4,547 matches
-
asigure apa potabilă, canalizarea, iluminatul, căile de comunicație, baie comunală etc. În perioada postbelică, Primăria era îndatorată la bancă și avea datorii încă din 1902 (datoria orașului era de 65.828, 82 lei), însă primarul a administrat bugetul cu multă pricepere și spirit gospodăresc. Bugetul pentru anul 1919-1920 se prezintă astfel: la venituri 661.483,97 lei și la cheltuieli aceeași sumă, fără excedent. Județul Fălciu era străbătut de o rețea de drumuri cu o lungime de 1.496,165 km
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
denumirea în Liceul „Cuza Vodă”. Orașul a progresat atât în plan economic, cât și edilitar-gospodăresc, fapt oglindit și de dezvoltarea învățământului profesional. După criza economică din 1929-1933, Hușul era evaluat ca „un oraș curat, bine îngrijit, cu oarecari îmbunătățiri datorite [...] priceperii câtorva edili foști și prezenți, care s-au ocupat și se ocupă îndeaproape cu păstrarea și înfrumusețarea lui”. Au fost ridicate clădiri frumoase, o parte dintre ele fiind construite de Lorenzo Collavini, care se stabilise cu familia în Huși, considerat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a remarcat în fruntea Regimentului 8 Roșiori de la Prut până în Caucaz și Stepa Kalmucă, dovedind „energie, hotărâre și relevându-se ca un excelent comandant, cu aptitudini deosebite”. Și în Crimeea, la comanda Diviziei 9 Cavalerie, „și-a îndeplinit misiunea cu pricepere și energie”. Generalul Emilian Ionescu (21 ianuarie 1897, Huși - 13 mai 1984, București) a absolvit Școala Militară de Ofițeri de Infanterie și a avut o impresionantă carieră, de la sublocotenent (1916) la general (1945). A deținut mai multe funcții: comandant al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
I” și un grup de copii de la Centrul ,,Romanița”; PROPUNĂTOARE: Prof. înv. preșc. Dascălu Luminița; DENUMIREA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată (Domeniul om și societate / Domeniul estetic și creativ (D.O.S + D.E.C); TEMA : “Bucuriile primăverii”; TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi; ELEMENTE SURPRIZĂ: ,,Zână Primăvară” și ,,Voluntarul”. FORMĂ DE REALIZARE: I. Activitate practică: a) Lipire “Tablou de primăvară” b) Lipire “Barza” c )Decorare “Rochiță primăverii” d) Lipire “Câmp cu flori, fluturi și buburuze” ÎI. Educație muzicală a) Repetare - cântec
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
art. 24-27 din lege și art. 64 din Codul Penal). Un Regulament general al Casei Centrale de minori stipula înființarea unui penitenciar sub denumirea de "Casa de Educație corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani, osândiți conform art. 63 C.P., și pentru minorii între 8 și 15 ani, "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a fi retrimiși în familie, au fost trimiși de justiție spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de Educație corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani, osândiți conform art. 63 C.P., și pentru minorii între 8 și 15 ani, "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a fi retrimiși în familie, au fost trimiși de justiție spre a fi supuși educațiunii corecționale pe un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C.P.". Minorii mai puteau fi internați la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau la meșteșugul în legătură cu aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat "fără pricepere" erau separați de ceilalți. Un instructor, cu cel puțin doi ani de practică, se preocupa de educația minorilor delincvenți. Aceștia erau învățați să scrie și să citească, să calculeze și primeau noțiuni de geografie, istorie, de catehism și istorie sfântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ale practicii medicinii generale; amintindu-și de aforismele lui, elevii săi aveau să se ferească de utopii, să situeze practica la locul cuvenit, să fie medici modești, filozofi ai profesiunii lor care, prin definiție, cere o înaltă înțelepciune și clară pricepere antropologică. C.C. Dumitriu rămîne, astfel, pentru multe serii de medici ieșeni, un neuitat inițiator în elementele esențiale ale medicinii. El este, totodată, unul dintre iluștrii interniști, creator de școală medicală semiologică. * C.C. Dumitriu absolvise medicina la București. A fost un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
apare mai mare meritul celor câțiva intelectuali, medici de elită și patrioți în sensul real al noțiunii. Atât aceștia, corpul didactic (dacă nu-i prea mult să numim "corp" didactic pe cei trei oameni care și-au dedicat energia și priceperea nobilei cauze), cât și studenții au reușit totuși ca, într-o perioadă de mai puțin de un deceniu, să întemeieze la Iași o școală medicală universitară care, înfruntând nenumărate obstacole, să dăinuie până la vârsta venerabilă de 125 ani, cât va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sinceritate. Alături de profesorul Costinescu, profesorul Strat a condus destinele școlii ieșene de medicină într-una din cele mai grele perioade din istoria noastră. Cred că activitatea lui de decan a fost, cu adevărat, o "operă", un admirabil fapt de energie, pricepere și omenie. Această latură a carierei sale a impus în lumea medicală românească imaginea unui om întru totul remarcabil. Autor de tratate și lucrări, clinician talentat, dincolo de acestea, rămâne și prin ceea ce a însemnat el în administrarea și conducerea Facultății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
înființează o clinică O.R.L. la Iași, care a trebuit să fie tutelată, o vreme, de clinica similară din București, Nicolae Costinescu fiind doar șef de lucrări al clinicii ieșene, abia în 1953 devenind profesor de otorinolaringologie. Cu perseverența și priceperea care îl caracterizau, doctorul Costinescu avea să se impună ca un prestigios șef de clinică, construind o adevărată școală de specialitate în Iași și în câteva orașe din Moldova. Excelent chirurg, om de mare corectitudine, foarte respectat de colaboratori, stimat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
antebelică, ea apărându le, la drept vorbind, în comparație cu prezentul, nu doar normală, ci paradiziacă de-a binelea. Nu fusese așa, bineînțeles, dar fusese o epocă în care se trăia neconstrâns și în care normal era ca, prin strădanii cinstite și pricepere, oamenii să-și poată împlini măcar proiectele minime, iar ajutați de șansă, și pe cele mari. Să se realizeze, cu alte cuvinte, potrivit voca ției și competențelor. Se înregistrau și eșecuri, de bună seamă, ratări, drame ale insuccesului, ele consumându
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
i-a spulberat iute. În mai puțin de un an au fost declarați faliți. Era, la urma urmei, performanța inversă, paradoxală, a unui grec, taică-meu, și a unui evreu, domnul Axelrad, coborâtori fiecare din popoarele cele mai renumite pentru priceperea la comerț. Dacă ar fi acționat separat, poate c-ar fi reușit; acționând însă împreună, au mers la un rapid dezastru. În urma acestui fiasco, ai mei s-au mutat la Constanța, unde aveau rude bine situate și unde, prin ele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Descoperirea operei, Comentarii de istorie literară. Cluj, Dacia, 1970, 228 pagini. Cele mai izbutite studii sunt cele referitoare la povestire. I. Vlad prezintă această „știință de a spune întâmplări, întro ordine mereu alta și înnoită, de a orândui cu mare pricepere faptele” la M. Sadoveanu, I Agârbiceanu și V. Voiculescu (p.220). Mic dicționar de termeni de estetică, teorie literară și stilistică. Expresionism. Mișcare artistică apărută la începutul secolului XX în Germania dar răspândită dincolo de granițele acesteia. Expresionismul cultivă expresia literară
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
din istoria Principelui datează din această perioadă; în 1523 o versiune în latină, rescrisa a Principelui a fost publicată la Napoli într-o ediție care îl dă că autor pe eminentul filozof Agostino Nifo. Cartea lui Nifo avea titlul Despre pricepere la conducere. Nifo a păstrat cele mai multe dintre argumentele și exemplele lui Machiavelli, desi le-a rearanjat și a adăugat multe exemple proprii. De asemenea, a "curățat" cartea prin suprimarea pasajelor (precum cele care conțin prețuirea lui Machiavelli pentru Cesare Borgia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
studii clasice, care punea accentul pe viață activă, participarea la guvernare și datoria civică 66. În avangardă acestei noi abordări a procesului de învățare se aflau Coluccio Salutați și Leonardo Bruni, doi cancelari umaniști din Florența, care și-au pus priceperea lor științifică în slujba Florenței. În mod evident, Manetti a considerat că urmează pașii făcuți de Salutați și Bruni într-un mod personal: în timpul vicariatului lui Manetti, Consiliul din Pescia a votat acordarea de facilități fiscale excepționale fiului lui Salutați
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ca stat, era una dintre "națiunile" succesoare ale Imperiul Român, iar Biondo, care a avut legături cu mai multe medii italiene, dar nu își avea rădăcinile într-un oraș special, a fost mai cosmopolit decât majoritatea colegilor săi umaniști. Cu pricepere literară și perspicacitate critică Biondo a clasat istoriile conducătorilor din partea de sus și partea de jos a peninsulei, dar el a acordat o atenție egală și culturii italiene. Astfel istoria lui Biondo a cuprins deopotrivă arte, litere și politică, iar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că "studierea literaturii sub aspectul de problemă, nu neagă metodele didactice tradiționale, ci se conjugă efectiv într-un sistem metodologic permanent". Mihai Rusu cere profesorului ca "în mod deliberat" să dea "îndrumări eficiente" elevului, preocupându-se de "părerile elevilor", apreciind "priceperea lor slujită de migală" în analiza textelor, dăruindu-le "observațiile sale" și astfel "asigurând adâncirea curiozității". În acest sens, "elevii vor fi lăsați să-și caute de lectură, vor asculta prelegerea cuceritoare a profesorului, vor intra, lucrativ, în contextul literar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de a doua zi, continuă și sub noua domnie a Principelui Carol. Dacă însă ar fi trăit el zece ani mai mult, desigur ar fi revenit asupra celor scrise la 1867. În adevăr, nu puțin tact, nu puțină răbdare și pricepere în conducerea afacerilor statului, nu puțin curaj și patriotism au trebuit tânărului Principe, ca să aplaneze atâtea asperități, să se strecoare prin atâtea primejdii într-o țară care nu-l cunoștea, pe care nu o cunoștea, situată la gurile Dunărei într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zugăveti, tata zugăveti!" La glasul ei, imediat se adunau toți în juru-mi și sorbeau din ochi cu pasiune fiecare trăsătură de penel. Tată, ici parcă trebuie ceva mai roș, dincolo ceva mai verde, îmi observa câte unul în naiva lui pricepere, și, zău, că uneori avea dreptate micul critic de la spatele meu, căci pentru a vedea greșeli nu era trebuință să fie de forța lui Rembrandt sau a lui Verussi. Și încetul cu încetul au prins și ei gust și fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
al doilea pacat. Fiindcă sunt pe calea mărturisirelor, voi spune drept, ca și când aș fi înaintea unui duhovnic. Eram un băietan, în vârsta cea poreclită ingrată, adecă nici tocmai copil, nici tocmai om, cu multe doruri în mine și cu puțină pricepere de a le satisface. Mă țănțoșam mereu pe picioare, ca doar voi fi bagat în samă de lume, dar lumea avea altă grijă decât aceea de a-mi purta grija. Eram, zic, în perioada critică, când frica de neizbândă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
plan, a unei idei; 2) proiectul "consumatorului", de cultivare prin contactul cu operele de artă și literatură a gustului pentru frumos; 3) proiectul de rezolvare a problemelor, în sensul preconizat de J. Dewey; 4) proiectul exercițiu, prin intermediul căruia se formează priceperi și deprinderi (24, pp. 91-92). Utilizarea în exclusivitate a metodei proiectelor duce la o scădere a nivelului de instruire, mai ales în ceea ce privește sistematizarea cunoștințelor (20, p. 90). În deceniul al treilea, în organizarea școlilor progresiviste s-au avut în vedere
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ideea" despre acțiunea respectivă; subiectul este informat asupra scopului, a condițiilor de care trebuie să țină seama, a operațiilor pe care urmează să le efectueze. Se constituie așadar un model al acțiunii. Baza ei orientativă se întemeiază pe cunoștințele și priceperile însușite de ființa umană anterior. Prin urmare, rezultă că nu orice acțiune mintală se poate forma, ci numai acelea pentru care există premise să se constituie "reprezentarea prealabilă a sarcinii". În funcție de aceste premise se face un apel la unul din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe o teorie a instruirii. Interesul atît de puternic al acestui psiholog față de problemele instrucției se întemeiază pe convingerea că "în epoca noastră școala ajunge să ocupe o poziție din ce în ce mai centrală în cadrul societății, ca mijloc de socializare și transmițător al priceperilor fundamentale" (14, pp. 43-44). Pe multe din ideile sale, Bruner le consideră încă ipoteze a căror verificare presupune noi și ample investigații. Ideile pe care le avansează constituie încă o modalitate de a înțelege învățarea, de a înțelege direcțiile fructuoase
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o trăiești. Să inventezi. De-aia m-au enervat și deprimat totodată scriitorii care fabulează. Înseamnă că n-au ce povesti, n-au trăit nimic. Scriam și descopeream ce bine mă pricepeam la oameni. Și nu înțelegeam de unde poate veni priceperea asta, ținând cont că nici eu nu am trăit mai nimic. Nici n-am avut când. Poate surzenia te obligă să-ți ascuți simțurile, să ghicești ce vor să spună oamenii, să le urmărești cu mai mare atenție gesturile, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]