187,471 matches
-
inițial al Misei, cum răsare "Kyrie" - purtat pe rând de glasurile soliștilor și ale corului. Dar sigur, tema Misei este Destinul uman, beethoven impunând textului sacru expresii care îl reprezintă pe el, Omul Creator care știe că are dreptul și puterea de a provoca - înainte de a contemplă - Divinul. Mandeal tentează să atingă această energie colosală din care s-a ivit lucrarea. Orchestră, Corul - pregătit de Iosif Ion Prunner - îl urmează fără șovăire. Dificultatea tehnică dominată, în ansamblu, rămân porțiuni semnificative unde
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
încurajatoare. N-am avut-o, așa că descopăr pe fiecare pagină din Caietul-program câte o mustrare (tăcută) care-mi induce și multe regrete. Pe traseul de la Casa Armatei (acolo este singura sală găzduind concerte, pentru că ceea ce visăm noi să fie, pe puterile noastre, un Salzburg autohton, a început să se împiedice de la acest prim pilon care nu-i!), la Biserică Sf. Nicolae unde am auzit și eu, "Florilegiul bizantin" compus de Marin Constantin (pe muzici de mai vechi și mai apropiați - în
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
apostoli, bunul samaritean, Muntele Măslinilor, Calvarul, Mater Dolorosa s.c.l. Scriitorul are felurite strategii de narator și interpret, de la parafrazarea citatului evanghelic la topirea insesizabila a profunzimii acestuia în text, de la comentariul mai lung sau mai scurt ridicat la putere prin autoritatea evangheliștilor convocați, până la metaforă revelatoare a faptelor și petrecerii lui Iisus pe pământ și în istoria iudeilor și a lumii, cel aflat mereu în rugăciune, milă și iubire față de Tatăl, de mulțimi și de discipoli. Rezistență acerbă, respingerea
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
înviere intru Lu-mina Lumii și moartea veșnică: "Căci ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă-și pierde sufletul?" Unul dintre cele mai reușite capitole - narațiuni este "Muntele Măslinilor" unde sunt afurisiți arhiereii Sinedriului ce "se purtau că orice putere politică, chemând în sprijinul lor poliția politică" pentru a-l răpune pe cel ce se declară Fiul lui Dumnezeu. Demnitarii Templului nu pregeta să-l trateze pe prizonier că "într-un gestapou avânt la lettre..." Răstignirea lui Iisus "părăsit pe
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
antice: Europa există oriunde și-a lăsat amprenta Imperiul Român, chiar și acolo unde blazonul sau a fost mai degrabă batjocorit și maimuțărit, ori copiat strident și fără pricepere. Amprenta lumii române echivalează, pentru Valéry, cu un anumit sentiment al puterii, o putere impregnata de spirit militar, de spirit religios și de un spirit formalist. Prin spirit formalist (mă îndoiesc că traducerea e, în acest caz, fericită), scriitorul se referă la rigoarea administrativă a Imperiului român, precum și la acea politică a
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
există oriunde și-a lăsat amprenta Imperiul Român, chiar și acolo unde blazonul sau a fost mai degrabă batjocorit și maimuțărit, ori copiat strident și fără pricepere. Amprenta lumii române echivalează, pentru Valéry, cu un anumit sentiment al puterii, o putere impregnata de spirit militar, de spirit religios și de un spirit formalist. Prin spirit formalist (mă îndoiesc că traducerea e, în acest caz, fericită), scriitorul se referă la rigoarea administrativă a Imperiului român, precum și la acea politică a asimilării și
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
că informația de care dispune Grosser și pe baza căreia își structurează argumentele este în primul rînd preluată din istoria recentă a Germaniei și Franței, țări față de care se recunoaște mai apropiat. Teza fundamentală a autorului este că relațiile de putere economică le predetermina pe cele politice. Apoi, ca anul 1945, care a marcat finalul războiului, nu a fost un "an zero", asadar lumea nu și-a luat istoria de la capăt după, ci dimpotrivă, anumite relații, simpatii și antipatii, afinități și
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
Est. Tensiunile care pot rezultă, atât timp cât rămân limitate, nu ar afecta direct securitatea și integritatea teritorială a membrilor Alianței. Ele ar putea, totuși, să conducă la crize periculoase pentru stabilitatea europeană și chiar la conflicte armate ce ar putea implică puteri din afara sau s-ar putea extinde la țările NATO, având un efect direct asupra Aliantei.ă Din această perspectivă, noua concepție strategică NATO referitoare la conflictele inter-etnice din Europa Centrală și de Est consideră că sursa acestora este revitalizarea naționalismului
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
Mircea Mihăieș Dacă ai răbdarea să citești Constituția României, vei constată că puterile Președintelui nu sunt nici atât de mici cât pretind vremelnicii ocupanți ai înaltei funcții, nici atât de mari precât se profilează în activitatea de zi cu zi. Cu alte cuvinte, semi-prezidentialismul românesc e când un armăsar travestit, ca-n povestea lui Creangă
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
se adresează unui partener care nu accepta ideea acestui gen de parteneriat. Partidul de asalt care e PRM nu își poate construi propria să imagine dacă nu lucrază în cheia trădării de țară de care sînt vinovate partidele aflate la putere, ăsta indiferent dacă se află în relație de colaborare sau de adversitate cu ele. Amiciția politică între PDSR și PRM de pe vremea cînd cele două se găseau la cîrma României s-a rupt atunci cînd liderul PRM a început să
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
în cauză a apucat să-și facă imagine justițiara prin atacurile sale împotriva fostului său aliat, aflat azi în opoziție. Atacurile din opoziție nu par a fi specialitatea liderului PRM. Se pare că pentru el nu există decît forme ale puterii personale care îi îngăduie să atace pe cine vrea, fără a avea nimic de pătimit din acest motiv. Luat la bani mărunți, justițiarul are nenumărate puncte slabe care îl aduc în situația de justițiabil, iar reputația partidului său, de făcător
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
la Timișoara", vorba unui critic literar? - Despre "a treia Europa", mi-am spus părerea în A treia Europa (Polirom, Iași, 1997, pp. 15-17). Cât despre termenul "iscoada", adică "spion", nu mi-l asum, pentru motivul că Oltenia nu-i o putere etranjeră, în slujba căreia aș fi. - Oltean, de altfel, sunt pe sfert, mama născându-se la Mannheim (cu un cuvînt joycian: Mamannheim!), din alsacieni și levantini. - Dupa simpleroze și tautofonii au venit holorimele, care pot fi considerate un fel de
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
sau la o revistă. Mulți colegi de breaslă erau, pe vremea aceea, de părerea că nu trebuie să-l plîngem pe Nedelciu. Circulau pe seama lui și tot soiul de zvonuri, colportate prostește sau cu rea intenție, pentru a-i diminua puterea de influențare. Pe atunci, n-avea cum să răspundă în scris acestor atacuri pe la spate, alt ghinion pe care l-a primit cu un fel de neputința amuzata, transformîndu-l într-o victorie a unei amărăciuni ținute sub control. Totuși, unii
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
indirect. Astfel, daca bătrânețea se spune că te ține departe de viață activă, în schimb ea poate determina prin înțelepciune înseși acțiunile celorlalți: "eu declar cu mult înainte război Cartaginei". Dacă slăbește forță, totuși "adunarea senatului nu este lipsită de puterile mele, nici tribunii din for, nici prietenii, nici clienții, nici oaspeții". Tot astfel, daca bătrânețea este lipsită de plăceri, "trebuie să aducem mari mulțumiri bătrâneții, ca uneia care face să nu ne placă ceea ce se cuvine să nu placă". În
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
de justiție autohton. Neîncredere justificată de numeroasele precedente în care justiția de la noi e mai atentă la șoaptele politicienilor decît la probele după care ar trebui să cîntărească vinovățiile. În Adevărul, Dumitru Tinu e de părere că "Reacțiile violente ale Puterii și ale Opoziției, imediat după anunțarea sentinței, duc la concluzia, deloc liniștitoare, că Justiția nu s-a putut încă desprinde din postura de instrument în mîna celor ce dețin puterea politică." Editorialistul folosește drept temei al acestei concluzii faptul că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Adevărul, Dumitru Tinu e de părere că "Reacțiile violente ale Puterii și ale Opoziției, imediat după anunțarea sentinței, duc la concluzia, deloc liniștitoare, că Justiția nu s-a putut încă desprinde din postura de instrument în mîna celor ce dețin puterea politică." Editorialistul folosește drept temei al acestei concluzii faptul că la cîteva ore după condamnarea generalilor purtătorul de cuvînt al PNȚCD Remus Opriș, a salutat sentința printr-un comunicat oficial în care afirma că, îl citam din nou pe directorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
sentința printr-un comunicat oficial în care afirma că, îl citam din nou pe directorul Adevărului, "Justiția și celelalte instituții abilitate să afle adevărul despre revoluția din decembrie 1989 și să stabilească vinovații au fost blocate pînă în 1996 de puterea politică de atunci (subl. Dumitru Tinu). Pe de altă parte, Ion Iliescu și Adrian Nastase consideră sentința ao eroare judiciară și ao mizera diversiunea a actualei puteri (subl. D.T.). Că totdeauna, adevărul se află undeva pe la mijloc." Autorul citat preia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
decembrie 1989 și să stabilească vinovații au fost blocate pînă în 1996 de puterea politică de atunci (subl. Dumitru Tinu). Pe de altă parte, Ion Iliescu și Adrian Nastase consideră sentința ao eroare judiciară și ao mizera diversiunea a actualei puteri (subl. D.T.). Că totdeauna, adevărul se află undeva pe la mijloc." Autorul citat preia însă afirmațiile lui Adrian Nastase potrivit cărora, dar și potrivit informațiilor de care dispune Dumitru Tinu, la Parchetul General "se lucrează asiduu" la dosare de acuzare împotriva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
făcut Ion Iliescu o asemeea declarație publică și în anii în care generalul trăia? Se temea de el? Știind ceea ce afirmă acum, de ce nu a cerut Parchetului să investigheze implicarea generalului și instituțiilor statului să își facă datoria? Avea această putere! Și totuși, Ion Iliescu vorbește abia acum, după moartea generalului!" Pe de altă parte, nu generalul Guse a fost ministru al Apărării după '90, ci Victor Stănculescu, cel care a fost la Timișoara în timpul represiunii ceaușiste, apoi a recurs la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
în Franța, mi-am trăit adolescență și o parte din tinerețe. Am adesea un coșmar în care mă întorc în țara de unde am plecat - de unde am evadat - din motive politice, pentru ca, în acel moment, extremă dreaptă urca și accedă la putere. Am plecat însă și din cauza tatălui meu și a familiei sale. Toate acestea, conflictul cu familia mea, prezența totalitarismului, se regăsesc în piesa". Consideră că n-a suferit influență, în creația să, a scriitorilor români. Totuși admite că pe unii
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
adevarat discuția despre patrimoniul artistic contemporan, despre valorificarea lui, despre cunoașterea și circulația operei de artă, despre prim-planul și despre fundalul artei românești actuale. În mod evident, Lucia Ioan este un artist cu o energie morală și cu o putere de exprimare ieșite din comun; nici una dintre cele aproape 130 de lucrări (pictură și grafică) expuse aici nu este motivată superficial în expresie sau nesusținuta profund la nivelul angajării conștiinței artistice. Și, cu toate acestea, artista trăiește un proces neîntrerupt
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
alegerilor grație rezultatelor alegerilor, au început să facă declarații de-a dreptul stupefiante. Miron Mitrea, vicepreședinte al acestui partid, promite reprezentanților actualei coaliții guvernamentale locuri confortabile în pușcării. Fostul premier Văcăroiu, măi calm, anunță că, după ce PDSR va veni la putere, trei sferturi din activitatea legislativă a ultimilor patru ani va fi ștearsă cu buretele, pentru că reforma să fie luată din momentul 1996, cînd PDSR a pierdut alegerile. Mai multe cotidiane își pun întrebarea ce fel de reformă mai vrea să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
multe cotidiane își pun întrebarea ce fel de reformă mai vrea să facă PDSR-ul dacă își propune să dea înapoi ceasul acesteia pe vremea cînd, în România, nu se făcea reforma. În ZIUA, Dan Pavel scrie, calm, că actuala putere mai are atuuri în mînecă, atuuri care ar putea întoarce din drum rezultatele de azi ale sondajelor. * Un fapt care trebuie legat de ultimele rezultate ale sondajelor de opinie e că în coaliția de la putere ideea rupturii nu prea mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
Pavel scrie, calm, că actuala putere mai are atuuri în mînecă, atuuri care ar putea întoarce din drum rezultatele de azi ale sondajelor. * Un fapt care trebuie legat de ultimele rezultate ale sondajelor de opinie e că în coaliția de la putere ideea rupturii nu prea mai are susținători și, mai mult, ca în disputa dintre PNL și PNȚCD, din cadrul Convenției s-a ajuns la un soi de armistițiu. Un armistițiu care pare a dovedi că rezultatele sondajelor de opinie sînt mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
el promisiuni, anume de a da înapoi ceasul reformei, reluînd-o de la momentul 1996. Mai toate cotidianele au reprodus afirmațiile fostului premier. Comentariile multor editorialiști au mers pe ideea că PDSR nu e în stare să deosebească momentul cînd a pierdut puterea, cu evoluția propriu-zisă a României. Mai mult însă, în Ziua, la două zile distanță de la afirmațiile editorialistului de serviciu Adrian Pătruscă, potrivit cărora CDR și președintele Constantinescu sînt în vrie de popularitate, un alt editorialist crede că situația actualei puteri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]