95,170 matches
-
o serie de corporaliz?ri" : ??trii (luna, stele, luceaf?rul, măi pu?în soarele), castelele subacvatice, marmora, ghea? a, cristalul (dup? cum remarc? I.Em. Petrescu). Astfel, „... lumină I?i manifest? prezen?a În nesfâr?ițe oglinzi acvatice, În oglindă privirilor, În sâmburele de foc al apei etc. Dar, mai ales, lumina se manifest? că o corporalitate difuz? În consiste?a argintie a « negurilor albe » sau a « umbrei» " , dimensiunea ontologic? a poeziei eminesciene relevându-se, atât În sugestii ale luminii, cât
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se depune. Mâna care-au dorit sceptrul universului ?i gânduri Ce-au cuprins tot universul Încap bine-npatru scânduri". ?i peste toate aceste ?iruri de existen?e umane supuse aceluia?i destin amar, st?pane?te lini? tita ?i str?lucitoarea privire a lunii simbol al unei naturi impasibile: „ ?i pe to?i ce-n ast? lume sunt supu?i puterii sor?îi Deopotriv? -i st?pane?te rază ta ?i geniul mor?îi!", spre lumină c?reia sufletul poetului se opre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sindu-?i semnifică?ia cosmic?, iar inima, pacea. În poezia „Las???i lumea... ", spre exemplu, poetul creeaz? unul dintre cele mai frumoase tablouri nocturne În care stelele -simboluri cosmice ale lumii primordiale, reflectând În razele lor „În???imile albastre", ??ruiesc privirilor uimite, printr-un sublim gest cosmic, str?lucirea z?rilor inaccesibile: „În???imile albastre Pleac? zarea lor pe dealuri, Ar?tând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri... " Dar aceast? str?lucire a astrelor ce Înv?luie Întreg universul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tablouri nocturne În care stelele -simboluri cosmice ale lumii primordiale, reflectând În razele lor „În???imile albastre", ??ruiesc privirilor uimite, printr-un sublim gest cosmic, str?lucirea z?rilor inaccesibile: „În???imile albastre Pleac? zarea lor pe dealuri, Ar?tând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri... " Dar aceast? str?lucire a astrelor ce Înv?luie Întreg universul În ?es?tură fin? a razelor de lumin?„stele-n ceruri, stele-n valuri" este proiec?ie liric? a luminii ce inund
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
menite nu atât s? restituie imaginea lumii fenomenale, cât s? capteze imaginea lumii În Idee. Ele au În felul acesta valoarea de oglinzi «magice», În care este revelat? nu aparen?a, ci natură ultim?, esen?a Încifrat? În formele accesibile privirii". (Ioana Em. Petrescu) Lacul poate fi v?zut, din această perspectiv?, ca imagine a acestei oglinzi magice În care se reflect? elementele materiei În primordialitatea lor. Exist?, de asemenea, o dimensiune mitic? a acestui topos poetic: lacul este locul unde
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ta gândire ??i câmpiile asire ?i Întunecată mare; Piramidele-nvechite Urc?-n cer vârful lor mareNu câtă În dep?rtare Fericirea ta, iubite! " (Floare albastr?) Uitând de via?a fugar? din jurul s?u, poetul vis?tor ?i-a În???at privirile c?tre stele, cufundânduse În lumea fanteziei, a „cerurilor nalte", de necuprins pentru iubita ce-i repro? eaz? acest refugiu În lumea „râurilor de soare", a câmpiilor asire, a piramidelor Învechite ?i a Întunecatei m?ri; ea Îi cere s
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
băiat / am citit fiind tatuat / singurul spițer-e amorul / bei ce-ți dă și faci omorul. Să vină îngerașul! Să mă încoroneze! (Din tavan coboară îngerașul hidos; o încoronează.) Așa! Și tu ești madam Bovăroaica, sforarule! (Intră Toreadorul, o caută cu privirea în jur.) Aici sînt! (Sare jos de pe scenă și cortina cade peste scena păpușilor.) TOREADORUL: Ce facem acum? EMMA: Plecăm, ce să facem! TOREADORUL: Asta am înțeles, dar... EMMA: Ai înțeles și tu ceva? Ce spui? De-a mirării! Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
oglindă și apoi se duce să deschidă. Revine cu Editorul, un bărbat între două vîrste, sensibil la farmecele ei. SONIA: Luați loc. (stă și ea în fața lui picior peste picior valorificînu-și fusta mini și decolteul, joc mut de expunere și privire între ei) EDITORUL: Deci sînteți nepoata maestrului Ștefan Mihail... Se cunoaște. Păreți a avea temperament... artistic. Vă place literatura? SONIA (afectată): Foarte mult. Enorm (arată cu degetele cît). EDITORUL: Oho! Atît de mult? Aveți gînduri mari (îi face curte). Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
din pensie să plătești un model cu ora. BUNICA: Ba să nu îndrăznești! Că eu nu vreau să văd așa ceva. BUNICUL: Lasă, dragă, că nici n-ai să vezi. O pictăm cînd pleci tu la băi. (BUNICA îl săgetează cu privirea) GETA (mai mult amuzată): Și cu tabloul ce faceți, tată? BUNICUL (natural): Îl atîrnăm de perete (după o pauză). La baie. BUNICA (Tot mai indignată): Cum la baie, Ilie? Cum la baie?? Nud la baie, ai? BUNICUL (făcînd pe naivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
și mie ceva material didactic. BUNICA (severă Bunicului): Jurnalistică, hai? Ce-i aia din mîna ta? BUNICUL (naiv): O revistă. Dacă dă fetița la jurnalistică, m-am gîndit să o ajut și eu. BUNICA (îi smulge revista, apoi își ferește privirea indignată): Ce oroare! EDUARD (îi ia revista bunicii, o privește): Interesantă. Poate mă înscriu și eu. FANE (îi ia fiului revista, se uită): Tu înscrie-te la politologie dacă ai chef de lucruri rușinoase. GETA: Da' ție la ce-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
curgea un text incontinent, un râu de cuvinte prin care trebuia să știi să Înoți. Însă el, Căreală, nu știa să Înoate, era țăran de la munte. Un țăran de la munte inhibat, tăcut, care Îl executa pe Vasile mai mult cu privirea și prin câte un „nemernicule“ surd, azvârlit printre dinți, ori de câte ori se intersectau prin curtea liceului. Iar Vasile Moare lăsa capul În pământ, de parcă ar fi regretat; nu, nu regreta, era o furie pe care nu putea să o exprime, turbarea
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
prea strident, prea evident, ar fi flatat regimul cu prea multă slugărnicie), pica bine, purta În sine avântul prefăcut al veleitarului, al tânărului utecist care privea În zare tăios, fiindcă acolo, În zarea aceea, departe, se ascundea imperialismul, capitalismul, iar privirea lui trebuia să fie oțelită, ca să Îl sfărâme, să-i dovedească inanitatea... Dar „acestea“... Licența poetică era prea căutată; În fine, se potrivea cu ce se recita la televizor seara, de către actori plini de patos, care să nu lase muncitorul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
zodiacal. După câte știu eu, domnul Ionescu e născut În zodia Fecioarei. El Își contrazice Însă zodia, că Fecioara nu e deloc poetică, e cu picioarele pe pământ, prea pe pământ, ba chiar În pământ, și a străfulgerat-o cu privirea pe Lorena B. Așa că metafora cu albinele mi se pare și mie cea mai reușită. — Du-te, bă, de-aici! s-a băgat În vorbă Costel Costan. Nici pe șantier nu știi ce faci, nici la cenaclu nu știi ce
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
gândul că cei doi l-ar putea remarca l-a Împins să-și Înghită orgoliul. Atâta doar că În secunda aceea de inutilă confruntare ceva i-a atras atenția Ionelei, care s-a răsucit pe scaun gata să cadă și privirile li s-au Încrucișat. În realitate, Vasile nu de la chelner ținea să Își ia rămas-bun În felul acesta, voia pur și simplu să Îi fotografieze pe cei doi, să se asigure că nu avusese halucinații, că nu vinul stârnise În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
la cofetărie ca să-ți faci curaj! a strigat vesel avocatul Baculovschi, Încercând să destindă atmosfera. Dar nimeni nu i-a ținut isonul, nici Ionel Manea, nici Spiridon, nici Lorena B., care citea absorbită, nici Ionela, ghemuită pe un scaun, cu privirile În pământ, nici Cristian, care stătea sobru, ai fi zis că solemn, lângă un personaj pe care Vasile nu Îl cunoștea, un tip Între două vârste, cu fălcile atârnându-i, prea grele parcă de tristețe, și cu un aer de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ce ți-ai Închipuit, o să pun pe hârtie tot ce ți-am povestit și o să te bag și pe tine... Unde, dragă, o să mă bagi? Și pleca, iar eu mă puneam pe visat și beam vodcă până când rămânea doar o privire care orbește și se răcorește la propria-i umbră Îndurerată, părăsită, istovită de singurătate, În acest vis care n-ar exista fără durerea și lumina ei văzătoare. Iar dimineața se vădea absurdă și abia suportabilă cu senzația ei de prăbușire
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
mă uitaseră prea ușor sau care nu mă mai cunosc... Și am pufnit În râs, așa, de unul singur, turnându-mi iarăși În pahar. Însă individul de lângă mine s-a crezut probabil vizat și a Început mai Întâi cu o privire războinică, de animal tâmp, până când, poate, și a dat seama pentru ce mă privea amenințător, apoi s-a repezit să mi se adreseze cu onomatopee și cu stropi de salivă, eu mi-am aplecat urechea spre el, el a mai
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și mai tare și atunci mi-a Înconjurat gâtul cu mâna, i-am simțit limba cuibărindu-i-se Între scăriță și ciocănel și abia atunci i-am ars una și m-am retras, așteptându-i riposta, dar el rânjea, iar privirea lui avea chiar ceva drăgăstos din afectivul unui alienat nevinovat, așa că l-am lăsat În pace și m am hotărât să mă car de la masa lui. Mi-am luat paharul și sticla și m-am ridicat să mă uit după
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Întrebă. Am privit-o. E urâtă. E foarte urâtă. E boțită de curvăsărie și băutură. E o pocitanie, o fosilă, e abjectă. Și omul ăla... Mă mângâie cu palma pe umăr, Însă mă retrăsei scârbit. O condamnam, o alungam cu privirea din lumea asta, din viața asta, și ea simțea lucrul acesta. Văzui disperarea cuprinzând-o, o văzui izbucnind În plâns și izbind masa cu palmele, urlând și smulgându și părul din cap. Tăcurăm minute În șir. Tristețea ne copleșea, o
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
călcată de o mașină. Tăcerea devenise violentă, insuportabilă, Împotriva căreia și-au aprins țigările, Încercând să se ascundă În norul de fum care Își lăsa perdeaua peste chipurile lor contor sionate, stupefiate. „Vasile, ai Încurcat-o“, părea că ar zice privirile lor. Tovarășul Rogoz rămăsese cu gura căscată, cu ochii holbați și cu mâna dreaptă pe piept, cred că avusese intenția să se scarpine, dar acum ai fi zis că arată presimțirea infarctului. Vasile citise privind-o insistent pe Ionela, care
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
să Își revizuiască viziunea asupra epocii În care trăim. Dar epoca e a tinerilor! Cenaclul „Flacăra“, manifestare națională, o dovedește. Ce e imoral În cenaclul „Flacăra“? Spune-mi și mie, l-a Înfruntat Lorena B. Ionela a susținut-o cu priviri de leoaică, În sfârșit, solidaritatea feminină se arăta În cercul ăsta de bădărani care cred că li se cuvine totul. — Am trecut cu toții prin erorile tinereții, a luat cuvântul atunci, cu Înțelepciune, tovarășul Rogoz. Vasile e la Început de drum
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
s-a făcut nevăzut. Și au rămas singuri acolo, În locul acela al tăcerii, la care se reduce până la urmă totul. Îi luase capul În poală, Îngenunchease lângă el, Îl dezmierda cu voce caldă, maternă, Îi privea globii oculari, invocând Întoarcerea privirii. Își trecea degetele fine peste pieptul lui ca peste corzile moi ale unei harfe, Îl implora, Îi mulțumea, Îl săruta pe obraji. Apoi s-a ridicat, a luat cu delicatețe chitara, parcă nevrând să Îl trezească, ori parcă vrând să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
doleanță intimă, aceea de a nu fi mințit, izbucnește mai cu seamă Între complici, Între Îndrăgostiți, Între doi oameni care au decis să-și asume Împreună un drum, o fărâmă de drum... Și l-a privit pe Siboiu tulbure, cu priviri albe, din care discernământul fusese șters și Înlocuit de perplexitate. Siboiu era un adolescent Înalt, mai Înalt decât Vasile, bine clădit, cu trăsături fine, cu zâmbet clar, ai fi zis că numai ție Îți este adresat, fără umbră, iar părul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
dacă ea nu ar exista, nici magazinul «Dacia» nu ar exista, și, prin urmare, dacă eu nu exist, nu există nimic, nimeni, nici părinții mei, nici orașul ăsta scârbos, nici Republica Socialistă România, nici tovarășul Birică, nici tovarășul Nicolae Ceaușescu. Privirile i-au căzut pe o cămașă verde, Braiconf, adică făcută la Fabrica de Confecții din Brăila, altă cetate a smintelii universale, apoi pe o a doua, identică, până când și-a dat seama că rafturile de cămăși erau pline cu aceeași
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
În sufragerie, mama nu e acasă. Acum Întinde-te pe covor și Închide ochii. Destinde-te și taci. Taci, iubitul meu. Vasile s-a lungit pe universalul covor persan din sufrageriile noastre, Îi făcea bine să stea așa, pierdut sub privirile ei, să se Închipuie copil și cum se joacă adolescentele cu el, disimulându-și perversitatea În clinchetul râsetelor, cum Îl Înfașă În aburul sexualității lor abia presimțite. De ce mi-ai zis „iubitul meu“? — De ce te interesează? Nu ești mulțumit? — Cine
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]