4,867 matches
-
Tulburările din sistemul penitenciar au dus la schimbări majore de personal. Numeroase cadre au fost înlăturate, iar altele au revenit. Mulți securiști și secretari de partid, compromiși în diverse instituții, și-au găsit refugiul în angrenajul penitenciar, devenind directori de pușcării și cadre de conducere în administrația centrală. Tergiversarea deciziei de transferare de la Ministerul de Interne la cel de Justiție a menținut închisorile într-un "vid de putere". Absența unui for superior care să controleze sistematic lumea penitenciarelor a creat un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
practici religioase, nesepararea minorilor de adulți etc. În urma aderării României la Consiliul Europei, au apărut primele inspecții ale forurilor internaționale, rapoartele HEUNI, Amnesty International, Comitetului împotriva Torturii și Tratamentelor Inumane obligînd statul să ia o serie de măsuri de umanizarea pușcăriilor. Una din cele mai importante decizii a constat în traducerea și distribuirea manualului ONU și PRI A pune regulile în acțiune în toate închisorile și obligativitatea cadrelor să-i informeze pe toți deținuții asupra drepturilor de care pot dispune. O
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închisorii ca locul cel mai sinistru de pe pămînt. Axat vreme îndelungată pe represiune, sistemul pare imposibil de schimbat, căci reformarea înseamnă, de fapt, dinamitarea lui, orice schimbare cerînd la rîndul ei o altă serie de schimbări, pînă într-acolo încît pușcăria ar dispărea din centrul mecanismului penal, și-ar reduce considerabil dimensiunile și rolul de reglare a controlului social și ar ajunge, ca în trecut, doar un azil al dezaxaților mintal și sexual. Viitorul penitenciarelor Ar fi o naivitate foarte mare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
forme de șantaj și presiune politică în relație cu adversarii, iar pe de altă parte, pentru că infracționalitatea creează o stare de insecuritate, favorizînd discursurile despre "toleranța zero" față de criminalitate și, prin urmare, despre înăsprirea regimurilor de detenție. Dezbaterile despre desființarea pușcăriilor sînt ignorate din start, pe motivul că orice societate produce criminalitate, iar pedeapsa este soluția pentru controlarea ei. Încă de la începuturile sociologiei, Durkheim a afirmat limpede: "crima este normală, fiindcă o societate în care ar lipsi este cu totul imposibilă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închisorilor ca instituții nocive, cancerigene în corpul social. În ciuda tuturor piedicilor, închisorile românești trebuie să urmeze tendința generală europeană de deschidere către societate și de umanizare a regimului de detenție. Mutațiile care se vor produce vor crește vizibilitatea publică a pușcăriilor, ceea ce va duce la sporirea reacțiilor sociale. Risipa de resurse și precaritatea sistemului sanitar vor fi primele aspecte care vor sări în evidență, atrăgînd după ele controalele financiare și medicale. Monopolul juridic va dispărea, iar o autoritate tricefală se va
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
față un personal capabil să comunice atît cu publicul, cît și cu deținuții. În unele state s-au instituit deja posturi de radio și de televiziune în închisori, cu circuit liber, extrainstituțional. În Africa de Sud televiziunea Justice TV, pornită inițial din pușcării, s-a extins la întregul cîmp juridic (tribunale, poliție, case de arest preventiv, firme și instituții dependente), schimbările fiind acum la doar un an de la funcționare greu de oprit. Reportajele din închisori, făcute de deținuți, duplexurile între diverse stabilimente, transmisiunile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închisoarea nu va dispărea curînd, pentru că ea va fi singurul remediu pentru izolarea persoanelor cu grad ridicat de periculozitate. Nu a dispărut din nici o țară civilizată. Dar numărul încarceraților se va reduce tot mai mult de la an la an, iar pușcăria va deveni o instituție custodială civilă, plasată pe o piață penală concurențială. Cu celule individuale, dotate decent, cu programe cultural-educative și sanitare a căror eficiență va trebui evaluată sistematic, cu un personal civil înalt calificat, închisorile următorilor ani nu ar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
încarcerării (apariția unor reguli interne tot mai intolerabile, degradarea condițiilor de trai, deresponsabilizarea deținuților, promiscuitatea etc.), întărind ideea unei instituții patogene imposibil de reformat 279. Dar ele vor avea rolul de a înlătura carceralo-centrismul280 din sistemul penal, care a poziționat pușcăria cînd într-o stare de război cu societatea, cînd într-una de independență față de ea, dar întotdeauna la marginea ei. Aducînd-o în mijlocul ei și expunînd-o unei permanente vizibilități publice, se va institui nu numai un plus de legitimitate, ci și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
des adolescents delinquants. Prospectives et perspectives internationales, Paris, 1985. Țuculeanu, Alexandru, Reținerea, arestarea preventivă, obligarea de a nu părăsi localitatea: realități și perspective, Editura Lumina Lex, București, 2003. Țîntaș, Viorel Horea, Tristă-i duminica zilelor mele. 100 de cîntece de pușcărie din Gherla, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2001. Valery-Grossu, Nicole, Binecuvîntată fii, închisoare..., Editura Univers, București, 2002. Van Gennep, Arnold, Riturile de trecere, Editura Polirom, Iași, 2000. Varaut, J.M., La Prison, pour qoui faire?, Éditions La Table Ronde, Paris, 1970. Vasseur, Véronique
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
91. 60 Rodica Zafiu, op. cit. 61 Ibidem. 62 George Astaloș, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002, p. 257. 63 Ibidem, p. 285. 64 Mai multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000; George
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
argou și expresii familiale ale limbii române, Editura Livpress, București, 1998. 65 Ioana Cistelecan, Poezia carcerală, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, p. 4. 66 Versurile sînt preluate din Viorel Horea Țînțaș, Tristă-i duminica zilelor mele. 100 de cîntece de pușcărie din Gherla, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2001 și din articolul cu același nume al aceluiași autor, apărut în Revista Administrației Penitenciare din România, aprilie 2002, pp. 18-25. Iar o altă parte din versurile prezentate au fost culese personal în închisorile din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
120 Ibidem, p. 25. 121 Hubert Bonaldi, D'une prison à l'autre, Éditions Bernard Grasset, Paris, 1977. 122 Octav Bozînțan, op. cit., p. 181. 123 Interviu publicat în Evenimentul zilei din 8 februarie 2005, sub titlul " Viața și moartea în pușcărie", semnat de Cătălin Bulat și Dorelina Bellu. 124 Ibidem. 125 Octav Bozînțan, op. cit., p. 205. 126 Anca Ionescu, Reflexii penitenciare, manuscris nepublicat. 127 Termenul de "tovarăș" a fost preluat de comuniștii ilegaliști de la deținuții de drept comun cu care au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de seară, aflată în frigider, însemna și ea aproape numai grăsime" (www.apador.org). 208 Vezi www.anp-just.ro. 209 Interviu cu M.P., soția unui deținut din Rahova, luat la vorbitor în luna iulie 2004. 210 Eugen Istodor, "Asta e pușcăria lui Ness, cafea și Coca-Cola", în Dilema veche, an. I, nr. 37, din 24-30 septembrie 2004, p. 9, interviu cu Dobrovolski, deținut din Rahova. 211 Commission Nationale Consultative des Droits de l'Homme, Étude sur les droits de l'homme
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
păzesc, aceștia ne zîmbesc doar dacă le dăm ceva. Dar ne lipsește ceva omenesc, trebuie să vii aici și să zîmbești pentru ca deținuții să simtă duhul tău de pace și dragoste". Cînd vii la noi, se schimbă toată atmosfera în pușcărie și avem și noi o mică sărbătoare" mi-a zis el. Cînd am auzit vorba aceasta eram pe punctul de a lăcrima, m-a mișcat mai mult decît atunci cînd îmi spune mama că mă iubește. Atunci am simțit cît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
p. 175. 247 Octav Gorescu, op. cit. 248 El a polemizat cu Cesare Beccaria, care propunea centralizarea sistemului punitiv și înființarea unei administrații centrale de stat, Mavrocordat argumentînd la fel ca și bunicul său că trecerea preoților în poziții nesemnificative în pușcării le va arunca pe acestea într-o barbarie și mai mare. 249 Mitropoliile celor două Țări Românești aveau în sarcină organizarea unei părți importante a vieții de detenție. Așa cum bisericile reglementau programul cerșetorilor pe treptele lor și în alte locuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
William Blackestone, Gustav de Beaumont și Alexis de Tocqueville. Despre vizita lui Jown Howard și corepondența lui Mavrocordat cu Cesare Beccaria vorbește Nicolae Iorga în Istoria românilor prin călători. 252 "Anaforaua dumnealui vel spătar pentru hoți ce se slobod de la pușcărie de a sa și prin scirea spătăriei chezăști, Io Mihail Constantin Șuțu, voievod și gospodar, cu cale fiindu anaforaua dumnealui vel spătar vel armașu și domniilor voastre judecătorilor pușcăriei, ca pe chezășia vinovaților ce dobîndescu slobozenie prin pecetea Domniei mele să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
călători. 252 "Anaforaua dumnealui vel spătar pentru hoți ce se slobod de la pușcărie de a sa și prin scirea spătăriei chezăști, Io Mihail Constantin Șuțu, voievod și gospodar, cu cale fiindu anaforaua dumnealui vel spătar vel armașu și domniilor voastre judecătorilor pușcăriei, ca pe chezășia vinovaților ce dobîndescu slobozenie prin pecetea Domniei mele să-i trimiteți și la spătărie spre a face cunoscuți de vrednici prin cercetarea ce li se face acolo și după plisoforie în scrisu ce veți primi de la dumnealui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
27-28). 253 Ioan C. Filitti, "Penitenciarele române de la 1828 la 1834. Ocupația rusească și Regulamentul Organic", în Revista de Drept Penal și Știință Penitenciară, București, 1936, p. 14. 254 Constantin Moroiu, profesor de drept la Sf. Sava, "Disertație pentru îndreptarea pușcăriei din București" (1833), în Ovid Stănciulescu, Cercetări asupra regimului penitenciar roman din veacul al XIX-lea, Tipografia Fondul Cărților Funduare, Cluj, 1933. 255 Anastasie Panu, "Dispoziții privitoare de închisorile publice în Moldova" (1855), ibidem. 256 Michel Foucault, op. cit., pp. 373-374
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
afișele, iar noaptea venea cineva și le rupea... Bine, eu eram deja obișnuită cu nedreptățile, încă de când eram copil la Iași... Mă gândeam însă că au fost persoane care au murit la Canal sau la Gherla, care au pătimit în pușcării și au ieșit de acolo transformate pe viață. Lucruri mult, mult mai grele. Ca atare, nu învinovățeam pe nimeni. În aceste condiții, eu am reușit să ies la lumină. Multă muncă. Talent, voce, frumusețe - da, dar asta înseamnă puțin. La
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
tortură pe care le foloseau securiștii, dar neidentificate, persoane răpite de securiști, dar care plecau peste graniță, profitând de învălmășala care se crease. Dăduse românul nostru de adevărata "libertate", după atâția ani de constrângere și întunecime culturală și socială în pușcăriile comuniste, venise și vremea liberului "profesionist", după ce statul "democrat" desființase securitatea, justiția, miliția, granița, controlul financiar asupra băncilor,să poată fi furate,până au ajuns la faliment, precum Bancorex, Felix și altele,trebuiau bani pentru campanii. Cele care mai existau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
când și-a pierdut-o pentru câteva minute. Mareșalul Antonescu a avut o carieră plină de succese și de împliniri, dar și de amărăciuni și de decepții, sfârșind după cum se cunoaște prin a fi condamnat la moarte și executat în pușcăria Jilava, tot de românii lui. Incepând cu septembrie 1940 a petrecut perioada cea mai tragică din viața lui, până la ajungerea în fața plutonului de execuție. Cineva scria: în calea eroului totul devine tragedie. Întradevăr!-tragedia prăbușirii granițelor ,tragedia refugiaților, a masacrelor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fapte umane, am putut ajuta pe mulți oameni căzuți în necazuri. Am învățat multe lucruri bune și am avut relații cu oameni de o categorie superioară. Cunosc însă multe cazuri după 1990 în care găinari de duzină, care au făcut pușcărie pentru diferite motive de huliganism, furtișaguri, violuri, bătăi, ori crime, sau alte infracțiuni, cică au fost "urmăriți de colonei de securitate" și închiși pe nedrept, iar massmedia noastră i-au popularizat, amplificându-le reclamele, transformându-i în eroi. Cei care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sancțiuni pentru măsurile greșite ale guvernelor anterioare: "Vrem să redăm țării credința în puterile ei de astăzi și în dezvoltarea ei de mâine. Vrem ca jefuitorii averii publice să creadă în realitatea pedepselor grele ce li se cuvin. Hoții la pușcărie!". Ei promiteau, de asemenea, că vor asigura "economie în administrație, libertate în producție, reducerea prețurilor la produsele fabricate". Pentru aceasta, propuneau soluții precum micșorarea taxelor și impozitelor, valorificarea rezervelor de aur ale țării, modificarea legii de conversiune a datoriilor agricole
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
concurs, capacității și muncii, pentru că nu se ajunge decât pe calea rușinoasă a hatârului și a corupției. Români! Vă aducem un gând curat și o faptă nouă. Voim să dăm țării o chezășie de cinste în gospodăria ei: hoții la pușcărie, banul public cheltuit cu grijă, datoriile statului plătite către furnizorii și crditorii săi, către dăunații de război, spre a restabili în economia românească încrederea ce lipsește astăzi. Voim să asigurăm depozitele din bănci, cu aspre pedepse pentru acei ce le
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lor. N-am fost niciodată prieteni, comuniunea noastră infantilă realizându se numai prin simțuri, cu puritatea ei „perversă“. Sandu a studiat, în vremea războiului, în Germania (ca Petru Dumitriu), a devenit inginer petrolist, a făcut sub comuniști câțiva ani de pușcărie din cauza legăturilor cu străinii, s-a ratat în alcool. Sora lor, Roxana, care a devenit sub comuniști cântăreață de muzică ușoară, era mai mică decât noi. Ca și a lui Sandu, figura ei era reproducerea fidelă a celei materne; se
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]