3,958 matches
-
zece sunt înmormântări principale în tumulii sarmatici individuali. În toate cazurile, nișele sunt dispuse sub peretele lateral de vest, una dintre ele fiind acoperită, într-un mormânt cu un inventar mai bogat decât în celelalte cazuri, cu un pod de scânduri. Pentru tipul mormintelor în catacombe, sub tumuli, există patru exemplificări certe, reprezentând aproximativ 1% din totalul descoperirilor. Dimensiunile gropilor de intrare variază de la 1,4 x 0,5 metri, cu o adâncime de 0,75 metri, pân\ la 3,8
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de formă dreptunghiulară și având colțurile rotunjite era orientată pe direcția NNE-SSV și avea dimensiunile de 2,65-2,80 - lungimea, 1,20-1,25 m lățimea iar adâncimea de 0,20 m. În umplutura gropii funerare au fost găsite fragmente de scânduri de lemn provenind de la acoperământul acesteia. Dispunerea în mormânt a scheletului defunctului aparținând unui adult era cu capul spre NNE, întins pe spate și cu fața orientată în sus, craniul fiind ușor înclinat spre umărul drept iar mâinile așezate pe lângă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
sec. I până la începutul sec. II d.Hr. Groapa mormântului de formă trapezoidală, neregulată, avea colțurile rotunjite și dimensiunile de 2 m lungime, 0,70 x0,90 - lățime și 0,20 adâncime. În umplutura gropii au fost găsite fragmente de scânduri de lemn provenind de la acoperământul acesteia. Dispunerea în mormânt a scheletului deteriorat al defunctului (adult) era cu capul spre NE, întins pe spate, craniul fiind ușor înclinat spre stânga (mâinile nu s-au păstrat). Mormântului nr 2 de la Bădragii
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de 0,4 m. În umplutura gropii alcătuită din pământ argilo-nisipos au fost descoperite mai multe fragmente de lemn, în partea sa inferioară. Înmormântarea s-a făcut într-un „sicriu” din lemn de la care s-au păstrat cel mai bine scândurile verticale (începând de la nivelul tălpilor scândurile din lemn nu s-au mai păstrat), care aveau o înălțime de 5 cm și o grosime de 3 cm, formând împreună un dreptunghi cu o lățime de 0,5 m și o lungime
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
gropii alcătuită din pământ argilo-nisipos au fost descoperite mai multe fragmente de lemn, în partea sa inferioară. Înmormântarea s-a făcut într-un „sicriu” din lemn de la care s-au păstrat cel mai bine scândurile verticale (începând de la nivelul tălpilor scândurile din lemn nu s-au mai păstrat), care aveau o înălțime de 5 cm și o grosime de 3 cm, formând împreună un dreptunghi cu o lățime de 0,5 m și o lungime de 1,65 m. Fragmente de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
avea lungimea de 2,12 m, lățimea peretelui sudic de 1 m. Și a celui nordic de 0,9 m și adâncimea de 1,50 m. Umplutura gropii consta din pământ de culoare brună și lemn putrezit care provenea de la scândurile care acopereau groapa. Scheletul defunctului era întins pe spate, având capul spre NE, mâinile așezate pe lângă corp și picioarele întinse drept, poziția oaselor din partea superioară fiind deranjată. Pe fundul gropii au fost identificate urmele unui strat de putregai provenind de la
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
avea groapa de formă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite și orientată pe axa S-N, cu lungimea de 1,96 m și adâncimea de 0,74 m. Umplutura gropii consta din pământ de culoare brună și lemn putrezit care provenea de la scândurile care acopereau groapa. Partea superioară a scheletul defunctului era distrus în totalitate, fiind prezervate doar oasele picioarelor. Potrivit analizei dispunerii în mormânt a fragmentelor osteologice, defunctul era întins pe spate, având capul spre N. Pe fundul gropii au fost identificate
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
și o parte din cele ale cutiei toracice nu sa-u păstrat). Mâna dreaptă era așezată pe lângă corp iar picioarele erau întinse drept apropiindu-se doar la călcâie. Pe fundul gropii au fost identificate un strat de lemn putrezit provenind de la scândurile sicriului. Inventarul mormântului nr. 6 descoperit în satul Bursuceni cuprindea obiecte sarmatice: cinci mărgele din sticlă de culoare albă cu șase muchii, descoperite la încheietura mâinii stângi; 3 mărgele din sticlă de culoare albă cu șase muchii și una din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
întins pe spate cu capul spre NE, craniul înclinat spre stânga, mâinile întinse de-a lungul corpului, piciorul drept ușor îndoit din genunchi și cel stâng întins drept. În partea de sub scheletul defunctului au fost găsite fragmente provenind de la patru scânduri din lemn aparținând fie unui sicriu, fie unui planșeu (scândurile având lungimea de 1,9 m și lățimea de 0,15 m. Sub craniul defunctului se afla un start de putregai vegetal de culoare maronie-închisă, având grosimea de 4 cm
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
stânga, mâinile întinse de-a lungul corpului, piciorul drept ușor îndoit din genunchi și cel stâng întins drept. În partea de sub scheletul defunctului au fost găsite fragmente provenind de la patru scânduri din lemn aparținând fie unui sicriu, fie unui planșeu (scândurile având lungimea de 1,9 m și lățimea de 0,15 m. Sub craniul defunctului se afla un start de putregai vegetal de culoare maronie-închisă, având grosimea de 4 cm. Fundul gropii camerei funerare era acoperit cu un strat de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
3 aparținând Epocii Bronzului și culturii Jamnaja, a fost descoperit mormântul nr.13, datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr. În groapa mormântului (a cărei formă nu a putut fi identificată) orientată pe axa SSE-NNV au fost descoperite scânduri din lemn ce acopereau mormântul, dintre care una avea lungimea de 2,15 m, lățimea de 15 cm iar grosimea de 4 cm. Groapa mormântului probabil că a avut lungimea de 1,9 m și lățimea de 0,9 m.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
gropii funerare, lângă castronul din bronz și având pereții drepți, marginea rotunjită cu mulură pe partea de jos, fundul inelar; fragmente de la un butoi de lemn găsit în colțul nord-estic al camerei funerare, având diametrul de 56 cm și lățimea scândurilor de la fund - 8- 10 cm; fragment dintr-un vas din lemn probabil de formă de cupă (descoperite în interiorul butoiului) având diametrul de 16 cm, grosimea pereților - 2 cm; fragment dintr-un vas din lemn găsit lângă cel în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
II d.Hr. Groapa mormântului de formă ovală alungită, era orientată pe direcția NNE-SSV, dimensiunile fiind de 2,20 m - lungimea și 0,60-0,80 m lățimea. În umplutura gropii au fost descoperite fragmente din lemn putrezit care proveneau de la scândurile ce acopereau groapa. Scheletul defunctului păstrat parțial era întins pe spate cu capul spre NNE, mâinile întinse pe lângă corp și picioarele drepte. Mormântul nr. 39 de la Seliște cuprinde obiecte de inventar funerar specifice sarmaților: mărgele mărunte din sticlă din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
care pirații își băteau joc de un prizonier care-și revendicase drepturile cetățeniei romane. L-au îmbrăcat („au azvârlit pe el o togă”), i-au prezentat diferite onoruri (incluzând îngenuncherea) și, în final, l-au pus să meargă pe o scândură. Tot ceea ce am afirmat despre arestarea, procesul(ele) și batjocura lui Isus, corespunde cu ceea ce cunoaștem din practica romană a primului secol și cu situația politică și socială a Iudeii din timpul lui Isus. Deși hipercriticii s-au îndoit de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
îi era prea slabă și se spulbera repede în aerul mat de moină. Nu s-a simțit în stare să mai strige o dată. A împins ușa cu umărul. În antreul întunecos și rece, a văzut o întreagă provizie de lemne - scânduri de lăzi, parchet și, într-o grămăjoară alb-negru, chiar clapele unui pian. Charlotte și-a amintit că ceea ce provoca mânia poporului erau îndeosebi pianele din apartamentele bogătașilor. Văzuse unul, spart cu lovituri de secure, înțepenit în mijlocul sloiurilor de gheață dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de gheață dintr-un râu... Intrând în încăpere, primul ei gest a fost să pună mâna pe piatra sobei. Era călduță. Charlotte a simțit o amețeală plăcută. Voia deja să se lase să lunece lângă sobă, când, pe masa din scânduri groase, înnegrite de ani, a observat o carte deschisă. Un volumaș vechi cu hârtie aspră. Sprijinindu-se de laviță, s-a aplecat asupra paginilor deschise. Curios, literele au început să tremure, să dispară - ca în noaptea din tren în care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Albertine, turnând din supa aceea în farfurii. „De altfel, mă întreb de ce le folosesc atât de puțin oamenii de aici...” Le-a salvat și prezența unei copile, o țigăncușă găsită într-o zi, pe jumătate înghețată, pe treptele lor. Zgâria scândurile întărite ale ușii cu degetele ei înțepenite, vinete de frig... Pentru a o hrăni, Charlotte a făcut ceea ce nu ar fi făcut niciodată pentru ea însăși. La piață, a fost văzută cerșind: o ceapă, câțiva cartofi înghețați, o bucată de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ce se vedeau ici și colo înălțându-se printre nămeți. Aprindeam un foc mare de lemne în măruntaiele lor înnegrite. Pașka își scotea cizmele lui groase de pâslă, pantalonii vătuiți și le punea aproape de flăcări. Apoi, stând desculț pe o scândură, începea să prăjească pește. În jurul focului de lemne deveneam volubili. El îmi povestea despre câte o pradă extraordinară (un pește prea lat ca să treacă prin gaura făcută de arborele cotit!), despre dezghețurile care, în rostogolirea asurzitoare a sloiurilor, duceau la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
apucat de mână fără zâmbetul lui obișnuit. Câteva minute mai târziu, ardea focul și Pașka, cu picioarele goale și cu trupul acoperit doar de un pulover lung pe care i-l împrumutasem cât să-și usuce hainele, dănțuia pe o scândură linsă de flăcări. Cu degetele lui înroșite, zdrelite, frământa un bulgăre de lut, cu care învelea peștele înainte de a-l pune pe jăratic... În jurul nostru se întindea pustietatea albă a Volgăi iarna, sălciile cu crengile lor subțiri alcătuind un hățiș
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a doua inimă din pieptul meu. Ultima zi a agoniei mele a coincis cu după-amiaza aceea de aprilie care trebuia să marcheze pentru mine începutul unei vieți fără himere... Am văzut-o din spate, în picioare, în fața unei mese din scânduri mari de pin negeluite, sub copaci. Un instructor îi urmărea gesturile și, din când în când, arunca o privire la cronometrul pe care îl strângea în mână. Părea să aibă aceeași vârstă ca și mine, cincisprezece ani, fata al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
poate de repede. Erau întrecerile paramilitare, la care luau parte mai multe școli din oraș. Rând pe rând, ne instalam în fața mesei, așteptam semnalul instructorului și ne aruncam asupra kalașnikov-ului, desfăcându-i agregatul greoi. Piesele scoase erau expuse pe scânduri și, după o clipă, într-un amuzant marșarier al gesturilor, erau puse la loc. Unii dintre noi scăpau pe jos resortul negru, alții confundau ordinea asamblării... Cât despre ea, am crezut la început că dănțuia în fața mesei. Îmbrăcată într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
minute, pomenindu-mă printre cei mai puțin dotați... Dar, mai mult decât dorința de a îmbrățișa trupul acela, de a pipăi cu degetele mele luciul pielii ei bronzate, am simțit o fericire nemaiântâlnită și fără nume. Exista masa aceea din scânduri grosolane, instalată la marginea unei păduri. Soarele și mirosul ultimelor zăpezi refugiate în obscuritatea desișurilor. Totul era de o simplitate divină. Și luminos. Ca trupul acela cu feminitatea lui încă distrată. Ca dorința mea. Ca ordinele instructorului. Nici o umbră din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
albă dădea mașinal din cap, examinându-și mâinile. Am văzut-o zgâriindu-și o unghie cu alta ca să-și dea jos stratul de ojă... Pașii lor au răsunat în sens invers de data aceasta: țăcănitul tocurilor pe punte, răpăitul de pe scândurile pasarelei, plescăitul lutului moale. Fără să mă privească, Pașka a încălecat pe marginea bărcii noastre și a sărit pe un ponton pe jumătate scufundat în apă, apoi pe un debarcader. L-am urmat în salturi moi, ca o marionetă de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vechi a cărui balustradă cu suporturile sparte se scufunda în apă. A tăcut brusc. Probabil că beția i se risipea încetul cu încetul. Stăteam nemișcat în fața așteptării ei încordate, în întuneric. Nu știam ce trebuie să fac. Îngenunchind, am pipăit scândurile, aruncând în apă când un colac de funii înmuiate, când o grămadă de alge uscate. Din întâmplare, tot făcând curățenie, i-am atins piciorul. Degetele mele, pipăind-o, îi făceau pielea de găină... A rămas mută până la sfârșit. Cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu un gest rapid. Trupul ei îmi devenea indiferent, inutil. Cufundat în obtuza mea mulțumire trupească, îmi ajungeam mie însumi. „Ce are de rămâne întinsă, așa, pe jumătate goală?”, m-am întrebat eu cu ciudă. Sub spate am simțit asperitățile scândurilor, în palmă - arsura câtorva așchii. Vântul avea gustul sălciu al apei stătute. A existat, poate, în intervalul acela nocturn, un moment trecător de uitare, un somn fulgerător de câteva minute. Căci nu am văzut vaporul apropiindu-se. Noi am deschis
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]