6,157 matches
-
Lorenzo; Andreose, Alvise, Manuale di linguistica e filologia romanza, Îl Mulino, Bologna, 2003. Russu, I.I., Raporturile limbii române cu albaneză și cu substratul carpato-balcanic, în "Cercetări de lingvistică", anul VII, nr. 1, 1962, p. 107-130. Sală, Marius, De la latină la română, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998; Du latin au roumain, L'Harmattan, Paris, 1999; Ratengo kara rumaniago he-rumania goshi, Osaka, 2001; Del latín al rumano, Unión Latină/Univers Enciclopedic, Paris/București, 2002; Dal latino al romeno, Edizioni dell'Orso, Torino, 2004
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Folosirea teatrului de păpuși și a dramatizărilor în scopul educării estetice a preșcolarilor și a dezvoltării spiritului lor creativ. Slatina: Editura Didactic Pres. Gherghinescu, R. (1996). Proxemia. Repere culturale. Psihologia, 2, 35-39. Ghiga, G. (1999). Elemente fatice ale comunicării în româna vorbită. București: Editura Alcris M94. Gîtză, L., Chimet, I., Silvestru, V. (1968). Teatrul de păpuși în România. București: Editura Meridiane. Goffman, E. (2003). Viața cotidiană ca spectacol. Traducere de Simona Drăgan și Laura Albulescu. București: comunicare.ro. Goleman, D. (2001
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hogan, K., & Stubbs, R. (2006). Depășește cele 8 obstacole din calea comunicării. Traducere de Iris-Manuela Anghel-Gâtlan. București: Editura Amaltea. Hoinărescu, L (2007). Aspecte ale politeții pragmatice în româna contemporană vorbită. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). (2007). Interacțiunea verbală (IV II) aspecte teoretice și aplicative (129-169). București: Editura Universității din București. Hubert, M.-C. (2011). Marile teorii ale teatrului. Traducere de Doina Nicoleta Mitroiu. Iași: Institutul European. Ilica, A. (2003
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
București. Hubert, M.-C. (2011). Marile teorii ale teatrului. Traducere de Doina Nicoleta Mitroiu. Iași: Institutul European. Ilica, A. (2003). Pedagogia comunicării educaționale. Arad: Editura Universității "Aurel Vlaicu". Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All Educațional. Iordănescu, C. N. (2006). NLP și magia comunicării: programarea neurolingvistică în arta și tehnica de a comunica. Constanța: Editura Mar. Ivan, L. (2009). Cele mai importante 20 de secunde: competența în comunicarea nonverbală. București: Tritonic
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Arts. Vol. IX, nr. 2, Spring, 155-173. White, S. (2009). Articulation and re-articulation: development of a model for providing quality feedback to pre-service teachers on practicum. Journal of Education for Teaching, 35 (2), 123-132. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. București: Editura Universității din București. Zbughea, A., Bem Neamu, R., Iordan, B, & Mastan, B. (2010). Teatrul de umbre la muzeu. București: Tritonic. Zelinschi, C. (2006). Comunicare și conflict în mediul educațional. Iași: Pim. Zémor, P. (2003). Comunicarea publică. Traducere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
organizări taxologice a realității. Dacă limba condiționează modul în care oamenii văd lumea, putem spune că există atîtea viziuni cîte limbi o pot exprima. De aceea perspectivele asupra mediului penitenciar diferă în funcție de limba fiecărui individ care îl percepe (engleza, franceza, româna etc.), dar mai ales în funcție de bagajul cultural exprimat de limba fiecăruia. Pentru Talcott Parsons și Edward Shils, limbajul este "fundamentul culturii, întrucît el constituie cel mai general și mai elementar mecanism al comunicării și, astfel, al integrării sociale la nivel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
greu, că seamănă cu rusa. — Germană știți? Am învățat-o mai mult singură. Dolfi nu prea voia să mă învețe, zicea că ar fi trebuit să învăț când eram mică. În plus, el nu voia cu nici un chip să uite româna. Sigur, și înainte de a-l cunoaște pe el, cântam lieduri și operă în germană! Nu aș fi putut cânta ca un papagal. Stăteam și îmi traduceam singură. I-am spus într-o zi: "De când te cunosc pe tine, știu mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
autentic) acest sistem în România și care s-au remarcat prin acțiuni antiromânești și antipopulare. Un exemplu în acest sens îl constituie chiar militarii români. Ei erau trimiși de șefii străini să-i aresteze pe românii care cântau "Deșteaptă"te Române, Trei Culori, sau Treceți Batalioane." Este tot o nedreptate care mă face să mă întreb cât de ipocriți, perfizi și lași sunt unii "compatrioți" de-ai noștri. Parcă am trăi într-o țară fără stăpân, unde toate lucrurile se fac
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
la poarta Dunării, din șesul Podoliei, până la malu Mării, iar Mihai Viteazul a despicat Carpații și a căzut la Câmpia Turzii pentru a uni românii într-o națiune și un popor. In ultimii 120 de ani, de la 1820 la 1940, Tarile Române au fost de nenumărate ori înrobite, jefuite și exploatate, sărăcite și umilite de oștile străine. Aveți datoria de a lupta, să apărați moștenirea lăsată de străbunii noștri. Luptăm pentru dreptate și pentru ființa noastră națională, pentru visul nostru de veacuri
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pentru că intrase într-un "conflict masonic" cu Ion Pangal, Mihail Sadoveanu provocase, în același an, o disidență împreună cu lojile masonice din Iași, determinând o perioadă de criză în istoria masoneriei române 225. Începutul anului 1934 avea să marcheze constituirea Franc-Masoneriei Române Unite, prin federalizare între Marea Lojă Națională din România și Marele Orient din România. Mihail Sadoveanu se afla în fruntea noului organism 226, dar prezența sa între fruntașii georgiști nu mai era semnalată. În timpul crizei de guvern din noiembrie 1933
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru Germania și pentru Austria. În răspunsul său, istoricul român arăta că relațiile dintre România și statele amintite nu erau identice. Neavând nici un contact teritorial cu ea, Germania nu formulase revendicări teritoriale împotriva României, în schimb, Ungaria, aflată la granița Românei, "proclamă zilnic voința de a trage asupra noastră"711. Alte acuzații la adresa României, vehiculate de presa maghiară, vizau politica "de persecuții a minorităților din Ardeal", îndrăzneala guvernului român de a se gândi la o politică de colonizare la granița de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de altfel, are aceeași problemă, pentru că site-ul oficial al executivului este gov.ro. Cele două domenii au luat ființă în zorii Web-ului românesc, când engleza era limba dominantă, iar paginile de Internet nu permiteau nici măcar afișarea diacriticelor specifice românei. E greu de crezut, dar de atunci nimeni n-a avut ideea să schimbe lucrurile în privința celor mai importante site-uri ale statului român. Apoi, site-ul oficial al președinției își întâmpină vizitatorii cu un design învechit și cu vechiul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
pe o latură și alta a porții largi de mici apartamente la fel de modeste ca și chiriașii lor, toți unguri cu progenitură numeroasă: cei mai vechi prieteni de joacă, de la care am deprins să vorbesc atunci la fel de bine maghiara ca și româna și dintre care n-am mai reîntâlnit-o apoi decât pe Irma, țigancă unguroaică, mai mare ca mine cu vreo doi-trei ani, căpetenia droaiei de pueri, „amanta“ mea, inițiatoarea mea primordială în ale erosului. Ferestrele mărunte ale acestor apartamente dădeau
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în camerele vecine cu el, mătușa mea Virginia cu copilașul ei. Mai erau acolo, în alte câteva camere, o familie de evrei (aveau un băiețaș și o fetiță), el, niscaiva funcționar, ea, grasă și cu țâțele enorme, care vorbeau curent româna, chiar dacă incorect. Civilizați și cumsecade. Cartierul era de altfel un soi de ghetto, nu prea departe aflându-se și o școală rabinică, frecventată de juni perciunați, în caftanele și cu pălăriile lor popești negre. În vecini de noi, pe partea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de Vladimir Vecerdea), un tip mic de statură, uscățiv, cu obrajii și nasul ușor vineții și tare miop sub ochelarii ce dădeau expresie figurii lui modeste - de la dânsul am primit numai note bune. Nici dascălii nu mă simpatizau: cel de română (Petruca), de matematică („moș“ Litan), geografie (Tătaru), desen (Capidan). Petruca avea totdeauna să-mi reproșeze câte ceva; în clasa a doua, ducând cu mine, ca de obicei, o carte de acasă, plăcându-mi s-o țin pe bancă, la vedere, mi-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nesocotită le servea mese atât de copioase, parcă ar fi ospătat invitați de onoare, încât câștigul i se reducea la mai nimic, ceea ce pe maică-mea, mai chibzuită, o necăjea îndeajuns. O fi înțeles oare ceva din mine profesorul de română din clasa a doua de liceu Mesaroș, pe care, de bună seamă, l-am pus la grea încercare, cu nemaipomenita confesiune așternută pe hârtie în locul temei propuse pentru teza de la sfârșitul ultimului trimestru? Curaj mi-a insuflat faptul că era
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
le va aduce în civilizația umană realizarea ei, cândva, într-un viitor ce-mi părea utopic. Lucrarea care trata despre pericolul social reprezentat de evrei s-a bucurat de atenția și de laudele unor profesori. Printre dascălii mei, cel de română, Ilie Cristea, se bucura de respect deosebit din partea tuturor elevilor, deoarece se șoptea că, provenit de la un liceu din Brașov, fusese ostracizat la Aiud, unde autoritățile îl puteau mai ușor supraveghea: era comunist. De altminteri, întreaga lui persoană impunea respect
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-se strict la programă. N-am avut cu el nici cea mai mică comunicare (profesorul de franceză mi-a spus o dată că colegul său ar fi fost plin de elogii la adresa mea, citind în cancelarie cu glas tare teza la română de care tocmai dăduse între cele de corectat și care abunda de cunoștințe „extraordinare“, prevestind chiar: băiatul ăsta va fi într-o zi cineva!), nici nu părea să mă vadă, pe când eu îl urmăream cu mare curiozitate, de nu cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe el, cravata strâmbă, pantalonii necălcați: ceva între senior și vagabond. M-a trecut brusc un fior neplăcut, ca presentimentul unei primejdii. Necunoscutul a încercat să intre în vorbă cu mine, câteva banalități (nu mai știu dacă vorbea maghiara sau româna), un răspuns al meu evaziv, dorința de a scăpa cât mai repede de cel ce mi se părea că atentează acolo, în plină stradă, la pudoarea mea; o mână întinsă, când să dau să plec, pe care n-am îndrăznit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la Aiud, din aceleași motive, profitând de calitatea de premiant al clasei. Profesori de română mi-au fost, pe rând, Octavian Șireagu (poet) și Traian Marcu (publicist). Primul cred că era mai bun cunoscător al literaturii maghiare decât al celei române; al doilea era constănțean de origine și publica articole în presă, cred că mai mult culturale, în spirit tradiționalist, nu înclinat însă spre dreapta. Foarte bine pregătit din punct de vedere didactic, conștiincios cu pasiune, îi depășeam deja cu informațiile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lăsa uneori mult de dorit: nici la română nu stăpâneam cum se cuvine problemele literaturii vechi, iar gramatica a fost totdeauna punctul meu slab, fiindu-mi adesea tot atât de antipatică precum trigonometria - a însemnat totuși un mare succes. Datorită profesorului de română, care, deși nu-mi fusese dascăl, mă știa, căci provenea de la Liceul „Dr. C. Angelescu“ și care, cunoscându-mi faima, voia s-o reflecte asupra școlii întregi, impresionându-l pe președinte cu performanțele mele. Mă prevenise în acest sens, dar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
numele meu scris în tremur sacru de degetele lui!, ultima-i operă filosofică, Diferențialele divine. La următoarea ocazie, curând, m-a îndreptat spre prietenul său Ion Chinezu (căruia aș fi putut să-i fiu elev la „Gheorghe Barițiu“, unde preda româna la clasele B, dacă ar fi vrut Parcele), spunându-mi că e foarte important să-l contactez. Chinezu, spumos de generozitate literară, citindu-mi câteva produse în versuri și proză, comise recent, între care „romanul“ simbolisto-fantezisto suprarealist Noul Werther (manuscrisul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
conducă până în stație. M-am scuzat din nou, într-o italiană perfectă, mi a răspuns politicos, într-o italiană perfectă. Am spus: — Sunt româncă. E prima dată când vin aici și nu cunosc locurile! — Ce spui? Vorbea, de fapt, o română perfectă. Eram din același oraș, știi, din orașul cu aleea cu castani. În viața ta nu cred că ai mai întâlnit o alee cu castani atât de frumoasă ca cea de pe vremea când aveai 16 ani, nu-i așa? Scrisoarea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ca de câte ori e vorba nu atât de transferul de la o limbă la alta, ci de la o civilizație la alta, a fost un coșmar. Știa bine doamna aceea din America ce face renunțând. Eu n-am renunțat, dar nu, firește, pentru că româna ar avea mai multe resurse decât engleza, și cu atât mai puțin pentru că m-aș socoti mai bun decât alții. N-am renunțat din îndărătnicia pe care o au, sau mai bine zis o aveau altădată, unii meșteșugari când primeau
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Textul de dincolo Orice alt autor în afară de Peter Ackroyd ar fi făcut din Documentele lui Platon în cele din urmă o distopie. Romanul începe prin a arunca mileniul trei, împreună cu anii dintre 1500-2300 în "Era Decăderii" (cum zice traducerea în română, Polirom, 2002 cu toate că Mouldwarp înseamnă "mucegai și mâl"), în vreme ce "Prezentul" este anul 3700. Cam 1400 de ani ne despart de prezentul imaginat în cartea lui Ackroyd. Între 2300 și 3700 se desfășoară o istorie a recuperării luminii după ce a fost
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]