11,435 matches
-
de a prezenta această lucrare Într-o formă cât mai accesibilă cititorilor englezi, am introdus aceste particularități În al doilea volum, care, În afara descrierii noii metode de tratament adoptate, cuprinde și Flora Cashmereana (deși nu este o lucrare perfectă, aceasta relevă calitățile importante și - lucrul cel mai demn de luat În seamă - efectele necunoscute ale plantelor pe care le-am descoperit În urma experimentelor făcute). Planșele ilustrate au fost desenate cu multă acuratețe 42. Obiectul acestei lucrăritc "Obiectul acestei lucrări" Scopul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Într-un interviu din 1982 că „(...) de-abia În actul al II-lea ar fi Început teroarea, și ar fi irupt din străfundul credințelor și fanteziei populare scenariile și personajele fabuloase care (În interpretarea mea, nu În realitatea istorică) vor releva Domniței Ralu prăpastia care desparte «moartea filosoficească» de moartea acelora care n-au știut să se apere torcând ritual cămașa ciumei”. Promisiunea acestei fresce din vremea ciumei nu s-a realizat Însă nici când Ionel Perlea i-a propus să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi considerată aprecierea de care se bucură autori atât de diferiți: Ion Mureșan, Traian T. Coșovei, Ioan Moldovan, Ion Stratan, Ion Groșan, Liviu Ioan Stoiciu, Aurel Pantea, Aurel Dumitrașcu, Paul Daian, Radu Țuculescu, Mariana Ionescu, în timp ce capacitatea de sinteză e relevată de texte precum Lampadoforii poeziei de mâine, succint și foarte corect tablou al literaturii române contemporane. Savoarea paginii provine din afirmații aluzive ori aparteuri ironice. Interesat de fenomenul literar, nu doar de autori, S. lansează sarcastice discursuri împotriva „literaturii futile
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
și afecțiune; Laurenția, venită de pe front ca „tovarășa Ludmila”, e așteptată acasă sărbătorește. Personaj în veșnică mișcare, dând continuitate episoadelor din care e alcătuită narațiunea, doctorul Veiza înregistrează cu egală atenție profesională și înțelegere nașteri, morți și sinucideri. Întregul tablou relevă înclinația spre descriptiv și un talent portretistic remarcabil. Instalarea noii orânduiri în această „lume slobodă”, proclamată ca atare de nebunul satului în sloganul său („Lobodă, lobodă, lumea toată slobodă”), este receptată prin mici tragedii individuale - ca aceea a lui Samuel
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
germană (Novalis, Hoffmann, Tieck), capodopera prozei lui Eminescu realizând o sinteză a romantismului de tip germanic. S. este totodată creatorul unui stil critic și eseistic foarte personal. Un stil de idei, nervos și polemic, de expresivitate literară (G. Călinescu a relevat picturalitatea descrierilor), atrăgător și fermecător chiar prin libertățile pe care și le asumă: e direct, de o familiaritate netrivială, antrenant și provocator prin asocierile neașteptate și divagațiile ce predispun la reflecție, acestea fiind favorizate de o cultură solidă și de
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
Afacerea absoarbe, din felurite surse, fonduri grase. Utopia lui Novatorius, nepotul Președintelui societății, este o bazaconie grotescă: omul să se nască „din icre”. Șarjă social-politică, după cum se vede, cam groasă și nu chiar plină de haz. Batjocura stângistă a dramaturgului relevă și limitele ingeniozității lui. SCRIERI: Pericolul Satanei, pref. A. C. Cuza, București, 1924; Măști, îngr. G. Pienescu, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Teatralitatea teatrului, îngr. și postfață Virgil Petrovici, pref. Liviu Ciulei, București, 1981. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXIX, 355-356, 370-371
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Eminescu, Mircea cel Bătrân, Ion Creangă, regele Ferdinand, Dimitrie Cantemir și Mihai Viteazul; pe ultimul palier, cu sub o sută de opțiuni, se găseau I. C. Brătianu, regele Carol I, N. Iorga și Titu Maiorescu. În numărul 11 comentarea datelor (nesemnată) releva că nu s-a țintit stabilirea unei ierarhii reale, ci s-a dorit „a pipăi sensul opiniei publice”, spre a obține un „document” asupra nivelului general de cultură. Interpretând numărul firav de repondenți, „performanțele pe grupuri de profesie” (au dominat
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
în interacțiune și în alte spații culturale (francez, american), precum și unor aspecte ale receptării acestei literaturi. Monografia Boccaccio, proiectată ca o biografie intelectuală clasică, pune accent îndeosebi pe perspectiva etică și estetică a marelui povestitor, pe schema compozițională a Decameronului, relevând situațiile specifice din această capodoperă narativă și diversitatea fără precedent a personajelor, filiația motivelor și a temelor, depășirea erudiției surselor prin integrarea lor într-un discurs umanist dominat de armonie și frumos, de noblețe spirituală, ilustrând varietatea infinită a vieții
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
masive volume de documente și manuscrise, fundamentale pentru înțelegerea personalității lui G. Călinescu (Scrisori și documente, 1979), E. Lovinescu ( Scrisori și documente, 1981) și Ion Barbu (Ion Barbu în corespondență, 1982). Textele, adunate cu aplicație din fonduri publice și particulare, relevă legăturile celor trei cu lumea în care au trăit, fiind însoțite de note, comentarii și prezentări de ansamblu. O însemnătate cu totul aparte are publicarea jurnalului inedit al lui G. Călinescu, precum și amplele incursiuni documentare în epoca de tinerețe a
SCURTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
puternica influența lui Mihai Eminescu, căruia i se vor adăuga mai târziu alte modele lirice. Fuga din hazard poartă pecetea acestor filiații, potențate de irezistibila atracție a filonului folcloric românesc. Critica a remarcat conotația aparte a titlului, acesta vrând să releve salvarea sufletului genuin din hazardul și pericolele vieții, prin refugiul în imperiul poeziei, al candorii și al incantației magice. Solitarul citadin (1972) abordează problematica existenței trepidante din metropolele tentaculare, în perspectiva unui modernism ostentativ atât sub aspectul conținutului, cât și
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
bine întocmit, cât mai complet”, bazat exclusiv pe spectacolul publicistic al unei culturi „intrate în stare de război”. Trădarea intelectualilor observă pas cu pas intervalul 1944-1946, definit prin involuția discursului public de la dezbaterea pluralistă la campania univocă. În deschidere e relevat un stadiu uitat al demolării valorilor, anume declanșarea „demascărilor” și a incitării la epurare nu în presa procomunistă, ci într-o publicație ca organul țărănist „Dreptatea”, care atacă virulent fie culturalii din guvernul Petru Groza, fie gazetari activi odinioară în
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
și poezia „eului”. Comutând, în același mod, reflectorul fie asupra unor genuri și specii alterate prin textele de directivă politico-ideologică sau de teorie literară ad-hoc, fie asupra scriitorilor de prim-plan, cu antologări abundente de texte supuse șabloanelor, următoarele tomuri relevă competiția dintre generații (anul 1954), triumful realismului socialist, bilanțurile și prioritățile tematice succesive, „despărțirea” de Titu Maiorescu și de autonomia esteticului, stadiul discursului critic la Congresul Scriitorilor din 1956, anexarea propagandistică a unor concepte - bunăoară clasicul -, sinusoidele unor glorii, războiul
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
dificultățile de transpunere fiind mai speciale, S. răspunde provocării de a găsi echivalentul exact al cuvântului românesc și de a lucra cu răbdare de artizan muzicalitatea versului. Cele mai multe piese cuprinse în Paysages, dar și în Plomb, transpuse din G. Bacovia, relevă „inventivitatea și forță cu care se păstrează inventarul lexical al originalului, sporindu-i expresivitatea prin mici modificări de timp, persoana, substantivizări ale verbului etc.” (Mircea Anghelescu). Aceleași calități pot fi observate și în versiunile textelor lirice aparținând unor poeți români
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
debut. Aducând în prim-plan aceeași combinație insolită între orizontul științei și cel al literaturii, amplul poem se impune prin tensiunea generată de revelația tragismului unei civilizații alienate, lipsite de repere. Discursul liric, dens, concentrat, vorbește despre condiția omului contemporan, relevând dramatismul impactului cu o realitate degradată, pentru care toposul semnificativ este metropola generică. Sentimentului de dezolare („neantul se aude în lucruri”), omniprezent, poetul nu îi poate opune decât forța logosului(„numai cuvântul poate învia lucrurile”). Revin nostalgiile campestre, amplificate și
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
blestemul stirpei. Avându-l ca prototip mitic pe Sisif, mezinul va fi condamnat la pribegie și la imposibilitatea sinuciderii, dar matricea sa - goana după propria moarte - survine, eliberator, în cele din urmă. Privită din perspectiva acestor piese, dramaturgia lui S. relevă câteva direcții principale. Astfel, Îngerul bătrân sau Comedia nebunilor (publicată în „Teatrul”, 7/1976, reluată în volum în 1982) și Noaptea e parohia mea (1982) sunt, de asemenea, mostre despre personalitatea lui Hitler și sistemul opresiv, variante, aproximări tematice ale
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Ș. a dat o accepție largă noțiunii de filologie. Limba, obiectul de studiu al disciplinei, era înțeleasă ca o „cheie” a vieții culturale a unui popor, cuvintele - considerate „oglinzi ale spiritului”. Conexiunea între limba și psihologia unui popor s-ar releva mai cu seamă prin intermediul folclorului. Ș. utiliza în lucrările lui orientările mai noi ale lingvisticii și folcloristicii europene (H. Steinthal, A. H. Sayce, W. Wundt), era interesat de etnologie și etnopsihologie. Credea că faptul de limbă solicită un studiu complet
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
direcție. Îndeosebi ultima scriere se distinge prin ineditul viziunii și prin puterea de plasticizare a unor simboluri biblice. Memorabilă e scena finală, în care Ioan vede păcatul într-o infinită întruchipare. Romanul Taurul mării (1962), ultimul text amplu editat antum, relevă pasiunea, mărturisită adeseori, pentru epocile îndepărtate ale istoriei. Acțiunea se desfășoară la Histria, în secolul al V-lea î.Hr., și aduce în pagină credințe religioase, scene de sacrificii închinate zeilor, întâmplări din viața olarilor, reprezentări de teatru popular, prin care
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
șapte-opt ani, într-o proză care a afirmat mai ales povestitori și nuveliști”. Apreciat pentru spiritul analitic și pentru capacitatea de a realiza o structurare complexă la nivel epic, scriitorul e asimilat tradiției romanului românesc interbelic (Mircea Zaciu), majoritatea comentatorilor relevându-i și afinitatea faulkneriană. Substanța epică, dispusă în două planuri, se concentrează în jurul protagonistului narator Mihai Vancu, tânăr intelectual cu multe date biografice ce trimit la autor. Preocupat de studierea relațiilor umane, ca și de clarificarea propriilor sentimente și îndoieli
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
care le implică variațiile socio-culturale ale grupelor umane, întrucât acestea, prin modelul socio-cultural, influențează în mod direct configurația stării de sănătate mintală, aspirațiile și comportamentele individuale sau de grup. Vizând modelarea sănătății mintale în raport cu valorile modelului cultural, igiena mintală își relevă o a treia dimensiune, social-morală, de formare paidetică a omului: dimensiunea umanistă. A. Porot definește igiena mintală ca fiind „ansamblul de precauții și de măsuri destinate să mențină echilibrul psihic, să prevenă dezordinile mintale și să ușureze adaptarea persoanelor la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umană și societate. Aceste idei le regăsim enunțate anterior de J.-J. Rousseau, care vorbea despre „sălbaticul fericit”, trăind într-o lume naturală, precum și de Th. Hobbes, care susținea teza „homo, homini lupus” într-o societate reprimantă și conflictuală. Se relevă, din cele de mai sus, o dată mai mult, faptul că igiena mintală promovează valorile umaniste. Pentru E. Fromm, o persoană este sănătoasă mintal când trăiește în dragoste, rațiune și credință și își respectă viața sa și pe cea a semenilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei aspecte (E. Minkowski): a) simptomul, un semn localizat, revelator al unei perturbații care se reflectă la nivelul strict al unei funcții psihice anumite; b) sindromul, ansamblul de simptome care coexistă cu regularitate, relevând prin aceasta o origine comună; c) boala care comportă ideea de evoluție sau de proces, depășind prin aceasta sindromul, care prezintă o evoluție progresivă, o anumită etiologie, de regulă unică, și declanșând forțe interne de apărare, în vederea restabilirii echilibrului pierdut
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracter extins (psihobiografia). După K. Jaspers, viața psihică a fiecărui individ formează un tot temporal. Dacă dorim să înțelegem o persoană, acest fapt implică o privire globală asupra vieții sale de la naștere până la moarte. Istoria fiecărui caz tipic ne este relevată de biografie. Boala psihică, spune K. Jaspers, este înscrisă în viața persoanei și nu poate fi izolată de ea dacă dorim să o înțelegem. Istoria fiecărui individ se măsoară prin „durata vieții” acestuia și constă dintr-o însușire de „epoci
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autoscopie, în care intervin, în proporții variate, sensibilitatea bolnavului și capacitatea lui de interpretare, apoi încordarea simțurilor și a atenției, teama, neliniștea, imaginația lui”. Orice boală somatică se manifestă sub două aspecte. Pe de o parte, tabloul clinic obiectiv, care relevă modificările organice și fiziologice datorate factorilor etiologici morbizi, iar pe de altă parte, tabloul clinic subiectiv, reprezentat prin acuzele bolnavului, așa cum sunt resimțite și interpretate de acesta, în raport cu tulburările reale existente. Acest dublu aspect al bolii somatice este deosebit de important
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pregătirii elevului, evidențiate prin apreciere și notare (ieșirile) se stabilește gradul de corectare a intrărilor, stipulându-se optimizarea procesului de predare-învățare. f) Funcția de certificare Prin evaluare, la finele unui ciclu de învățământ sau a unei forme de școlarizare, sunt relevate competențele și cunoștințele elevilor. În urma unui examen, a unei testări sau a unei evaluări formale, este astfel recunoscut nivelul de pregătire dobândit până în acel moment. Îndeplinindu-și funcțiile enumerate, „evaluarea, stabilită după diverse forme, ar trebui să permită alegerea, întărirea
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
eminamente vulnerabile la oricare agent perturbator exogen sau endogen. În ceea ce privește numărul de victime, în ultimii 35 ani, circa 87% din pierderi sunt datorate fenomenelor naturale, împărțite aproape in mod egal între cele climato-hidrologice și cele geologo geomorfologice, restul de 13% relevând evenimente extreme de origine tehnologică (Grozavu, 2007). Catastrofele tehnologice nu se înscriu decât rar în clasa de riscuri extreme, statisticile evidențiind o medie de circa 30 victime pentru accidentele majore (catastrofele de la Cernobâl și Bhopal, cu 160.000 respectiv 3000
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]