6,135 matches
-
care poți distinge rămășițele unei clasificări romane deosebind categoriile profesionale, clasele juridice, condițiile sociale. "Astfel, episcopul Ratherius din Verona, în secolul al X-lea, citează nouăsprezece categorii: civilii, militarii, artizanii, medicii, negustorii, avocații, judecătorii, martorii, procuratorii, patronii, mercenarii, consilierii, seniorii, sclavii (sau șerbii), magistrii, elevii, bogații, cei de stare mijlocie, cerșetorii. Regăsești de bine de rău în această listă specializarea categoriilor profesionale și sociale caracteristice societății romane, și care supraviețuiseră poate în oarecare măsură în Italia de nord" (Le Goff, 1970
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
iulie 2009 Circul mediatic planetar ne-a asaltat săptămâna trecută, pe toate canalele posibile de informare în masă, cu dramoleta "Săracul miliardar nefericit" în care singurul negru de culoare albă cunoscut până acum de antropologi interpreta toate rolurile: copil abuzat, sclav muzical, Mozart de culoare, dansator genial, regele pop, falsul soț al fiicei lui Elvis, mumie criogenată în viață, pedofil nedovedit de justiție, retardat ascuns în Neverland, pradă inocentă a anturajului, miliardar falit, sociopat dependent de calmante și, la final, tristă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un operator european puternic (cel german, din câte am înțeles), care o va eficientiza după metoda de succes folosită de obscura și recent înființata Erste Bank din Viena, al cărei principal profit îl constituie externalizarea banilor frumoși făcuți prin biciuirea sclavilor de pe plantația BCR. Bercene, vezi să nu-ți facem noi la Lungani, județul Iași (polul sărăciei din UE), un Guantanamo! 1 octombrie 2009 Am petrecut de curând oarece vreme, mânat de interese academice presante, în atmosfera sulfuroasă a proaspetei panarame
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la începutul anului acesta, MMDCCLXIII AVC AB URBE CONDITA 2, să te salut la rândul meu, după cuviință, cu un mobilizator Ave!, și să-ți adresez căteva urări de sezon: fie-ți augurii favorabili, matroana fidelă, sestreții în pungi nenumărate, sclavii harnici și ascultători; să ai succese în Senat și victorii în fața barbarilor și, mai ales, în vremurile de cumplită glorie a lui Traian, să faci bine și să nu te lași ostracizat sau înjunghiat de vreun Brutus politic sau de la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și când m-am enervat terapeutic, gândindu-mă că un film despre negri, care înfierează didactic sclavia, făcut de un negru și jucat de un negru care (vorba lui Dan Alexe) apare mereu pe plantația unde era samavolnic ținut ca sclav, proaspăt bărbierit (!?) va fi, în mod sigur, premiat la Oscar, chiar dacă e o făcătură mediocră. Sper, de asemenea, ca și hispanicii să fie răsplătiți după merit. Mexicanului Alfonso Cuarón, regizorul stupidului joc pe calculator, translat în 3D, numit Gravity, sper
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dând zeilor 9 bărbați și 9 fete, și tot așa a procedat strategul grec Temistocle „în ajunul bă tăliei de la Salamina, când a sacrificat trei prizonieri tineri” . Inspirat de Herodot, Strabon reia informații despre „un oarecare get, numit Zamolxis”, fost sclav al lui Pythagoras, de la care a învățat despre fenomenele cerești, iar altele de la egipteni, deoarece în peregrinările sale ajunsese chiar și în Egipt. Ca tălmăciuitor al fenomenelor cerești a dobândit respectul poporului și al cărturarilor, reușind „să-l convingă pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
existența, în jurul mănăstirii, a acelei populații deosebite de care am amintit. Căci, Justinian nu numai că a construit mănăstirea, dar i-a dat și paza cea mai puternică (Optimo cum praesidio), după cum scrie Procopiu din Cezareea și „100 de sclavi ai Romei cu soțiile și copii lor, cărora le-a zidit case în afara mănăstirii, unde să locuiască și să străjuiască mănăstirea și călugării”, după cum arată Eutychius, patriarhul Alexandriei între 933-940, care dă cele mai vechi știri despre „sclavii Romei” - abid
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
100 de sclavi ai Romei cu soțiile și copii lor, cărora le-a zidit case în afara mănăstirii, unde să locuiască și să străjuiască mănăstirea și călugării”, după cum arată Eutychius, patriarhul Alexandriei între 933-940, care dă cele mai vechi știri despre „sclavii Romei” - abid al rum - în arabă și despre urmașii lor. Potrivit tradiției și călătorilor acești „abid al rum” sunt vlahi. Un călător englez, Thomas Herbert, informa la 1626 că „sunt așezări valahe în Asia”, informație pe care o dă Marcu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
intenționat și a realizat, fie și parțial, unitatea Imperiului. Se poate ca portul vlahilor beduini să fi fost influențat, la fel și limba, de către acești locuitori din sud, obișnuiți cu clima secetoasă și cu temperaturi de paste 40C. Dacă pentru sclavii egipteni este o rațiune de a fi existat în secolul al VI-lea și după acest secol, pentru populația romanizată din sudul Dunării, integrată de mult Imperiului, locuind pe un teritoriu unde agricultura se practica mai restrâns, creșterea vitelor, a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe un teritoriu unde agricultura se practica mai restrâns, creșterea vitelor, a oilor îndeosebi, fiind mai extinsă, este dificil de crezut că Justinian ar fi luat 100 de păstori cu familiile lor, liberi de când existau, să-i fi transformat în sclavi și să-i fi trimis ca paznici și îngrijitori la mănăstirea Sfânta Ecaterina. Dacă avem în vedre cine dă informația despre „abid-al-Rum” - sclavi ai Romei - nu-i de mirare, deoarece pentru arabi, toți cei care trăiesc din munca lor, lucrează
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ar fi luat 100 de păstori cu familiile lor, liberi de când existau, să-i fi transformat în sclavi și să-i fi trimis ca paznici și îngrijitori la mănăstirea Sfânta Ecaterina. Dacă avem în vedre cine dă informația despre „abid-al-Rum” - sclavi ai Romei - nu-i de mirare, deoarece pentru arabi, toți cei care trăiesc din munca lor, lucrează pământul, sunt priviți ca inferiori, ca sclavi. Deci s-ar fi putut foarte bine ca cei 100 vlahi cu familiile lor să nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
paznici și îngrijitori la mănăstirea Sfânta Ecaterina. Dacă avem în vedre cine dă informația despre „abid-al-Rum” - sclavi ai Romei - nu-i de mirare, deoarece pentru arabi, toți cei care trăiesc din munca lor, lucrează pământul, sunt priviți ca inferiori, ca sclavi. Deci s-ar fi putut foarte bine ca cei 100 vlahi cu familiile lor să nu fi fost sclavi, ci pur și simplu oameni liberi, duși ca apărători ai mănăstirii, paznici și îngrijitori; erau soldați, agricultori și meseriași. Ca robi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu-i de mirare, deoarece pentru arabi, toți cei care trăiesc din munca lor, lucrează pământul, sunt priviți ca inferiori, ca sclavi. Deci s-ar fi putut foarte bine ca cei 100 vlahi cu familiile lor să nu fi fost sclavi, ci pur și simplu oameni liberi, duși ca apărători ai mănăstirii, paznici și îngrijitori; erau soldați, agricultori și meseriași. Ca robi n-ar fi avut nici u interes să apere mănăstirea, nici să o întrețină; dimpotrivă, ar fi putut face
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
agricultori și meseriași. Ca robi n-ar fi avut nici u interes să apere mănăstirea, nici să o întrețină; dimpotrivă, ar fi putut face din această fortăreață principalul punct de rezistență pentru obținerea libertății lor. Faptul că cei 100 de sclavi au fost trimiși cu familiile lor, contrazice tot ceea ce știm despre statutul sclavilor. Sclavii nu aveau familie, nu aveau dreptul să se căsătorească. Fără libertate, această populație străromânească s-ar fi pierdut în cele 14 secole care s-au scurs
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
apere mănăstirea, nici să o întrețină; dimpotrivă, ar fi putut face din această fortăreață principalul punct de rezistență pentru obținerea libertății lor. Faptul că cei 100 de sclavi au fost trimiși cu familiile lor, contrazice tot ceea ce știm despre statutul sclavilor. Sclavii nu aveau familie, nu aveau dreptul să se căsătorească. Fără libertate, această populație străromânească s-ar fi pierdut în cele 14 secole care s-au scurs de la strămutarea lor din Europa în Asia, în Sinai, la peste 3.000
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mănăstirea, nici să o întrețină; dimpotrivă, ar fi putut face din această fortăreață principalul punct de rezistență pentru obținerea libertății lor. Faptul că cei 100 de sclavi au fost trimiși cu familiile lor, contrazice tot ceea ce știm despre statutul sclavilor. Sclavii nu aveau familie, nu aveau dreptul să se căsătorească. Fără libertate, această populație străromânească s-ar fi pierdut în cele 14 secole care s-au scurs de la strămutarea lor din Europa în Asia, în Sinai, la peste 3.000 km
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
populație străromânească s-ar fi pierdut în cele 14 secole care s-au scurs de la strămutarea lor din Europa în Asia, în Sinai, la peste 3.000 km distanță de locurile de origine. Soldații trimiși pentru pază nu puteau fi sclavi, deoarece sclavii nu aveau dreptul să poarte arme, nu erau înrolați în oaste, decât în cazuri cu totul deosebite. Reamintim că ceea ce este mai interesant în legătură cu tribul Gebalié este că membrii lui își spun vlahi. Cu siguranță că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
s-ar fi pierdut în cele 14 secole care s-au scurs de la strămutarea lor din Europa în Asia, în Sinai, la peste 3.000 km distanță de locurile de origine. Soldații trimiși pentru pază nu puteau fi sclavi, deoarece sclavii nu aveau dreptul să poarte arme, nu erau înrolați în oaste, decât în cazuri cu totul deosebite. Reamintim că ceea ce este mai interesant în legătură cu tribul Gebalié este că membrii lui își spun vlahi. Cu siguranță că și acestora
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și geograful persan Gardizi ne spun că popoarele care locuiesc în regiunile Volgăi se vânează unele pe altele, prind pe dușmani și îi vând ca robi neguțătorilor din Orient . Captivii erau luați atât de la popoarele sedentare, cât și de la nomazi; sclavii erau de neam slav, rhus, bulgar, burtaș, peceneg. Din cronicile rusești aflăm aceleași lucruri despre cumani. De exemplu, letopisețul rusesc al lui Lavrentie relatează că la anul 1093, polovții (cumanii) „au ars cetatea Tarțscului și pe locuitori i-a risipit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
românească putea da animale mari și mici, mai puțin cereale, poate miei și orz, pânză și „stofă” de lână, metale prețioase, miere și ceară etc. Inițial, teritoriul românesc a fost supus unor incursiuni periodice, cu spolierea populației și luarea de sclavi, după care s-a ajuns la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de trupe romane, de castre și drumuri, de centre oră șenești - municipii și colonii - de vicus și pagus, a trebuit să fi păstrat și formele de organizare gentilico-tribale ale autohtonilor daci, care n-au fost toți omorâți sau transformați în sclavi, rămânând, între ei, și oameni liberi. Altfel ar mai fi dificil de explicat revenirea la formele de viață anterioare cuceririi romane, fiind nevoiți să admitem copierea acestor forme de organizare ancestrală de la germani sau de la slavi . Literatura de specialitate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
descris plăcerea de a-l privi pe ceilalți fumători - tineri sau bătrâni, ocazionali sau învederați - fără pic de invidie, ci cu un sentiment de milă în ce-l privește și de ușurare în ce te privește - pentru că nu mai ești sclavul țigării blestemate. Ultimele două capitole s-au ocupat de marile avantaje de a fi nefumător. Cred că e necesar să fac o prezentare echilibrată, așa că următorul capitol enumeră avantajele de a fi fumător. Capitolul douăzeci și unu - avantajele de a fi fumător
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
-te în ce constă plăcerea. Trei. Când o stingi, n-o face cu sentimentul, „nu mai trebuie să fumez niciodată altă țigară", sau „n-am voie să mai fumez alta", ci spunându-ți, „Doamne! M-am eliberat! Nu mai sunt sclavul nicotinei! Nu mai trebuie să-mi bag vreodată în gură porcăriile astea!" patru. Fii conștient că, vreme de câteva zile, în viscerele tale va exista un mic sabotor. S-ar putea să cunoști doar senzația de „vreau o țigară". M-
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
al unei armate puternice, ci mai mult ca un ungher, o ascunzătoare, un ultim refugiu. „Ultima patrie“ a cuvintelor este una mică și incomodă, „recifuri neprimitoare“ în care un nou Robinson trebuie să-și croiască grădina și să-și civilizeze sclavii. În cele mai reușite poeme ale cărții, Mariana Codruț nu descrie acest refugiu ca pe un tărâm promis, ca pe un El Dorado al imaginației. Dimpotrivă, poezia e descrisă ca o activitate umilă și nepăzită de riscuri, neplăcută ca orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
trei sute de ani de sclavie"100 asupra cetățenilor americani. Prin urmare, nu există, consideră Chapman, un loc anume sau o anumită persoană care să poarte vina, precum un țap ispășitor. Vina și povara celor trei sute de ani de comerț cu sclavi pe care cei cincizeci de ani de la abolirea sclaviei în Statele Unite nu le-au putut, pur și simplu, șterge cu buretele, au lăsat "urme ale viciilor respective pe fețele"101 americanilor, așa cum nicăieri în Europa sau în lume nu s-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]