5,549 matches
-
Dacă apare dimineața curcubeul e semn de secetă pe vară. Femeia care vrea să aibă pielița albă și lucie să se spele cu apă din coada curcubeului. Cine bea apă dintr-un loc cu curcubeul acela într o lună e prunc, în alta, fată. Cînd cineva se va duce în genunchi să bea apă de unde bea și curcubeul, de va fi fată, flăcău se va face, iar de va fi flăcău, se va preface în fată. Cînd curcubeul e mult roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
petele de pe față. O femeie lăuză să nu se ducă la vreun puț sau fîntînă să ia apă, căci va seca acel puț sau fîntînă. Să nu se vadă o lăuză cu alta patruzeci de zile, căci le vor muri pruncii. Cînd din întîmplare se văd două lăuze mai înainte de a se împlini patruzeci de zile, fac schimb între dînsele cu ace. Astfel, aceea care are băiat dă ac cu gămălie, iar aceea care are fată, unul cu urechi - și poartă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zile, fac schimb între dînsele cu ace. Astfel, aceea care are băiat dă ac cu gămălie, iar aceea care are fată, unul cu urechi - și poartă acest schimb pînă se împlinesc patruzeci de zile. Aceasta face să nu le moară pruncii. După asfințitul soarelui, nu se scoate nici un lucru din odaia lehuzei, căci pierde laptele. Se crede că, dacă a vizitat pe o lehuză o femeie care pe acel timp menstruează, copilul lehuzei va căpăta rofii*. Femeia de care nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moarte de om. Dacă la facere pe femeie o pălește de ursită și nu se află nimine să-i desfacă, atunci moare. Dacă mor întruna copiii într-o familie, la cea mai apropiată naștere se prinde un cucoș, de este prunc, iar de este pruncă, o găină, și se îmbracă în îmbrăcămîntul cu care a venit cel nou-născut pe lume, și se zice: „Dau cap pentru cap, ochi pentru ochi, nas pentru nas, gură pentru gură“, înșirînd toate ce se află
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate. Femeile însărcinate să cetească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naște ușor și le vor trăi pruncii. Femeia însărcinată, ca să nască ușor, e bine să bea ceai de podbal* care a răsărit întîi primă vara. Ca o femeie însărcinată să facă lesne, de cîte ori mătură și ia gunoiul în poală, aruncîndu-l, să zică: „Cum arunc gunoiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe streșină, așa să nu poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori din apă. Se duce la o punte peste o apă și sloboade o frînghie de breciri*, zicînd: „Cît pestește apa sub punte, atîta să pestească pruncul sau prunca.“ Legătura cu broaște pisate pusă la pîntece e bună de facere ușoară. Femeia care nu mănîncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trudește de facere. Pentru a o ușura, se cheamă femeia presupusă că are cunoștință, de o stropește cu apă din gură sau o afumă cu o bucățică din veșmîntul cu care e îmbrăcată. Cînd ești îngreunată, cere, ca să-ți fie pruncul îndrăzneț. Dacă femeia îngreunată va fura ceva, copilul va fi hoț. Să nu te răstești, nici măcar în glumă, cu cuțitul sau cosorul, ori altceva, la o femeie îngreunată, căci se naște copilul fricos. Femeia însărcinată să nu puie floare la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ca să nu mai facă femeia copii, se ia buricul nou născutului și, îm preună cu cămeșa pătată a femeii și cu buricul copilului, se îngroapă lîngă o moghilă* unde se împreună trei hotare, sorocindu-le că atunci să mai nască prunc cînd se vor dezgropa acele lucruri. Dacă mireasa nu voiește să aibă copii doi-trei ani, să se sprijine în ușa bisericii în atîtea degete cîți ani nu voiește să aibă copii. Dacă se îngroapă oala cu locul [placenta] cu gura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doi băieți deodată. (Gh.F.C.) După ce se naște copilul, moașa are un vis din care îi poate cunoaște soarta. (Gh.F.C.) Femeia care naște greu să fie unsă cu grăsime de iepure, ca să iasă din ea copilul cum fuge iepurele. (Gh.F.C.) Dacă pruncul mișcă în dreapta pîntecelui, va fi băiat, dacă mișcă în stînga, va fi fată. (Gh.F.C.) Femeia care naște să țină o cheie în mînă. (Gh.F.C.) Cînd fetița e mică, nu-i spui Maria, ci Mica, pentru a izgoni duhurile, că ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai porumbei în curte nu vorbi de ei în timpul mesei, căci fug și nu se mai întorc. Post în ziua Lăsatului de Sec de brînză, vecinii și rudele își cer iertare unii de la alții, ca să intre curați în post. Prag Pruncul, dacă are vreun tic, să-l alăpteze mă-sa pe prag cînd va toca la leturghie, și-i va trece. Preobrajenie în ziua de Probajeni [Schimbarea la Față, 6 august] se probăjenesc frunzele copacilor și cîmpul. în ziua de Probaje nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede că a fost o femeie bogată care avea niște cîni răi: Togan și Griva. Prunc Pruncii să nu călărească pe cîni, că atunci nu vor crește mari. Să nu treci peste prunci, că atunci nu vor fi oameni mari. Puchină Dacă te uiți nespălat în oglindă, faci puchini*. Pui Nu e bine fata să taie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede că a fost o femeie bogată care avea niște cîni răi: Togan și Griva. Prunc Pruncii să nu călărească pe cîni, că atunci nu vor crește mari. Să nu treci peste prunci, că atunci nu vor fi oameni mari. Puchină Dacă te uiți nespălat în oglindă, faci puchini*. Pui Nu e bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu e bine să mănînci căpățîna puiului, că cică omori pe tat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o coardă de vioară, ca în viața lui să cînte frumos. Copilul nou-născut se scaldă în apă călduță, ca să nu devie desfrînat. Apa în care se scaldă copilul se încălzește cu vreascuri culese de pe drumuri. Apa cu care faci scăldătoarea pruncului să fie luată din fîntînă, rîu, pîrîu înainte de-a asfinți soarele, căci de-i face scăldătoarea pruncului cu apă luată după ce a asfințit soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de duhuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu devie desfrînat. Apa în care se scaldă copilul se încălzește cu vreascuri culese de pe drumuri. Apa cu care faci scăldătoarea pruncului să fie luată din fîntînă, rîu, pîrîu înainte de-a asfinți soarele, căci de-i face scăldătoarea pruncului cu apă luată după ce a asfințit soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de dînsul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele cînd trece drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii încunjură cu clopoțele casa, grajdurile și alte edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sufle în fluier, căci le cresc țîțele mari. Femeia să nu cînte din fluier, că-i cresc lungi gurguiele de la țîță. Dacă unei femei pînă la trei zile nu-i vine țîță, aceasta este semn că nu-i va trăi pruncul. Se crede că dacă i se dă copilului pentru prima oară de supt, să i se dea din partea dreaptă, căci la din contra, va fi stîngaci. Mama, cînd dă întîi țîță copilului, să nu-l ție pe mîna stîngă, nici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În seara de-astă seară Este-o seara mare Seara lui Agiun Și cu-a lui Crăciun. Fiu și făr-de-un tată Din maică curată. Maică Sfîntă Vinerea Cu sfînta Duminică Ele-n ziuă mănecare Prin vărsat de zori Pe la cîntători Pruncul l-au aflat În iesle culcat Și l-a-nfășiat Cu fîșii de mătase Pe margin-aleasă Scutec de argint Jos l-au pogorît Și l-a iordănit Numele i-a pus İisus Hristos Domnul cerului Și-al pămîntului Și-al nostru al
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Întrebat De nașterea de-mpărat. Unde s-a născut curînd Un crai mare bun și sfînt. După dînsul am plecat İară İrod Împărat Auzind s-a supărat Grea oaste mi-a ridicat Mulți cocori mici a tăiat 14.000 de prunci De doi ani și jos mai mici De doi ani și jos mai jos Ca să-mi taie pe Cristos Pe Cristos nu l-au tăiat Duhul sfînt l-a apărat Dumneavoastră să-mi trăiți Glas În Roma s-auziți Țipete
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ne stăpînește. ” -//,, Din voie dumnezeească ” este o creație populară. Exemplificăm : ,, Din voie dumnezeească- O prea frumoasă pustie. Nu-i viață pustinească -// Nu vrea să mă primească -// Să mă primească pe mine -// Să mă dea la piept la tine -// CÎnd pe prunc Îl lasă maica -// Jos la țîță Îl apleacă -// Mi-l apleacă cît de mult -// Să-i vie bine la supt -// Mi-l apleacă cît de jos -// Ca să-i fie de folos -// Și-așa cocon de Împărat -// Bun gînd Dumnezeu i-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți care le duceau neamul mai departe. Dacă fiecare copil venit pe lume este cu norocul lui, ursitoarele, cele care Îi sorocesc viitorul trebuie Îmbunate și Îmblînzite. Ele vor veni veni a treia zi după nașterea pruncului. Prima baie a noului născut i-o făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În casă trebuia să fie curat, pentru că ursitoarelor le place curățenia. Moașa face trei azimioare din grîu, de mărimi diferite
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă, botezurile ca și nunțile, se fac mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul și moșul, dăruiesc pruncul cu daruri În bani și lucruri de Îmbrăcăminte, plini de voie bună pentru darurile ce și ei le primesc de la părinții pruncului, Își iau rămas bun și merg spre casele lor. La anul, finul este adus la naș, spre ai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul și moșul, dăruiesc pruncul cu daruri În bani și lucruri de Îmbrăcăminte, plini de voie bună pentru darurile ce și ei le primesc de la părinții pruncului, Își iau rămas bun și merg spre casele lor. La anul, finul este adus la naș, spre ai tunde moțul, cînd iarși se fac cinstiri. De data aceasta petrecerea are loc la naș. Drept recunoștință, din partea finului pentru naș și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este "Muntele cel Mare", iar peștera este toposul tainicului, locul unde se putea medita. La Sărbătoarea hramului Mănăstirii Neamț, domnitorul apare "călare pe cal alb", într-o măreție monumentală, impresionând: "o femeie naște de emoție slobozind din măruntaiele ei un prunc". Apropiat de oamenii simpli, Ștefan cel Mare era neîndurător cu boierimea trădătoare; era simbolul puterii, autoritatea, instanța supremă, el este cel care trebuia să înțeleagă "de ce răsare și asfințește soarele". În sufletele celorlalți provoca spaimă și admirație. El este un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar nu-i refuză dragostea maternă. Așa că oridecâteori poate, îl răpește pe micuț de la doică „și-l punea în albie, și-l legăna, și nu vrea să-l dea la altă parte“, povestesc vecinii speriați. Povestea este la trecut pentru că pruncul n-a trăit decât trei săptămâni, iar moartea lui a contribuit la deteriorarea sănătății mamei care, timp de alți trei ani, a rătăcit „prin păduri și câmpuri și pă unde au nemerit“. Secretele trupului Corpul apare ca un domeniu al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
hrană, ci multe alte lucruri ce necesită timp, efort susținut, supraveghere, resurse umane și financiare. Iancu Gropescu nu se dedică personal copiilor săi, dar munca lui este mult mai bine răsplătită decât munca femeii astfel încât să poată plăti pentru întreținerea pruncului. Cât despre cele două copile, tatăl are șansa de a fi „mărișoare“ și ele pot contribui la treburile din gospodărie. Dar îi revine, totuși, importanta sarcină a supravegherii menită a le păstra onoarea, de a se îngriji de înzestrarea și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]