5,656 matches
-
Coerență și literatură Tocmai am văzut că, atunci când este vorba despre un text literar, anafora nominală nu mai respectă regulile obișnuite. De fapt, factorul de coeziune pare a fi compensat de un altul. După cum discursul literar se bucură de o receptare "hiperprotejată" din partea publicului adică cititorii sunt dispuși să facă efortul necesar pentru a acoperi carențele aparente ale enunțurilor -, și autorii au capacitatea de a recurge la strategii specifice de organizare textuală. De exemplu, când Kafka 283 începe Vânătorul Gracchus: (1
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
obligatoriu făcute, însă. Cea mai importantă dintre acestea e aceea că ai noștri convertiți și mărturiile lor aparțin modernității, epocă în care punerea în valoare a individualității nu numai ca nu e îngrădită, ba chiar e exacerbată. Numai că și receptarea unui astfel de text e alta într-o lume profund secularizată, cum e societatea modernă. Așadar, dificultatea redactării unor astfel de texte vine dintr-o altă zonă. Frossard o spune clar, în debutul volumului său memorialistic Dumnezeu există, eu L-
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Pentru lămurirea parțială a acestei probleme ne vom opri atenția asupra lucrării Introducere în teoria lecturii a lui Paul Cornea, pornind de la cel de-al treilea tip de lectură teoretizat de autor în Preliminariile cărții sale. Este vorba de lectura receptare, care pare cea mai apropiată atunci când avem în vedere abordarea textelor pe care lucrarea noastră urmează să le aibă în vedere. Ținând seama de diferențierea clară pe care Paul Cornea o face între "receptare" și "lectură": ""a recepta" înseamnă, de
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cărții sale. Este vorba de lectura receptare, care pare cea mai apropiată atunci când avem în vedere abordarea textelor pe care lucrarea noastră urmează să le aibă în vedere. Ținând seama de diferențierea clară pe care Paul Cornea o face între "receptare" și "lectură": ""a recepta" înseamnă, de altfel, cum știm cu toții, "a primi, a fi afectat de, a lăsa să intre, a înregistra, a opta" etc... termenul de "receptare" sugerează deci în special reacția subiectului față de text, pe când cel de "lectură
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Ținând seama de diferențierea clară pe care Paul Cornea o face între "receptare" și "lectură": ""a recepta" înseamnă, de altfel, cum știm cu toții, "a primi, a fi afectat de, a lăsa să intre, a înregistra, a opta" etc... termenul de "receptare" sugerează deci în special reacția subiectului față de text, pe când cel de "lectură" modul în care e configurat textul, în obiectivitatea sa. Prin urmare noțiunea de "lectură" privilegiază ceea ce textul conține, pe când noțiunea de "receptare" ceea ce subiectul reține, potrivit personalității sale
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
înregistra, a opta" etc... termenul de "receptare" sugerează deci în special reacția subiectului față de text, pe când cel de "lectură" modul în care e configurat textul, în obiectivitatea sa. Prin urmare noțiunea de "lectură" privilegiază ceea ce textul conține, pe când noțiunea de "receptare" ceea ce subiectul reține, potrivit personalității sale și circumstanțelor"1, trebuie să mărturisim că atunci când avem în vedere textele autorilor noștri noțiunea de "receptare" pare a deveni dominantă. De la această premisă pornind, să trecem la problema cu adevărat sensibilă din perspectiva
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
configurat textul, în obiectivitatea sa. Prin urmare noțiunea de "lectură" privilegiază ceea ce textul conține, pe când noțiunea de "receptare" ceea ce subiectul reține, potrivit personalității sale și circumstanțelor"1, trebuie să mărturisim că atunci când avem în vedere textele autorilor noștri noțiunea de "receptare" pare a deveni dominantă. De la această premisă pornind, să trecem la problema cu adevărat sensibilă din perspectiva a ceea ce urmărim noi, anume problema literarității, care în concepția aceluiași Paul Cornea ar presupune "două convenții: expresivitatea și ficționalitatea"2. Cât privește
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
fără valoare morală. Sunt două "fețe" sau ipostaze ale unei aceleiași ființări (ousia greacă, substanța) întocmai ca cele trei "fețe" sau Persoane ale Sfintei Treimi"13. III.1.2. Aprecieri cu privire la opere și autori aparținând literaturii române Dacă în cazul receptării unor opere ale literaturii universale am sesizat că Steinhardt dă dovadă de un oarecare pragmatism (în critică), extrăgând în primul rând ,,învățături" morale, vom vedea că în cazul aprecierilor făcute asupra unor reprezentanți ai literaturii române, asupra operelor acestora, atitudinea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui Frossard, atât pe cele de ordin general, cât și pe cele particulare. Astfel, argumentele de ordin general aduse în favoarea tuturor textelor cu carcater memorialistic sunt oferite de ceea ce Paul Cornea numește în Introducere în teoria lecturii prin termeni precum: "receptare", "convenția expresivității", dar și prin sintagma "regula pragmatică". Cele de ordin particular sunt oferite de talentul descriptiv și imaginația deosebită, dublate pe tot parcursul textului de activarea "funcției referențiale", ceea ce am considerat noi a fi un indiciu al asumării conștiente
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
acesteia. E unul dintre textele cele mai vitriolante pe care le-am citit despre Steinhardt. Există apoi acea Epistolă despre convertire a lui Al. Sever, care este totuși, un text urban, inteligent, care are un punct de plecare valid în ceea ce privește receptările actului de convertire a lui Steinhardt. În România Iudaica, a lui Teșu Solomovici, este citat la un moment dat un pasaj, e adevărat, nesemnat ... A.S. Din Orient Expres, de la Tel Aviv. G.A. Într-adevăr, un text à la România
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
1959-1989, selecția documentelor Clara Cosmineanu și Silviu B. Moldovan, prefață Toader Paleologu, Editura Nemira, București, 2005. *** Spovedania unui pelerin rus către duhovnicul său, traducere de: Preot Nicolae Bordașiu, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992. Ardeleanu, George, Nicolae Steinhardt (Monografie, antologie comentată, receptare critică), Aula, Brașov, 2000. Ardeleanu, George, N. Steinhardt și paradoxurile libertății, Editura Humanitas, București, 2009. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur și Mircea Ivănescu, Editura Humanitas, București, 2006. Balotă, Nicolae, Lupta cu absurdul, Editura Univers, București, 1971. Berdiaev
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de Ilie Gyurcsik si Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 609. 14 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, ediția a VII-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 63. 15 Idem, Ibidem, p. 64. 16 George Ardeleanu, N. Steinhardt (Monografie, antologie comentată, receptare critica), Aula, Brașov, 2000, p. 43. 17 N. Steinhardt, Dăruind vei dobândi, Ediția a IV-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 136. 18 Paul Ricoeur, Memoria, istoria, uitarea, traducere de Ilie Gyurcsik si Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p.
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
autorilor, a sporului lor de experiență, a depășirii stângăciilor juvenile. Este aici, mai presus de toate, reflexul unor ambiguități în relația dintre creatori și public, al oscilării celor dintâi între mai multe coduri posibile, al prefigurării unor noi orizonturi de receptare. Această situație se poate considera tipică pentru întregul răstimp al tranziției, ea nefiind proprie exclusiv literaturii. Am întâlnit-o în arhitectură, reflectată în relația dintre fațade și interior. O regăsim în pictura de șevalet a epocii, cu precădere în figurile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
descrie "sărmana clasă muncitoare despărțită de Cristos, pentru a-i urma pe cei care plătesc cu focuri de pușcă"273, el este în același timp un rasist înrăit față de Castilia disprețuită. Totuși, din nou, împrejurările de epocă se vor opune receptării mesajului. Acesta nu este mai puțin premonitoriu, pentru că nemulțumit de a fi împins la extrem logica etnică exclusivă a unui micronaționalism tiranic, mai pune în cauză, pe deasupra, problema unității nu doar a unui imperiu perimat ci și a celei mai
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care literatura a fost instrumentalizată în timpul regimului Ceaușescu este analizată de Alina Pavelescu în studiul de caz al romanului Delirul. În opinia sa, contextul politico-ideologic și subiectul ales de Marin Preda sunt "factorii cheie pentru înțelegerea procesului de publicare și receptare a Delirului". Una dintre strategiile folosite pentru legitimarea partidului și a liderului a constat în re-naționalizarea discursului propagandistic, istoricilor revenindu-le misiunea de a purta "bătăliile istoriografice" îndreptate împotriva Uniunii Sovietice la începutul anilor '70. Dar controversele istorice asupra Basarabiei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aliniate la tonul poeziei occidentale. Proza a experimentat și ea, cultivând când parabolicul, ca metodă de eschivă, când psihologiile oblice, dificil de adus în contemporaneitatea politică. În orice caz, această literatură, valabilă estetic, a dat naștere unui tip special de receptare, care, deși se revendica de la criteriul estetic (pe care îl opunea grilei propagandistice), căuta alte valori și "adevăruri" în operele ficționale. De aceea, interpretarea de azi nu are cum să nu țină cont de acest factor ideologic, determinant nu doar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să pună documentele pe masă și să le analizeze calm, corect, echilibrat; sinteza nu are cum să vină înaintea analizei. În al doilea rând, studiile care alcătuiesc această parte a volumului ne spun foarte multe despre nivelul, metodele, uzanțele, perspectivele receptării literaturii scrise înainte de 1989. Nu e nimic mai firesc decât să acceptăm că, la 25 de ani de la căderea comunismului, s-au schimbat codurile de lectură. Mai putem citi noi, formați într-un climat cu totul diferit de al predecesorilor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
economia puterii totale - a cărui complexitate ridică în continuare numeroase semne de întrebare. Nu asumăm, prin aceasta, pretenția unor răspunsuri definitive, ci, dimpotrivă, deschiderea către noi forme de investigare a trecutului recent. Din acest punct de vedere, avem convingerea că receptarea critică a textelor ce dau conținutul volumului nostru va reprezenta un pas important în procesul de evaluare a regimului specific României comuniste. Mioara ANTON, Bogdan CREȚU, Daniel ȘANDRU București & Iași, 23 aprilie 2015 Partea I DRUMUL SPRE COMUNISM: COMANDAMENTE IDEOLOGICE
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
literar este, de regulă, divizat în tabere adverse ale căror mize profesionale se traduc nu doar în strategii de supraviețuire cu ajutorul politicului, ci și în strategii de eliminare a adversarului profesional prin intermediul negocierii cu politicul 3. Condițiile scrierii, apariției și receptării romanului lui Marin Preda, Delirul, reprezintă o ilustrare aproape perfectă a observațiilor formulate de Sapiro cu privire la condițiile de funcționare a câmpului literar în regimurile cu tendințe totalitare. Studiul de față își propune să prezinte și să expliciteze aceste condiții, prin
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
reprezintă o ilustrare aproape perfectă a observațiilor formulate de Sapiro cu privire la condițiile de funcționare a câmpului literar în regimurile cu tendințe totalitare. Studiul de față își propune să prezinte și să expliciteze aceste condiții, prin inserarea contextului de scriere și receptare a romanului în contextul politico-ideologic al intereselor de legitimare - internă și externă - a regimului Ceaușescu în anii '70, dar și prin analizarea unei strategii de dobândire și menținere a puterii simbolice din câmpul literar românesc, strategie ținând de jocul posibilităților
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
apară în orice condiții. Contextul politico-ideologic al producerii ei, poziția autorului în câmpul literar și conexiunile dintre interesul politic conjunctural al PCR și subiectul ales de Marin Preda pentru romanul său sunt factorii cheie pentru înțelegerea procesului de publicare și receptare a Delirului. România și URSS: disputele politico-ideologice ale regimului Ceaușescu În lucrarea sa despre disputele culturale româno-sovietice, Charles King afirmă că "problema Basarabiei era un barometru al relațiilor României cu Uniunea Sovietică, în general, și nu o cauză a controverselor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
PCR va acționa, prin atitudinea cenzurii din perioada următoare publicării acestuia, pentru temperarea zelului naționalist-recuperator al altor scriitori care încercau, sperând la repetarea rețetei de succes a Delirului, să abordeze aceeași temă sensibilă în aceeași cheie interpretativă 87. Concluzii Tabloul receptării romanului lui Marin Preda oferă o imagine revelatoare a mecanismelor de instrumentalizare politică, nu doar a forțelor care acționau în câmpul literar, ci și a literaturii însăși. O receptare publică de o asemenea intensitate a unei opere literare nu ar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
abordeze aceeași temă sensibilă în aceeași cheie interpretativă 87. Concluzii Tabloul receptării romanului lui Marin Preda oferă o imagine revelatoare a mecanismelor de instrumentalizare politică, nu doar a forțelor care acționau în câmpul literar, ci și a literaturii însăși. O receptare publică de o asemenea intensitate a unei opere literare nu ar fi fost posibilă în afara logicii de funcționare a unui regim de tip sovietic. Pe de-o parte, una dintre trăsăturile distincte ale unui astfel de regim este tocmai capacitatea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
recuperare controlată și selectivă, se puteau dovedi utile pentru acesta - și, nu în ultimul rând, un exemplu de manipulare a opiniei publice prin inducerea, cu mijloace culturale, a unui fals orizont de așteptare politică. Pe de altă parte, din analiza receptării romanului, putem deduce că procesul de legitimare politică a naționalismului comunist nu s-a desfășurat, nici măcar într-un mediu strict controlat politic, de o manieră liniară. El a depins nu doar de contextul internațional, ci și, mai ales, de reacțiile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
care a inspirat și a îndrumat realizarea acestui studiu. Cuprins GENERAȚIA RECUPERATĂ (Prefață de Vasile Spiridon) / 9 INTRODUCERE / 13 GENERAȚIE, PROMOȚIE - CONTROVERSE / 25 CALEIDOSCOP 39 (DECENIUL AL V-LEA) / 39 REVISTELE ALBATROS ȘI CADRAN / 53 1. Climatul publicistic / 53 2. Receptarea - câteva precizări / 57 3. Un model și o rampă de lansare: Cadran / 67 3.1. Structura publicației / 67 3.2. Pledoaria pentru o literatură socială / 69 3.3. Sfere de interes - o abordare structurală / 71 3.3.1. Cronica / 72
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]