3,991 matches
-
chenar negru, iar el �? i �ncepea astfel articolele: �Adev? rul despre Trecutul ? i Prezentul Basarabiei�. Iorga idealiza condi? iile din aceast? provincie prost administrat? , contrazic�ndu?? i flagrant repetatele aprecieri la adresa acestora ? i chiar ? i propria lui coresponden??. D? dea replic? oric? rui atac sovietic, resping�nd acuză? iile Rusiei Sovietice (metafore ale afirmă? iilor lui Tro? ki ? i Rakovski despre �jugul boierilor� rom�ni. Iorga avea dreptate c�nd afirmă c? �aceasta este doar demagogia preliminar? �, vor urma �colhozurile� ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ac? ionat asupra Legiunii că o �ncercare de a hr? ni un tigru fl? m�nd cu conopid?. �Erau ni? te r�nduri de domeniul ridicolului ? i al sfid? rîi�. A doua zi, cotidianul legionar �Bună vestire� a dat o scurt? replic? (Boeru sus? inea c? el scrisese articolul). Aceast? replic? explică succint c? �Legiunea condamn? manevrele abile ? i viclene ale �Neamului rom�nesc� ? i continuă afirm�nd c? Legiunea nu este nici �viclean? � ? i nici nu �ncearc? �s? fie abil? ��. Ea se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ni un tigru fl? m�nd cu conopid?. �Erau ni? te r�nduri de domeniul ridicolului ? i al sfid? rîi�. A doua zi, cotidianul legionar �Bună vestire� a dat o scurt? replic? (Boeru sus? inea c? el scrisese articolul). Aceast? replic? explică succint c? �Legiunea condamn? manevrele abile ? i viclene ale �Neamului rom�nesc� ? i continuă afirm�nd c? Legiunea nu este nici �viclean? � ? i nici nu �ncearc? �s? fie abil? ��. Ea se �ncheia pe un ton amenin?? tor: �A sosit mai cur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ce anarhia legionar? c?p? ta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbră lui Robespierre. El avertiza c? �orice revolu? ie �? i are Robespierre? ul ei�, incoruptibilul, flegmaticul, ț? iosul, nemilosul ? i arogantul Robespierre. Prundeni a replicat chiar a doua zi: �Da! Iorga are dreptate, nu exist? nici o revolu? ie f? r? un Robespierre�, explic�nd c? Iorga nu putea oscila �ntre A.�C.�Cuza ? i casieria b? ncii lui Aristide Blank, de unde?? i primea banii, f? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe f? pta? i. �Da, m? voi ocupa de astă dac? va fi f? cut? o epurare complet? a tuturor politicienilor vechiului regim! Numai dup? aceea ne vom g�ndi la pedepsirea asasinilor lui Iorga ? i ai celorlal? i�, a replicat Sima. Ceea ce Antonescu nu era dispus s? fac? 46. Totu? i, aceste dou? zile s�ngeroase par s? fi constituit punctul de cotitur? al atitudinii lui Antonescu fă?? de Legiune. Repulsia să fă?? de anarhia legionar? �ncepea s? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toriște. Un politician mult mai bun dec�ț Iorga, Bismarck, atunci c�nd a pus cap? ț a? a?numitei Kulturkampf că s? nu se ajung? la divizarea nou�ntemeiatului Reich ? i a fost acuzat de �inconsecven?? � ? i �c? se contrazice�, a replicat: �O voi face din nou! � Ceea ce voia s? spun? arhitectul politicii realiste era c? el preferă r? zboiul �mpotriva Fran? ei sau a Austriei unui r? zboi civil. Dar dac? Iorga ar fi avut o alt? personalitate, dac? ar fi fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Boeru ? i?a p? strat calmul ? i atitudinea re? inut? ? i ? i?a pierdut cump? tul doar atunci c�nd i? am pus o �ntrebare �n leg? tur? cu o eventual? implicare a Germaniei �n asasinarea profesorului Iorga. �N? aveam nevoie de nem? i!�, a replicat el violent. �Ne era de? ajuns rolul jucat de Iorga �n asasinarea C? pitanului! � Am �ncercat zadarnic s?? i explic rolurile jucate de rege ? i de Armand C? linescu ? i s? aduc �n discu? ie faptul c? totul avusese aprobarea lui Dinu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
14 aprilie 1898 12 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 2-3 13 Prin? ul mo? tenitor Ferdinand i-a declarat lui Iorga c? inten? ioneaz? s?-? i trimit? fiii la Potsdam ? i �n Royal Navy. Iorga a replicat c? o astfel de educa? ie ar fi potrivit? pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prin? ului mo? tenitor al Rom�niei. Ace? tia trebuiau educa? i �n Rom�nia. Op. cît. , vol. ÎI, p. 179. �n studiul s? u asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
200 de ani? Nicolae Iorga a fost un scriitor extrem de prolific, nimeni nu va putea crede c? a fost �n stare s? scrie at�ț de multe c? r? i �n at�ț de multe domenii. � La care Iorga, cu profund? triste? e, a replicat: �Iar opera lui a fost sortit? s? nu fie citit? de contemporanii s? i ? i de cei de dup? el... , aceasta a fost s? -i fie soarta�. ?eicaru, op. cît. , pp. 73 ? i 90. Dar Iorga le spunea uneori ălor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
op. cît. , p. 78 63 Tudor Vianu, Arta prozatorilor rom�ni, Bucure? ți, 1941, p. 153 64 �n 1911, un jurnalist francez a criticat presă rom�n? , afirm�nd c? �rom�nii au un talent ne�ntrecut s? se insulte prin preș? �. Iorga a replicat, cît�nd exemple de insulte din presa francez? ? i de ac? iuni judiciare ca urmare a acestora. �Neamul rom�nesc�, 2 august 1911 65�Neamul rom�nesc�, 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga, Cuget? ri, Bucure? ți, 1970
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Memorii, vol. ÎI, p. 303 26 ? eicaru, op. cît. , pp. 63-65 ? i Supt trei regi, p. 335 27 Memorii, vol. III, p. 323, 326, 335-338 ? i 340-344 28 ? eicaru, op. cît. , p. 62 29 �Neamul rom�nesc�, 13 martie 1920 30 Profesorul Iorga a replicat la aceste interpret? ri �ntr-un articol batjocoritor, referindu-se la marxi? ți cu termenul de �Tov�, �n loc de �Tovar?? �.�Neamul rom�nesc�, 6 noiembrie 1919 31 �Neamul rom�nesc�, 20 august 1919 32 ? eicaru, op. cît. , p. 49 33 Op. cît. , pp.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i 22 decembrie 1937 33 Odat? cu zdruncinarea credin? ei lui Iorga �n importan? a democra? iei pentru problemele Rom�niei, unele cercuri din Cehoslovacia ? i-au exprimat speran? a c? �Rom�nia va r? m�ne credincioas? democra? iei�. Iorga a replicat prompt: �Aceasta depinde de necesit?? ile noastre ? i de Regele Carol! � Vezi �Neamul rom�nesc�, 24 noiembrie ? i 20 decembrie 1937 34 Memorii, vol. VII, pp. 435-436 35 �Neamulu rom�nesc�, 1-10 august (seria A) 1937 36 Dr. Willy Filderman, fost coleg
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o asemenea formațiune are în structura sa o experiență miez, care se comportă ca un magnet ce atrage în viitor trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde să se reediteze, ca urmare, o traumă achiziționată prenatal sau perinatal, se poate replica în ontogeneză, mai ales în copilăria timpurie. Dat fiind că un sistem Coex poate fi reactivat de o întâmplare cotidiană, se atestă traficul biunivoc dintre conștient și inconștient. Cert este că prin magnitudinea sa, nașterea poate furniza resurse suficiente pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pot fi expimate acceptabil]. În multe societ]ți exist] practică instituționalizat] a satiriz]rii, prin care anumite categorii de rude au dreptul (printre altele) de a-si critică reciproc comportamentul. Este o sabie cu dou] ț]ișuri, iar dreptul la replic] este automat scos din teac]. Reacția furioas] în situații tensionate este permis], dar e foarte rușinos s] lași s] ți se urce sângele la cap. În cazul în care un schimb direct poate fi prea incendiar sau excesiv de conflictual, este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
excesiv de conflictual, este de preferat un atac „din flanc”, prin analiz]; A îl informeaz] pe B asupra plângerii sale în leg]tur] cu C, prin aluzii mai mult sau mai putin indirecte. C r]spunde adresându-i lui D o replic] sau o dezaprobare la fel de indirect] și o contraacuzație. În triburile G/wi, satirizarea era folosit] frecvent pentru a în]buși din fâs] orice încercare de a provoca nepl]ceri sau, adesea drept pedeaps]. În aceste cazuri, acul ironiei îndreptate asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simțului comun; în ciuda afirmației lui Bentham potrivit c]reia acesta ar putea fi folosit în luarea deciziilor, simțul comun p]rea c] presupune anumite analize pe care oamenii obișnuiți nu le puteau face. John Stuart Mill (1806-1873) a elaborat o replic] în lucrarea să din 1863, Utilitarismul. El a afirmat c] morală bazat] pe simțul comun pe care o înv]ț]m în copil]rie reprezint] înțelepciunea cumulat] a omenirii cu privire la consecințele pozitive și negative ale acțiunilor. Trebuie, deci, s] ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra a cât de mult diferitele opțiuni promoveaz] aceste valori. Prin aceast] afirmație, ei sugereaz] c] un astfel de fapt este cel mai bun mod prin care un agent poate garanta c] alegerea f]cut] promoveaz] valorile adoptate. Totuși, aceast] replic] din sfera nonconsecințialist] nu reprezint] un argument conving]tor, deoarece presupunerea este fals] în mod explicit. S] revenim la îndr]gostit și la iubita să. Dac] îndr]gostitul își calculeaz] fiecare îmbr]țișare, armonizând-o cu cerințele fericirii generale, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universitate sunt mai puțin capabile decât albii de lang] ele; autorul a atras atenția și asupra faptului c] incidentele rasiale reprezentau doar o „mic] parte din ceea ce se va întâmpla în anii urm]tori”. Cei care promoveaz] tratamentul preferențial au replicat c], deși acesta poate provoca animozitate de scurt] durat], pe termen lung va duce la o societate armonioas] din punct de vedere rasial și sexual. Mulți afirm] și c] este justificat deoarece ajut] la compensarea celor care fost afectați în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al eticii este construit în așa fel încât oamenii au interesul practic cel mai intens pentru ceea ce e stabilit că adev]r în el, si cu sigurant] c] acest interes d] naștere unor pasiuni care s] întunece judecată (pentru o replic] în acest sens, vezi Nagel, 1986, pp. 185-188). Universaliștii ar putea s] scoat] în evident] c] multe concepții morale aparent exotice presupun anumite concepții religioase și metafizice și c] aceste concepții explic] aparentă ciud]tenie, măi degrab] decât orice diferenț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ele ar trebui s] se prezinte. Te lovești inevitabil de barieră creat] de este/ar trebui s] fie (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). În perioada preevoluționist], David Hume a atras atenția asupra eșecului acestui aspect că strategie general] (1783). Că replic] dat] lui Herbert Spencer, filosoful englez G.E. Moore a ar]țâț c] era necesar] introducerea unor premise suplimentare (cu privire la moral]), pentru a obtine concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preajmă un cal, să-l bată pe grumaz, să-i facă schițe. Cîinele-i și el prezent. E o fotografie de familie, reprodusă în excepționala monografie, din 1988, a regretatului Mihai Ispir, fotografie care, cu vegetația sălbatică a Buciumului, e parcă replica ironic agrestă la una din scenele burghez-pariziene ale lui Monet. În jurul mesei cu de toate, cei dragi și apropiați, femei și bărbați cu aer prosper, tutelați de un Pallady întors cu fața spre fotograf și mimînd benigne histrionisme. Tot cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe Iisus însuși, cu oarecare partizanat misogin, femeile toate, doar pe una din laturile mesei, sînt pictate în griuri calde, rumenite ușor spre decolteurile ațîțătoare. În care se înfig și ochii totuși concupiscentului pictor. Sub cele trei arcade ale fundalului replica roșului: cerul. De un albastru dumnezeiesc. Emoție covîrșitoare. Ca să scap, o clipă, de tensiunea ei, mă-ntorc "acasă", la Santa Fosca, distrat, cu barca. De-abia cînd intru în cameră, îmi dau seama că panglicile de la pălăria gondolierului erau colorate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru totdeauna, de... binefacerile colectivismului în care și-a consumat, în cea mai mare parte a existenței, energia. Ce dezamăgire! Cîtă vinovată autoamăgire în perceperea mentalității tinerilor care atît de antrenant ne înconjoară, ne depășesc în buestru pe trotuar, ne replică trufaș-biologic în foaiere, ne privesc nostim-persiflant printre tablouri. Nu am în vedere ușurătatea (de ce nu și motivată cu care, susținuți de părinți, cei mai dotați dintre juni caută rosturi în alte îndepărtate zări, cît momentul consumat recent, la primul tur
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trecut, pentru a reconstitui, cronologic, sindromul. Dadaiștii, suprematiștii, cu osebire suprarealiștii începutului de secol au excelat în înscenări care frizau grotescul. De Chirico își amintește, în Memorii, cum provocării sale șocante cu ocazia propriului vernisaj, ceilalți confrați suprarealiști i-au replicat printr-o scabroasă scenografie în chiar vitrina sălii de expunere. Stilul era generalizat. Și obligatoriu în perioadele ofensive ale modernismelor europene. Treptat însă, după război, se stinsese. Lumea se schimbase, dispăruseră clasele suprapuse, dar și emblematicul "mic burghez", țintă predilectă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reala mea indispoziție (totuși, superfotbalul brazilian, nu?) ar trebui să fie și-a vecinilor de la mese. Aș: fac toți explozie de bucurie ca-n spotul ăla cu Bergenbier. De parcă ar fi marcat românii. Uite că dau turcii, pare să-mi replice unul din hliziți. (Semănînd perfect cu Hagi, sau cu Lucescu, sau cu Popescu, sau cu...) Mă ridic și, trecînd prin fața lor, îi întreb: mă, voi sînteți turci? Îmi fac cu ochiul. Ochioasele noastre sondaje: dacă e vorba de intrarea în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]