5,013 matches
-
lui decât să gândească. Chiar și sexul e doar un gând consemnat în jurnalele celor doi eroi, cu vorbe mai degrabă inteligente decât senzuale. Intriga romanului, rolul sentimentului în ea sunt mici. Martin, bărbatul lui Helen, a murit. Ea e scriitoare și vine să predea creative writing (disciplină tipic englezească, la care latinii nu par a se fi gândit, din moment ce nici nu au un cuvânt pentru a o denumi) la "Universitatea din Gloucester", care, ni se spune clar, "e un loc
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cercetător post-Joycean. Cercetările lui în domeniul gândirii, menite să lămurească chestiunea Inteligenței Artificiale, nu sunt convingătoare. Nu e tocmai un personaj interesant ca universitar. Pe de altă parte, în calitate de universitară, nici Helen nu se simte în largul ei. Ea e scriitoare. Suferă de blocaj scriitoricesc pe timpul narațiunii, dar anterior a scris un număr de romane onorabile. Pare o romancieră de succes, dar Lodge nu insistă asupra succesului ei. Cariera universitară temporară n-o ajută decât să afle că Martin are felurite
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mă durea sufletul când mă gândeam la viața care îl așteaptă. Mă gândeam că doarme liniștit...dar de fapt priveam mai departe și mă gândeam "Sfinte Dumnezeule, oare ce îl așteaptă?"". În 1975 a cunoscut-o pe Lady Antonia Fraser, scriitoare de biografii și istoric, cu care s-a căsătorit în 1980, după divorțul de Vivien Merchant. A debutat în 1957 cu The Room. Celelalte piese sunt: The Birthday Party (1957), The Dumb Waiter (1957), A Slight Ache (1958), The Hothouse
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o femeie la curățenie. Munca, însă, nu mi-a dat o independență față de soțul meu, nici când am fost, financiar vorbind, cot la cot cu el. În anii '70 m-a ajutat mult mișcarea feministă, în special un grup de scriitoare care lucrau la revista Emmei Tenant, Bananas, cum ar fi Angela Carter, cu care am fost prietenă. Dar majoritatea romanelor mele descriu lupta pentru respectul de sine, care e subminat de dorința jalnică a femeii de a fi parte dintr-
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dreptate: Cu coada cârlig, privindu-mă țintă nelămurită cine sunt dacă am avut și eu pisoi, trecu țanțoș și negru ca smoala un ghemotoc și-mi lăsă ce să-mi lase o unduire mută. Versurile mi-au amintit de o scriitoare aprigă, Doris Lessing, care se topește când vine vorba de pisici (dar numai atunci). Tandrețea ta e pretutindeni. Ești o poetă sentimentală, care nu se teme că-și pierde forța dacă mărturisește că se simte vulnerabilă. Scrii o poezie puternică
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Când ți s-a trezit interesul pentru viața literară a New York-ului și unde te duceai, ce locuri culturale frecventai? ES. Nu m-a "interesat" în mod special viața literară niciodată și nici nu mi-am propus să mă fac scriitoare; pur și simplu iubeam cărțile și scriam. Am avut imensul noroc de a putea folosi biblioteca incredibilă a bunicii vreo 20.000 de cărți înghesuite pe rafturi ori stivuite în turnuri gata să se prăvale, la etajul al treilea al
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dintre ei nu și-a dorit munca constantă de redactor. A urmat lupta pentru finanțare, ceea ce a cauzat o întârziere de doi ani în apariția revistei. Ai perfectă dreptate când spui că mă interesează valorile literare, nu cele politice. Sunt scriitoare, nu politician: cred că lectura textelor ca literatură e o formă esențială de respect pentru colegii adesea mai mult decât remarcabili din țările pe care le acoperă Orient Express. Sunt țări a căror cultură literară mă entuziasmează. Și mai e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încântată să fac parte din grupul mai european de pe internet. Sue Stewart, Herbert Lomas. Romancierele Patricia Duncker și Lynne Alexander. Unele dintre aceste prietenii sunt intime și merg dincolo de poezie. Prieteniile europene sunt mai direct bazate pe creație: poetele și scriitoarele finlandeze Eira Stenberg, Kirsti Simonsuuri (extrem de diferite una de alta), Lena și Vaino Kirstina; estonianul Jaan Kaplinski, cu care am tradus în colaborare ultimul lui manuscris; în Norvegia tânăra și foarte lirica romancieră Ingeborg Arvola; poetele catalane Susana Rafart și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
am petrecut mare parte din copilărie pe coasta de vest a Țării Galilor, la Aberystwyth. Studiile le știi acum: am început cariera și studiile de violonist la 16 ani. La Oxford am ajuns abia la 25 de ani, și eram deja scriitoare. Au urmat stagii de experimentare a scrisului ca terapie (simultan cu studiul), apoi Poetryfest, interesul pentru aspectul internațional al scrisului și o carieră paralelă de cercetare. Și acum scriu, public țin prelegeri în diverse locuri despre scrisul ca terapie. Dar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Iași. LEVIȚCHI, EMILIA WANDA (1916-1964) PROFESOARĂ ȘI TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N.I.Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916, în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995), cea care în volumul de memorialistică Ursitul. Evocări, amintiri (1970) scria, printre altele: „ĂÎn timpul acesta, eu mă împrieteneam cu mama lui. Grație ei mă adusese tata în țară. Era o mare putere în făptura ei, cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
personalitatea neangajată politic, activă în câmpul cultural, dedicată exclusiv creației. 4.3 Revistele regionale - mostre de localism creator și strategii de deprovincializare Într-un volum dedicat unor personalități și reviste literare din prima jumătate a secolului XX din nordul Moldovei, scriitoarea Lucia Olaru Nenati denumește localismul creator "șansa celor fără șanse". Fără a insista pe teoretizarea fenomenului, cu atât mai puțin pe implicațiile complexului provinciei sau a controverselor iscate de apariția revistelor regionale, Nenati desfășoară un proces de recuperare a unor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Civilă a Femeilor din România. 10. Elena Densușianu-Pușcariu (3 martie 1875, Făgăraș, jud. Brașov - d. 1966) Medic, prima femeie-profesor universitar in domeniul medical din Romania, prima femeieprofesor la o clinica de oftalmologie din lume. Fiica lingvistului Aron Densușianu și a scriitoarei Elena Circa, sora lui Ovid Densușianu, a urmat cursurile liceale și universitare în Iași. S-a specializat la Paris. Întoarsă în țară, ocupă diverse funcții, pentru că, în 1920, să devină șef al Clinicii de Oftalmologie din Iași. A publicat peste
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
68 intervenții cu "metoda Stănculeanu" bazată pe extragerea întracapsulară a cristalinului. Membră a Societății de Oftalmologie din Anglia, a Societății de Oftalmologie din Franța și a Societății de Oftalmologie din Italia În paralel cu preocupările medicale, ea a fost și scriitoare, artist plastic și traducătoare. Și-a continuat activitatea clinică și literară și după pensionare, publicând în diverse reviste de specialitate din țară și străinătate. 11. Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) Prima femeie care
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
activitatea clinică și literară și după pensionare, publicând în diverse reviste de specialitate din țară și străinătate. 11. Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) Prima femeie care a ajuns la Polul Nord. A fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atâ t România, cât și multe țări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum și din Asia. A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
discursului, aveau impresia că „participă, alături de iluștri creatori, la marile descoperiri și progrese matematice” (Florica T. Câmpan). 21. Anna de Noailles (1876, Paris - 1933, Paris) A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Născută prințesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare și o poetă franceză de origine română. Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruș, și un tată român, un prinț
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
la cabinetul său particular și ginecologia. În 1935 a fost primită în Academia de Medicină, recunoscându-i-se astfel activitatea de cadru didactic universitar. 28. Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864 București- d. 17 februarie 1947 Paris) A fost o scriitoare franceză de origine română, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. Este prima femeie care a devenit membru al Academiei Române (1925). "N-a fost niciodată despărțită de țara în limba căreia n-a scris (...). O româncă din cel mai
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
reiese faptul că În ele există o estetică aurâtului, sau mai mult decât atât, că au o capacitate de transformare, iar cuvintele pot preschimba, prin asocieri, un peisaj degradat Într-un spațiu Încărcat de semnificații și frumusețe. Ecou al poemelor scriitoarei canadiene, Stadler este inspirat să asocieze dispersia cu diverse texturi și forme, Încercând să-i găsească o logică și În același timp să creeze un vocabular descriptiv specific, iar Sieverts teoretizează această privire asupra mediului construit care a modificat orașul
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
conturat în ultimele decenii, mai ales prin interviurile publicate de Zoltán Rostás1 și Dan Lungu 2. Este și o invitație implicită la revizitarea unui alt gen de mărturie, memorialistica feminină a epocii, care aparține, de obicei, unor remarcabile și recunoscute scriitoare 3 (de profesie sau vocație). Dată fiind notorietatea și talentul acestor autoare, comparația cu persoanele intervievate aici este evident inegală, subminată de condițiile foarte diferite ale rememorării, înregistrării, editării. Pentru un istoric este însă prețioasă, confruntând, completând sau deturnând în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în contextul poveștii teoretice pe care ne-o relatează textul, descrierile poetei și eseistei Chicana Gloria Anzaldua ale "experienței liminale"28 a celor care trăiesc la granița dintre Statele Unite și Mexic, exprimând o "conștiință [...] a viețuirii între două culturi"29. Scriitoarea însăși o mestiza, "cu un amestec de sânge spaniol și amerindian" (Native American, în limba engleză, termen cu care indienii americani se autonumesc, conform dreptului constituțional, în Statele Unite)30, Anzaldua este familiarizată cu înțelegerea culturilor "într-o modalitate pluralistică - nimic
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
se ferecă într-o tăcere pe care nici bătrânii nu consimt s-o tulbure cu întrebări. Andrew n-a învățat de acasă iubirea ci doar fermitatea, asprimea chiar. - De ce este numit Andrew înger chiar de copila sa ce va deveni scriitoare și care-i va imortaliza figura într-un roman? Andrew trăiește foarte puțin în trup. Deși are o familie, are o casă unde se întoarce după fiecare perioadă de predică, el trăiește ca și cum ar fi desprins de pământ. Carrie, soția
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lui141, iar, pe de altă parte, pentru a pune în evidență "valențele hermeneutice ale acestui tip de relație cu literatura pe care modernitatea l-a rafinat în consonanță cu însuși procesul de rafinare a semiozei literare". O intenție importantă a scriitoarei este dezvoltarea unei relații vii, creatoare, a stilisticii cu textul, dar și cu problemele teoretice ale receptării, precum și racordarea ei la semiotică, tocmai pentru a corespunde necesității acestei discipline de a se transforma, de a evolua, de a deveni. Autoarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să-l întrebe dacă mai știe ceva de Lixandru. (Nu trebuie uitat un element cardinal din exegeza consacrată lui Eliade, funcția salvatoare a narațiunii - Eliade însuși o enunțase de mai multe ori; la un moment dat, folosește ca exemplu episodul scriitoarei Elinor Lipper care supraviețuise lagărului - o necesitate a mitului mai puternică pentru oameni decât truda, extenuarea, foamea). Bătrânul a venit să povestească; singurul mijloc de a rezista și de a se opune unui sistem totalitar este povestirea, îndeosebi cea mitică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
niște ajutoare, haine, alimente, nu contează, dar să le dea”. tare sunt dezamăgite de indiferența Hertei și de supărare mai trag câte o dușcă dintr-o sticlă cu rachiu care stimulează socializarea de grup. Cine sunt acești „consăteni” ai celebrei scriitoare? Ca peste tot În Banat și Ardeal, o lume de adunătură, din zeci de județe, „vinituri” care s-au instalat În casele zdravene, lăsate goale de exodul nemților; și toți se descoperă acum mari admiratori ai celor ce au Întemeiat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]