11,123 matches
-
coloranți. Pierre Lorilleaux, imprimeur la Imprimeria Regală, este unul dintre primii fabricanți la scară industrială ai cernelurilor de imprimare. Prima fabrică penru prepararea cernelii a fost fondată în Paris în anul 1818. Până la apariția litografiei, gama de cerneluri era destul de restrânsă, dar odată cu inventarea tehnicii litografice de către Senefelder această gamă s-a diversificat. De fapt, inventarea litografiei nu a făcut altceva decât să introducă noi ingrediente, cum ar fi: săpunul, talcul, ceara, guma arabică. Toate aceste ingrediente au fost necesare datorită
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
the firm. Penrose constată că întreprinderea modernă poate fi definită ca un ansamblu de resurse coordonate de o organizație, ale căror servicii sunt utilizate pentru atingerea obiectivelor acestei organizații. Accepțiunea pe care o dăm aici termenului de resursă depășește cadrul restrâns bunurilor tangibile care figurează în activul bilanțului întreprinderii; avem în vedere, în plus față de acestea, resursele umane (capacitățile profesionale ale membrilor organizației), resursele informaționale (rețele informaționale, capacități de stocare și prelucrare a informației, documente scrise etc.) precum și resursele manageriale (spiritul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și forța pentru dominația universală”37. Atât din cauza consecințelor (mai multe conflicte, ceea ce înseamnă mai multă suferință umană), cât și din cauza hubris-ului său, triumful universalismului naționalist a fost o tragedie morală. Într-un asemenea climat intelectual și moral, interesul național restrâns sau rațional - o practică posibilă în vechea societate internațională - devine depășit. Tocmai în momentul în care optimiștii proclamau aplicarea fără precedent a analizei raționale asupra problemelor vieții internaționale, naționalismul universalist a eliberat de fapt instinctele de putere ale statelor din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
SUA. Chiar dacă Statele Unite se puteau impune față de țările respective sub forma unei hegemonii reale, ele au ales să nu o facă. Aici găsim din nou un imperialism localizat în contextul general al unei politici limitate geografic. Preponderența locală Prototipul imperialismului restrâns se regăsește în cazul strategiilor monarhice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Frederic cel Mare, Ludovic al XV-lea, Maria Tereza, Petru cel Mare și Ecaterina a II-a au fost reprezentanții principali ai respectivei politici. În
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-a au fost reprezentanții principali ai respectivei politici. În secolul al XIX-lea, Bismarck a fost maestrul acestui tip de strategie imperialistă, care-și propusese să răstoarne statu-quoul și să stabilească o preponderență politică în limite autoimpuse. Diferența dintre imperialismul restrâns, cel continental și cel nelimitat este diferența dintre politicile externe ale lui Bismarck, Wilhelm al II-lea și Hitler. Bismarck dorea să stabilească primatul Germaniei în Europa Centrală; Wilhelm al II-lea, în întreaga Europă, iar Hitler, în lumea întreagă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
stabilească primatul Germaniei în Europa Centrală; Wilhelm al II-lea, în întreaga Europă, iar Hitler, în lumea întreagă. Obiectivele tradiționale ale imperialismului rus, controlul Finlandei, al Europei de Est, al Balcanilor, al Dardanelelor și Iranului au avut tot o natură restrânsă. Limitările respectivului tip de imperialism nu sunt, ca în cazul celui continental, de natură obiectivă, dincolo de care ar fi ori dificil din punct de vedere tehnic, ori neînțelept politic să treci. Dimpotrivă, în principal, ele sunt rezultatul unei alegeri libere
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fost declanșat conflictul va ceda în fața scopurilor separate și frecvent incompatibile ale celorlalte interese. Pe de altă parte, există o corelație între continuitatea unei alianțe și caracterul limitat al scopurilor pe care le servește: numai un asemenea interes specific, restrâns, poate dura suficient de mult pentru a-i asigura durabilitatea 7. Alianța dintre Marea Britanie și Portugalia, încheiată în 1703, a rezistat timp de secole deoarece interesele Lisabonei în protejarea porturilor de către flota britanică și cel al Londrei în controlul coastei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
moralitatea internațională ca sistem eficace de restricții, naționalismul a distrus însăși societatea internațională în care acționase moralitatea. Revoluția franceză din 1789 marchează începutul noii epoci a istoriei, care este martoră a declinului treptat al societății aristocratice cosmopolite și al influenței restrânse a moralității sale asupra politicii externe. Profesorul G.P. Gooch a scris în acest sens: În timp ce patriotismul este la fel de vechi ca instinctul asocierii umane, naționalismul, în calitate de crez distinct, a provenit din lava vulcanică a Revoluției franceze. Cursul bătăliei s-a modificat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
genealogii este de a prezenta o distincție radicală în gândirea realistă între domeniul lucrurilor observabile și gândirea morală. Într-un anumit sens, este o reluare a criticii că doctrina realistă este pozitivistă și că acest curent este incompatibil, în sens restrâns, cu realismul științific. Lucrările lui Morgenthau despre „știința” din științele politice par, într-adevăr, confuze, la o lectură superficială. În Scientific Man Versus Power Politics (1946), susține că „omul de știință” care ar rezolva problemele gândirii politice prin rațiune este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realizare a ansamblului peisagistic. Pe terenurile vaste se pot organiza spații verzi cu o funcționalitate complexă, realizate la o scară adecvată, dar pe terenurile mici se pot realiza doar un anumit tip de spații verzi, mai mici, cu o organizare restrânsă, în concordanță cu dimensiunile reduse și funcțiile atribuite. Forma terenului influențează asupra compoziției, mai ales când dimensiunile acestuia sunt mici. De exemplu, în cazul fâșiilor verzi stradale este necesar să fie luat în calcul faptul că lățimea mică a spațiului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de compartimente și de persoane strict necesare în concordanță cu factorii de mai sus. Nu de puține ori, în realitate întâlnim fie supradimensionarea structurilor, încărcarea lor excesivă cu compartimente și persoane, fie subdimensionarea lor, în sensul că un număr relativ restrâns de compartimente sau de persoane trebuie să execute un volum foarte mare de muncă. Și într-un caz, și în celălalt, activitatea desfășurată este mult îngreuiată. Raționalitatea împărțirii sarcinilor cadrelor de conducere, precum și distincția netă dintre atribuțiile serviciilor ierarhice și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atomul social” ale cărui relații interpersonale trebuiau relevate era individul; grupul ca întreg, luat deci în totalitate, poate să apară în calitate de atom social? - sau, altfel spus, este posibilă utilizarea sociometriei în marile organizații sau ea are valabilitate doar pentru grupurile restrânse?; dacă acest lucru este posibil, există instrumente specifice pentru determinarea relațiilor informale ale grupurilor?; care sunt restricțiile de ordin metodologic în efectuarea unor astfel de cercetări? La prima întrebare găsim un răspuns chiar la Moreno, care încă din 1959 declara
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se manifestă în funcție de cadrele organizaționale. Omul administrativ, cu raționalitatea lui limitată, s-ar individualiza, după Simon, prin următoarele caracteristici: dispune de o informație limitată, însăși capacitatea de prelucrare a acestei informații fiind limitată; are resurse de timp și de calcul restrânse, de aceea recurge la reprezentări simplificate ale alternativelor acționale, la euristici de decizie; preferințele lui nu sunt absolute, relevante, stabile, consistente, precise, ci sunt influențate, construite, pot fi confundate, evitate, refulate; el dispune de aspirații ce variază în funcție de moment; lucreează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acțiunile și interacțiunile practicate de indivizi într-un cadru, sistem sau structură formală/informală care le oferă posibilitatea de a influența și controla deciziile organizaționale. Implicarea este intențională și reflexivă, integrarea este relațională și comportamentală. Deși autoarea optează pentru sfera restrânsă a noțiunii de participare, avem senzația că prin explicațiile furnizate, ea depășește unele dispute sterile referitoare la caracterul individual sau de grup al participării. Se remarcă totodată surprinderea și sublinierea clară a finalității comportamentelor participative, aceasta constituind-o „influențarea și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
costisitoare ar putea recurge la utilizarea inventivă a unei proceduri numite MARC (Mode Alternatif de Résolution des Conflits). MARC este o combinație între cinci modalități de soluționare a conflictelor (arbitrajul; medierea; recurgerea la un judecător profesional; judecarea de către un juriu restrâns; miniprocese), toate acestea fără a se ajunge la procese judiciare, la audieri. Ea este mai degrabă o metodă de prevenire/anticipare a litigiilor și de soluționare precoce a lor. Are două finalități: reduce timpul și banii pe care organizațiile le
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sensuri: în sens larg, patologia organizațională desemnează disfuncțiile organizaționale care creează, accelerează și accentuează riscurile organizaționale; în acest caz, deși organizațiile continuă să acționeze, uneori chiar cu succes, conțin în ele elemente perturbatoare ce s-ar putea agrava; în sens restrâns, patologia organizațională desemnează manifestări organizaționale nevrotice; acestea din urmă își au originea în stilul nevrotic prevalent al liderului, adică în caracteristicile patologice ale grupului dominant din interiorul organizației, în special al grupului de conducere difuzate în întreaga organizație. Primul sens
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cât și în cea a vieții private, extraprofesionale, pe când burnout-ul este specific sferei vieții profesionale. Expresia „stresul total al vieții” este ilustrativă pentru extensia mare a stresului, în timp ce expresia „burnout-ul ca o consecință negativă a stresului profesional” ilustrează sfera mai restrânsă a burnout-ului. Cel mult am putea accepta o oarecare suprapunere între burnout și ceea ce numim stres organizațional sau ocupațional. Dar și în acest caz apar unele diferențe asupra cărora nu mai stăruim însă. Stresul este rezultatul unei tensiuni pasagere, burnout-ul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Metodele de investigație a grupului sunt puține, iar acestea care există sunt, cele mai multe dintre ele, adaptări ale metodelor folosite în studierea personalității individului. Pedagogia este o muncă ce necesită o activitate de grup. În acest caz grupul are o dimensiune restrânsă (de la 2-3 persoane, la maxim 30 persoane), și este cunoscut in literatura de specialitate ca fiind un grup mic. Într-un astfel de grup oamenii simt nevoia unor atitudini de receptivitate și prietenie. „Intelectul nu realizează nimic prin sine însuși
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
la nici o rețea specială: cărțile, ziarele, discurile, audiogramele, videogramele, programele informatice. Unele echipamente sunt uneori indispensabile pentru a permite “citirea” lor: magnetofoane, aparate video, calculatoare personale. A doua familie: aceea a mijloacelor de difuzare, indiferent dacă aceasta este largă sau restrânsă. Este vorba de radio și televiziune, ale căror programe sunt transmise pe calea undelor hertziene cu ajutorul emițătoarelor și releelor terestre, într-o zonă de “acoperire” a cărei întindere variază în funcție de puterea echipamentelor emițătoare și receptoare utilizate. Totuși, trebuie adăugați doi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
tehnici, mijloacele de comunicare sunt foarte divers adecvate schimbului, fie intragrup, fie asociativ: tehnicile de comunicare, cum ar fi telefonul, faxul, telegraful și videotextul sunt, fără îndoială, mai potrivite decât mijloacele de difuzare propriu-zise, indiferent dacă aceasta este largă sau restrânsă. Astfel, exemplele canonice ale schimbului intragrup sunt astăzi publicațiile, programele sau serviciile oferite unor experți de către alți experți sau unor militanți, sau ziarele și casetele pe care întreprinderile le rezervă personalului lor. În ceea ce privește schimbul asociativ, acesta este ilustrat de scrisorile
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
feri! (ferește). Și în Bucovina, și în Maramureș se spune: Hai ș-om mere! ori merem (mergem); lipsa consoanei ge, nu schimbă sensul, dar diminuează efortul în exprimare. Alte forme verbale populare, mai răspândite decât cele din anumite zone mai restrânse sunt cele în care verbul a fi este întâlnit folosit în vorbire la prezent indicativ cu structura redusă la două sau chiar la un singur sunet, în funcție de forma afirmativă sau negativă a comunicării. Se spune pentru verbul este - îi ( El
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cu BEHEYDT Ludovic) DURRIEU-DIEBOLT Carine Avocat În cadrul Baroului din Paris AZIL (drept de Î) FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) APARTENENȚĂ (sentiment
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alții caută mai curând sprijinul păturii de mijloc și al burgheziei locale. Există și actori politici și sociali care caută să obțină libertatea prin alte mijloace, contând pe cooperarea cu statele hegemonice. În sfârșit, alții sunt animați de interese mai restrânse: apărarea etniei proprii, a regiunii, a culturii, apoziției sociale proprii etc. Astfel Încât fiecare situație este specifică și evolutivă. Sigur Însă este faptul că aceste dezbinări interne paralizează acțiunile celor care doresc să promoveze o emancipare veritabilă și contribuie la abandonarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
determină transmiterea moștenirii și a diverselor funcții: rituale, economice, politice, războinice etc. Lewis Morgan consideră matriclanul (numit și gens) drept organizarea socială anterioară apariției familiei patriliniare, În timp ce Robert Lowie crede că sistemul de clanuri este o dezvoltare ulterioară a familiei restrânse, apărută o dată cu agricultura, din necesitatea de a reglementa transmiterea pământurilor și a uneltelor. Durkheim și Freud au exagerat legătura dintre clan și sistemul totemic. Prin extensie, termenul desemnează astăzi În mod curent un subgrup care nu se conformează Întru totul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Anthropology, Londra, Routledge, pp. 143-145. WALLACE Anthony (1970), Culture and Personality, New York, Random House. WYLIE Laurence (1968), Un village du Vaucluse, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1957). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Arie culturală, Atitudine, Cultură, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), PARTICULARISME/ UNIVERSALISM Culturătc "Cultură" În lucrarea sa Inițiere În antropologie, Clyde Kluckhohn Își punea Întrebări legate de variabilitatea normelor și practicilor: „De unde vine dezgustul chinezilor față de lapte și derivatele sale? De ce luptătorii japonezi se aruncă În brațele morții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]