5,478 matches
-
ar trebui să reprezinte inovațiile și descoperirile de până la el. Trebuia, de asemenea, să urmărească și folosirea lor spre binele științei. Bacon considera că există inovații care au schimbat cursul istoriei, cele mai importante fiind busola, tiparul și praful de pușcă. Fiecare dintre acestea a reprezentat o cotitură pentru civilizație: busola a schimbat modul în care era percepută arta navigației, scoțând navele din Marea Mediterană în Oceanul Atlantic și oferind, astfel, o nouă perspectivă asupra lumii. Tiparul a scos în evidență importanța scrierii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
percepută arta navigației, scoțând navele din Marea Mediterană în Oceanul Atlantic și oferind, astfel, o nouă perspectivă asupra lumii. Tiparul a scos în evidență importanța scrierii, făcând din carte principalul mijloc de a transmite informația și ajutând la dezvoltarea științelor. Praful de pușcă a schimbat arta războiului și a dus la reechilibrarea forțelor în Europa. Navele engleze au folosit acest praf de pușcă și corăbiile lor ușoare pentru a învinge "Invincibila Armadă". Istoria invențiilor este un ajutor absolut necesar științei pentru a arăta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în evidență importanța scrierii, făcând din carte principalul mijloc de a transmite informația și ajutând la dezvoltarea științelor. Praful de pușcă a schimbat arta războiului și a dus la reechilibrarea forțelor în Europa. Navele engleze au folosit acest praf de pușcă și corăbiile lor ușoare pentru a învinge "Invincibila Armadă". Istoria invențiilor este un ajutor absolut necesar științei pentru a arăta drumul spre noi inovații. Aici își are începutul știința secolului al XX-lea ce va fi numită istoria tehnicii. Un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o proastă înțelegere a libertății și a democrației și susțin că mai multe măsuri coercitive ar rezolva problema. Ce putem face noi școala pentru a preveni și a diminua fenomenul violeței în instituția de învățământ? Proiectul inițiat de școala noastră “Puștii spun NU violenței” oferă elevilor posibilitatea să vorbească, să se asculte unii pe alții, creează alternative pozitive pentru prevenirea și diminuarea fenomenului violenței în școală. Având în vedere și faptul că agresivitatea verbală și fizică sunt promovate în mass-media, am
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica-Doiniţa COCALEA, Mădălina VIȘINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93170]
-
pălit-o pe cînd se afla ca ,,slujitoare” în bordelul templului din Ierusalim. Dacă aceste adevăruri istorice ar fi cunoscute de urechile celor care își spun creștini, s-ar dărîma toată șandramaua și ar rămîne în picioare numai Sata-na gol pușcă ce i-ar îngrozi pe toți. Năravul era păstrat cu sfințenie - se putea altfel la ce sfințeau rabinii - pentru că îl găsim pe la anii 58 ai erei noastre amintit în 1, Corintieni 9,5: ,,N-avem dreptul să ducem cu noi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
flăcări de zăpadă, cu ochii plini de pâcle și plini denseninări; o albă înflorire de vișini în livadă, minunea licăririi unei zări. Nu are nicio vârstă. În el sunt mii de oameni, șintrânsul anii proaspeți cu toții s-au păstrat... Tot puști rămân. Mă aflu acum la un examen și vreau s-arăt că nu-s intimidat...” (Nicolae Labiș) Scriitorul a devenit, prin moarte, al unei nații întregi - numai prin naștere, poate, aparține mai mult Pașcaniului. Dar în ce măsură târgul de altădată, “locul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
dB, Conversația 60 dB, Traficul la orele de vârf - 80 dB, Mixerul de alimentare - 90 dB, Strada aglomerată - 90 dB, Un tren în mișcare - 100 dB, Ferăstrăul cu lanț110 dB, Un avion în mișcare - 120 dB, Zgomotul produs de o pușcă - 140 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoacă senzația de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. In ceea ce privește telefonia mobilă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
ianuarie 1, valabilă și pentru perioada anterioară. Respectându-se tariful vamal de 3 %, se exportau în Principate zahăr căpățâni (cu taxa de 240 bani cântarul), zahăr tos (200 bani cântarul), tinichele albe englezești (115 bani lada conținând 225 bucăți), pistoale, puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani topul de 25 de coți), postav mahut (1440 bani topul), postav “shay” (3600 bani cotul), flanele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ce voiați de la el? Și, până la urmă, vă va fi binecuvântat?"841), de Darie (care se miră "ce căuta acolo Ivan"842, cum ajunsese să fie rănit într-un loc unde nu avuseseră loc lupte, unde îi erau ranița și pușca, cum de nu avea niciun act sau lucru care să-l poată identifica) sau de cei doi soldați, Iliescu și Zamfira, care, convinși că binecuvântarea unui muribund aduce noroc, îl duc pe carabinele lor. Identificarea lui Arhip ("E curios, începu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de împăratul Carol Quintul (aprilie 1521) în fața Dietei de la Worms, Luther refuză să-și retracteze teoriile. Alungat din Imperiu, el se bucură de protecția ducelui Frederic de Saxa. În Germania, reforma luterană se răspîndește ca o dîră de praf de pușcă. Începînd din 1527, Saxa și Hesse aderă la reformă, urmate de numeroase orașe libere (Nürnberg, Ulm sau Brandenburg). Reforma se răspîndește apoi în Danemarca, Suedia și Alsacia. Acest succes îl obligă pe Luther să-și precizeze poziția. Propăvăduind supunerea față de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
e doar un confort nemeritat. Dacă hotărăsc că ei nu au nevoie de rădăcini, ceilalți trebuie și ei dezrădăcinați, dezghiocați, aruncați în malaxoarele internaționaliste. O mare operă nu le spune nimic, atâta vreme cât autorul ei a fost luat deja în cătarea puștii lor. A învinge erorile omenești prin operă este un privilegiu care nu se acceptă celorlalți. Sinuozitatea istoriei poate fi circumstanță atenuantă doar pentru ei. Ca să o accepte, lumea nu trebuie construită decât prin clonare. Celula de bază sunt, firește, tot
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
era îmbrăcat cât se poate de original, cu o combinație de uniformă militară și costum inedit: purta pantaloni din piele de capră, un lanț la gât de care atârna un medalion cu cap de mort, și pe umăr ținea o pușcă automată. Cele două aviatoare acceptă invitația, și au parte de o scurtă "excursie" plină de peripeții. La un moment dat, în drum spre baza lui Tobă, de lângă Karasubasar, mașina este atacată de partizani. Hatmanul, care călătorise pe scara mașinii, le
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
puteau opune vreo rezistență erau aruncați claie care cum cădeau și erau aruncați de-a dreptul din camion, așa cum se arunca lemnele într-un loc fără ordine. Apoi am fost biciuit de un comisar pentru ca m-am așezat lângă o pușcă mitralieră. Am fost dus înapoi spre vagoane și silit să calc peste un morman de cadavre care erau aruncate afară din vagon și care morman era peste pragul ușii vagonului. Iar ce era mai rău este că au refuzat să
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
o altă seară, tânăra îl ispitește din nou pe diavol, acceptând să joace o partidă de minifotbal "cu un tânăr flăcău care avea obrazul brăzdat de o cicatrice roz". Înșelându-se cu privire la intențiile fetei, băiatul o invită să tragă cu pușca la țintă și insistă să plătească toate partidele. Îi face cunoștință cu un prieten de-al lui și-i oferă o cafea-cremă. Dintr-o dată, observând că ultimul autobuz tocmai pleca din stație, tânăra își ia brusc la revedere și dispare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și să guste el din câteva sortimente, să fie ei siguri că nuăs otrăvite, după care au coborât cu toții la beci. Au tras focuri de armă în lacăte, au deschi obloanele și ajunși în beci au slobozit alte focuri de pușcă, de data aceasta direct în doaga butoaielor. Aici, cu vin p e jos până la înălțimea turetcilor de la bocanci, rușii s-au așezat pe chefuit, ca și cum ar fi ajuns la porțile Berlinului, timp în care Ion a împuns fuga, sosind, ca să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
toamna aceea nu am mai văzut-o. Împrejurul meu era liniște, nimeni nu mai lucra, soarele se apleca spre Apus. În stânga mea, se așezase surdul și undeva departe se auzea bătaia unui câine și, ca în surdină, o detunătură de pușcă. În noaptea aceea, întins și învelit pe fânul din colțul cramei, am ascultat până târziu cântecul greierilor și poate m-am gândit la întâmplările din ziua aceea. Într-un colț, la icoane, ardea candela, în aer era rece și târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de încercare, am fost luat de la școala oamenilor, lăsat naturii și nimeni nu a avut nimic de pierdut, dar cel fericit am fost eu. Câte pozne nu am făcut! Într-o zi, după ce îmi făcusem rost de puțin praf de pușcă, să fi avut ca două degetare, cu o mică parte din el pus într-o trestie, dau în recreație copiilor din clasa mea o reprezentație cu artificii, spunându-le că vor vedea mai mult și mai frumos dacă vor veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mai sus, aveam peste lanuri și pe întinderea șesului vedere mai largă, așa că peisajul era variat, vederea mai puțin închisă de marile lanuri de porumb și floarea-soarelui. Până la vremea prânzului, ne-am așezat gospodăria, fân proaspăt pentru culcuș în colibă, pușca, praful și alicele, cutia cu chibrituri și sarea la un loc mai sus ferit de umezeală, săculețul cu făină în fundul colibei, căruța în latura colibei și sub căruță locul coteiului lângă o roată acoperită cu fân ca să aibă și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
domnie a lui Dimitrie Cantemir și hătmănia lui Ion Neculce. Oamenii spuneau că pe acolo umblă strigoi, eu credeam, și din când în când, se găseau resturi de arme, deseori plugul mai scotea oseminte. M-am culcat devreme, am așezat pușca alături, să dau în strigoi de vor veni la gura colibei, m-am închinat și m-am încredințat Domnului pe culcușul moale al fânului. Să fi dormit puțin și m-am trezit din vis cu războaie și în zgomot, undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
locul de paiele umede, au lărgit șanțul de protecție dimprejurul colibei și au adus din poala unei căpițe mai din fund fân uscat și apoi lumea mi s-a părut a fi din nou mai frumoasă. Au văzut că am pușcă și s-au bucurat, au întrebat dacă am și tutun. Pe urmă am stat toți trei încălzindu-ne în fân. Ploaia curgea totdeuna și lăsa înserarea. În noaptea aceea, am huhurat de umezeală, dormind ca vai de noi. În dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sfat și am decis că trebuie să părăsim locul, deoarece acesta este potopul și sfârșitul lumii. Cerul începuse iar să clipească, fulgera și ploaia acum cu rafale de vânt. Abia după ce, ajutat de tovarășii mei, am așezat toate lucrurile, îndeosebi pușca și cofăielul cu branșe, în mijlocul unei căruțe cu fân, cu câte un țol pe cap și cu încetineală de flămânzi, cam pe după-amiază, am luat drumul spre Huși pășind cu fereală peste tot și pipăind cu bețele adâncimea apelor. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și Occident / 307 O lume, două sau mai multe? / 311 Atac mortal la Pact / 315 O demisie târzie / 317 NATO și România / 319 Reacții paradoxale / 325 Fiul cerului și Dalai Lama / 329 Sub cedrii Libanului miroase iarăși a praf de pușcă / 333 Conflictul ambasadelor / 337 UE și rromii / 341 Fundamentalism și terorism / 345 Din nou despre noi și Rusia / 349 România și marele Est european / 353 Euro-scepticii jubilează degeaba / 357 Revizuirea unui tratat / 361 Miza unui proces / 365 Rusia cedează, unii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
spune unii și alții, adică sârbii și mediatorii internaționali, noul guvern va proclama după 10 decembrie independența provinciei. Sârbii, consecvenți, nici nu vor să audă, iar sârbii din Kosovo nici nu au participat la vot. Așadar, miroase a praf de pușcă, miros, de altfel, foarte familiar popoarelor din Balcani. Numai că Evul Mediu a trecut de mult, iar Europa și nu numai ea nu poate asista pasivă la escaladarea unui conflict care ar putea să se extindă și în alte zone
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pentru tibetanii oprimați de chinezi este, pentru mine, un lucru uimitor, fenomene asemănătoare nefiind întâlnite decât extrem de rar în istorie. Mi-ar plăcea să mă înșel, deși nu cred. 8 mai 2008 Sub cedrii Libanului miroase iarăși a praf de pușcă Libanul se află în pragul unui nou război. Este războiul civil, cel mai ticălos dintre războaie. Milițiile șiite Hezbollah au declanșat ostilitățile pentru că guvernul Fuad Siniora a interzis un sistem de supraveghere a telecomunicațiilor folosit de "luptătorii lui Allah". Acest
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de teatru. Nu mai vorbesc de colinde și plugușoare. Parcă mă și aud și-i văd pe gospodari urmărindu-mă: În Transnistria pe plai/ Ara Regele Mihai/ Mareșalu-n urma lui/ Strânge rodul grâului/ Iar ostașii toți că unul/ Dau cu pușca și cu tunul/ Dau cu pumnii lor cei grei/ Dau cu sufletul din ei.” Și cum nici zâmbetul și gesticulația nu-mi lipseau, multi erau Încredințați că am să ajung un mare actor În vreun oraș al țării, daca nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]