secretariatul adunării a prezenței, în sala de ședință mai intră noi acționari trebuie consemnată prezența acestora și noul cvorum în funcție de care se va stabili și noua majoritate de vot. Aceasta deoarece întârzierea este o culpă a acționarului și se prezumă că acesta nu a dorit să își exprime votul în legătură cu anumite probleme înscrise pe ordinea de zi. Hotărârile deja adoptate nu vor fi supuse unor noi deliberări decât dacă adunarea generală hotărăște astfel 177. Președintele adunării dă cuvântul fiecărui acționar
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
descărcare fondatorilor și primilor membri ai consiliului de administrație, respectiv ai directoratului și ai consiliului de supraveghere, pentru răspunderea ce le revine timp de 5 ani. Răspunderea indirectă a administratorilor este o răspundere subsidiară și conjunctă. Deoarece solidaritatea nu se prezumă iar legea nu o prevede și nici nu există convenția părților în acest sens răspunderea incumbă administratorului căruia îi revenea obligația de supraveghere a persoanei care a cauzat prejudiciul. Această răspundere are un rol de garanție și înlocuiește răspunderea persoanei
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
civilă se angajează în condițiile dreptului comun al răspunderii civile. Răspunderea, contractuală sau delictuală, are întotdeauna ca temei culpa administratorului ce trebuie dovedită de cel care are interes în cazul răspunderii civile delictuale în timp ce în cazul răspunderii contractuale ea este prezumată. În ceea ce privește cauzele exoneratoare de răspundere pe lângă cele din dreptul comun L.S.C. conține anumite dispoziții specifice. Potrivit art. 148 din L.S.C. în societățile care au mai mulți administratori răspunderea pentru actele săvârșite sau pentru omisiuni nu se întinde și la administratorii
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pentru situația în care administratorii lucrează împreună dar există divergențe între aceștia vor decide asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social. Dacă prin contractul de societate nu s-a arătat administratorul care are puterea de reprezentare a societății, legea prezumă că dreptul de a reprezenta societatea aparține fiecărui administrator, având dreptul de a încheia toate operațiunile necesare exercitării comerțului societății 310. Asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot fixa puterile, durata însărcinării și eventuala remunerație a administratorilor, afară
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de către secretariatul adunării a prezenței în sala de ședință mai intră noi acționari trebuie consemnată prezența acestor și noul cvorum în funcție de care se va stabili și noua majoritate de vot. Aceasta deoarece întârzierea este o culpă a acționarului și se prezumă că acesta nu a dorit să își exprime votul în legătură cu anumite probleme înscrise pe ordinea de zi. Hotărârile deja adoptate nu vor fi supuse unor noi deliberări decât dacă adunarea generală hotărăște astfel 372. Dreptul de vot și exercitarea lui
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]