7,890 matches
-
Editura Cartea Românească, București, 1980. 191. Raymond, Marcel, De la Baudelaire la suprarealism, trad. de Leonid Dimov, Editura Univers, București, 1970. 192. Renzi, Lorenzo, Cum se citește poezia?, trad. de George Popescu,Editura Pontica, Constanța, 2000. 193. Richard, Jean-Pierre, Poezie și profunzime, trad. de Cornelia Ștefănescu, Editura Univers, București, 1974. 194. Richards, I.A., Principii ale criticii literare, trad. de Florica Alexandrescu, Editura Univers, București, 1974. 195. Ricoeur, Paul, Metafora vie, trad. de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984. 196. Ricoeur, Paul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
prima școală de socializare pentru dreptatexe "„dreptate" este reprezentată de familie. Adesea, familiaxe "„familie" este locul abuzurilor și discriminărilor de gen. Prin urmare, a rezuma problema dreptății la sfera publică poate conduce la un risc major referitor la acțiuni de profunzime în privința exercitării drepturilor. Indiferent de diversitatea abordărilor feministexe "„feminist" și de diversitatea intereselor femeilor, problema dreptății în sfera publică și în cea privată reprezintă un interes general care transcende diferențele. Ideea intervenției statului este acceptată doar de către liberalismulxe "„liberalism" bunăstării
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a epuizării resurselor și a poluării. În ziua de azi, o treime din populație suferă deja de foamete endemică. Perspectivele ecologiste cele mai cunoscute sunt ecologia de profunzimexe "„ecologiedeprofunzime" (deep ecology), ambientalismulxe "„ambientalism" (environmentalism) și ecologia socialăxe "„ecologiesocială". Ecologiștii de profunzime teoretizează schimbarea perspectivei antropocentrice într-una biocentrică. Și celelalte ființe au valoare în sine, nu numai oamenii. Ambientalismul este o orientare mai holistă și are în vedere mai degrabă protecția întregului, a speciilor și a formelor minerale naturale decât a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nu de puține ori se întâmplă, inclusiv în literatura de specialitate - ca fiind ceva omogen sau chiar amorf și difuz, ci puternic diferențiată, pe un continuum ce pornește de la constatări simple, clișee și prejudecăți, până la observații și raționamente de mare profunzime sau la explicații și interpretări nuanțate. În funcție de inteligență și nivel de cultură, de multitudinea și varietatea experiențelor socioculturale, indivizi nespecialiști propriu-zis în studierea socioumanului au grade diferite de aprehensiune a lui. Cazurile elocvente în acest sens sunt scriitorii, dar nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
varii și multiple semne și semnale sensibile (vorbe, gesturi, manifestări, comportamente). Inferența de la datele exterioare (inclusiv comportamentul verbal) la cele interioare nu este simplă și fără riscuri. Însă ea se poate realiza, și nu doar prin interacțiuni intensive, de mare profunzime (interviuri clinice), ci și prin chestionare standardizate, așa cum se întâmplă îndeobște în cazul anchetelor și sondajelor. După cum am spus în primul paragraf al acestui capitol și cum o vom presupune de-a lungul întregii lucrări de față, chestionarea indivizilor ca
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tipuri de metode. De exemplu,elaborarea unui chestionar ar trebui să fie precedată, îndeosebi în cazul unor populații sau probleme mai puțin cunoscute, de un studiu pregătitor, în care să se folosească interviuri individuale și de grup libere și de profunzime, analize de documente, autobiografii etc. Sau, la fel de bine, în urma aplicării unui chestionar se poate trece și la utilizarea altor metode, intensiv-calitative. De altfel, dimensiunea structurat-nestructurat este un continuu, pe care analiza de conținut, de pildă, se găsește undeva în zonacentrală
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atitudine și multe chestionare. Postulatul teoretical continuumului bipolar nu este însă atestat întotdeauna în cercetările empirice (punctul zero, de mijloc, al continuumului poate fi saturat de necunoaștere, răspunsuri neutre, ambigue ori ambivalente sau chiar de stări conflictuale). Cercetări mai de profunzime au infirmat funcționarea postulatului bipolarității la toți indivizii și cu privire la orice atitudine. Mai mult, în calitate de componentă afectiv-apreciativă la nivel individual, atitudinea majorității este unipolară („îți place ceva sau nu îți place”, „ești de acord sau nu”), dar la mulți oameni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
schimb, intenția comportamentală, care este tot un parametru intrinsec conștiinței. Referindu-ne mai direct și de o manieră sintetică la raportul valori-atitudini-opinii, putem afirma că cele trei componente descriu stări caracteristice care diferă între ele după gradul de generalitate, centralitate (profunzime) și stabilitate, structurându-se într-un model ierarhic: valorile apar ca principii generale și de mare stabilitate referitoare la modurile de comportament sau scopurile ultime ale existenței, fiind central și profund angajate în configurația și dinamica personalității;atitudinile exprimă valorile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai importantă și se referă la cât de expert este considerat cel ce propune o idee și o atitudine și ceîncredere se poate avea în el (cât de cinstit și de obiectiv apare). O problemă deschisă cercetărilor de mai mare profunzime rămâne intervenția efectului de halo în percepția competenței, adică în ce măsură o personalitate dintr-un domeniu (un mare poet, de exemplu) este considerată expertă și în alte domenii (cheltuirea banilor publici, săzicem). Oricum, alți factori rămânând constanți, cu cât credibilitatea e
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înconjurător despre care acesta posedă informații și le poate reda și este dispus să o facă fără mari dificultăți și de o manieră nedistorsionată. Aspectele sunt simple pentru că sunt generale, la nivel de eșantion sau subeșantion. Interviul încearcă sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiați. Se urmărește astfel obținerea nu a unor cunoștințe tip „fotografie”, ci descifrarea mecanismelor acțiunilor oamenilor, descoperirea motivațiilor, a sistemului de valori la care aderă, descrierea unor comportamente relevante din colectivitate, pe baza experienței de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se practică în foarte multe domenii ale viețiisociale. Există interviuri pentru ocuparea unei slujbe sau câștigarea unui concurs. Răspândite sunt, apoi, interviurile reportericești și publicistice și altele. Un gen aparte de interviuri îl constituie cele clinice, intensive și de mare profunzime, utilizate în psihoterapie și psihodiagnostic, care pretind, din partea realizatorului, un înalt nivel de pregătireteoretico-metodologică și o experiență bogată în domeniu. Spre deosebire de acestea, interviul din științele socioumane - în particular, din sociologie -, chiar dacă nu se aplică la un număr semnificativ mai mare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înalt nivel de pregătireteoretico-metodologică și o experiență bogată în domeniu. Spre deosebire de acestea, interviul din științele socioumane - în particular, din sociologie -, chiar dacă nu se aplică la un număr semnificativ mai mare de persoane și chiar dacă, uneori, este tot atât de liber și de profunzime, se caracterizează prin aceea că urmărește aflarea unor informații ce au un oarecare grad de generalitate și privesc socialul (fie el și numai în versiunea constructivist-interpretativistă, la care ne-am referit în primul capitol). Ceea ce se numește de câteva decenii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
individual nestructurat presupune că cercetătorul poartă discuții total libere cu anumiți membri ai populației vizate pe o singură problemă. Uneori aceasta nici nu este dată prealabil, ci urmează să fie descoperită prin astfel de discuții. Interviurile nestructurate (nondirective sau de profunzime, cum se mai numesc) se desfășoară, de obicei, în mai multe întâlniri, iar o întâlnire poate dura mai multe ore. Interviul nestructurat a fost asiduu prezent în studiile antropologilor culturali, încă de la început, și este consubstanțial cu observația participativă. Luând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
antropologilor culturali, încă de la început, și este consubstanțial cu observația participativă. Luând parte la viața și activitatea unei colectivități (observația participativă), acești cercetători au realizat și discuții informale, iar uneori au inițiat și interviuri propriu-zise. Observația participativă și interviul de profunzime sunt prezente nu numai în studiile clasice de antropologie culturală, adică cele referitoare la culturile „exotice”, ci și în cercetarea subculturilor, din societățile complexe, de către sociologi. Se naște însă următoarea dilemă: dacă cercetătorul își declară identitatea, apare „efectul de străin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
monopolizează schimbul de replici, să știe să-i încurajeze pe cei timizi și să fie capabil să aplaneze tensiunile ce se pot ivi. S-ar putea crede că situația de grup ar inhiba exprimarea unor opinii și atitudini de mare profunzime. Afirmația conține o doză de adevăr. Punerea față în față a membrilor unui grup are însă și efecte de facilitare a emiterii opiniilor. Aceasta deoarece participanții la interviu, cunoscându-se bine între ei, se simt oarecum obligați să-și formuleze
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
le atinge, eventual, tangențial.Procedura poate continua, alegându-se, în faza a treia, un eșantion și mai mic, dintre persoanele supuse celei de a doua chestionări, cărora li se vor aplica, de pildă, teste de cunoștințe, de atitudini, interviuri de profunzime sau alte instrumente de un mai mare rafinament. Din punct de vedere temporal, este posibil ca operațiile din diferitele faze să fie realizate concomitent sau succesiv. În primul caz, operatorul pornește la drum înarmat cu toate instrumentele și cu instrucțiuni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai sus, are În opera puțină și stîngace a lui Alecu, valoarea unei Încercări de filozofie asupra erosului. Impactul cu obiectul fiindu-i din pricini diferite interzis, poetul caută accesul spre el pe calea meditației. El vrea să intre În profunzimea lucrurilor și să descopere relația dintre ele, cum și mărturisește În limba lui Împleticită și savuroasă: „Căci intrăm În adîncime Și dă tîlmăciri mulțime.” Primul element al acestei tîlmăciri este el (care de fapt este un eu), Înamoratul reflexiv, atent
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lumii fizice pe care, se vede bine, vrea s-o sacralizeze. Natura ajunge la el prin intermediul literaturii. „Priza” dintre sensibilitate și lucruri nu se produce decît În acest plan convențional. Cutare vers: „d-amănunt privind natura” indică o voință de profunzime, Însă promisiunea nu este Împlinită. Ar trebui alt ochi și o altă concepție, dezbărată de clișee, pentru a putea intra În contact cu elementele materiei. Neputînd pătrunde Înăuntru, spre profunzimi, imaginația caută altă cale de a defini natura: prin aglomerarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cutare vers: „d-amănunt privind natura” indică o voință de profunzime, Însă promisiunea nu este Împlinită. Ar trebui alt ochi și o altă concepție, dezbărată de clișee, pentru a putea intra În contact cu elementele materiei. Neputînd pătrunde Înăuntru, spre profunzimi, imaginația caută altă cale de a defini natura: prin aglomerarea de noțiuni din sfere diferite. Există În poem un mic proiect În această direcție: „Ochiului s-arăt grămadă Turnuri, case, vii, grădini, Munți verzi, munți de o zăpadă Lucitoare fiind
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu mesajul (limbajul) de suprafață al poemelor. Alecsandri nu mai contenește cu vaietele lui: „cumplita iarnă”, „gerul aspru și sălbatic”, „e un ger amar, cumplit”, „urgie crudă” etc, Însă, dacă trecem de acest prim nivel al versurilor, descoperim că, În profunzimi, se adună imaginile unui anotimp fastuos. Există, În fapt, două peisaje ale hibernării, iar dacă ținem seama și de peisajul interior (cabinetul poetului), trei. Cel dintîi sugerează, printr-un șir de tablouri aspre, Încremenirea universului material, colosala amorțire a lucrurilor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
subtilitate estetică În poezia română, ceea ce Bachelard numește maniheismul culorilor. Plumbul Întunecos al cerului, coloana funerară, osîndiții cu vinetele lor fețe contrastează cu albul indiferent al zăpezii. Apar, În fine, și vulturii ce dau roată, prin văzduh, falnicei grămade. O profunzime a imaginației, o dialectică a nuanțelor pe care Alecsandri le atinge rar: „Palid convoi, perdut, uitat, Coloana funerară Ea poartă-n frunte un stigmat. ............................................. Convoiu-ntreg, nedeslipit, Îngenunchind se lasă Pe cîmpul alb și troienit Sub negura geroasă, Și stă grămadă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
provoacă o durere bucuroasă este repede și fără regrete Înlocuit. Numai În Crai-nou, străinul lasă În urma lui un mormînt. Răpirea și dispariția În codru constituie un motiv ce se repetă. La Alecsandri, motivul (dezvoltat În Hoțul și Domnița) n-are profunzimea metafizică pe care o aflăm În poezia lui Eminescu. E doar o invitație la o petrecere cu suspinuri și lacrimi. Omul Își Îndreaptă pașii către „desul stejăriș” (Lunca din Mircești), chemat de o vibrare tainică, de o melodie divină, melancolică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
simbol cu mai multe straturi, o metaforă ascunsă În niște versuri ce curg limpede. Cine este Îngerul căzut În noroi, năzuind ca abstracta ființă argheziană, spre O lumină inaccesibilă? Poetul, creația, iubirea, existența? Alecsandri atinge În acest fragment o nesperată profunzime. O figură nouă se deschide În lirismul lui explicit: figura indeterminării și ambiguității, proprie poeziei moderne. X Spitalul amorului „L’amour étant l’initiateur de tout ce qui existe, on appellera néant l’absence d’amour. Les degrés d’existence
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este „craiul lumii” și, chiar dacă orgoliul Îl poate pierde, omul are revelația condiției sale. Erosul, cînd apare, i-o adîncește. Ceva măreț și puternic se naște În el. O dorință presantă de a cuvînta În scris ceea ce firea cuvîntă În profunzimile sale etc. Însă a cuvînta impune, Încă o dată, o știință, un limbaj. Nu este Îndeajuns „Îndemnul la stihurghie” (Ioan Cantacuzino), trebuie și cunoașterea meșteșugului stihurilor (retorica), după cum trebuie o gramatică românească, necesară pentru a pune ordine Într-o limbă anarhizantă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În morală și Într-o filozofie a resemnării. Se bocește, de regulă, dîndu-se de ceasul morții, cerînd milostivire... Pentru a exprima toate acestea, el are la Îndemînă (Își creează) cîteva mijloace de expresie, suficiente, totuși, pentru a exprima o anumită profunzime și complexitate a sentimentului. Paul Zarifopol crede că toată poezia din epocă este de o „statornică fadoare”. O numește „poezia tabietlie” și-o pune sub semnul unui deplorabil didactism. Didactică, În mod sigur, este, ca orice poezie de Început. Tabietlie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]