4,125 matches
-
si europenilor. Era ceva aiuritor pentru mine, care oricum aveam mari dificultăți în a ma acomodă cu ritmurile țării tuturor posibilităților și cu stările ei de extaz emfatic. Pe lîngă acestea, am avut ocazia să asist la o conferință despre scriitura dramatică, ținută de Tony Kushner într-o sală impozanta, plină ochi, a Universității din Chicago. Un orator sclipitor care făcea din discursul său științific un spectacol, pe care și-l îngăduia să-l și urmărească printre buclele negre căzute peste
Cui prodest? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18154_a_19479]
-
cu noi și noi dimensiuni estetice, sociale, religioase, politice, culturale, metafizice. Drumul prin labirintul semnelor este plin de tentații, de obstacole, de ramificații stufoase. Fiecare este liber să aleagă calea de a nu se rătăci, de a nu rămîne prizonierul scriiturii, decît în planul ulterior al reflecției. În mod surprinzător pentru mine, Numele trandafirului a fost dramatizat și pus în scenă de regizorul Grigore Gonta la Teatrul Național din București, acum cîțiva ani. Au avut loc cîteva reprezentații, spectacolul fiind pus
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
De ce fierbe copilul în mămăligă (publicat la DVA în 1999 și tradus de Nora Iuga la Ed. Polirom în 2002) că, în pofida candorii sau cruzimii imaginilor învolburate jucăuș de fiorul suprarealist sau dresate abrupt de logica paradoxurilor ce-i animă scriitura, biografia ei stă sub semnul Thanatosului. Dar abia al doilea și ultimul ei roman relevă grozăvia uciderii copilăriei, a violentei înăbușiri a candorilor infantile, tematizate în prima carte. Crima se comite nu prin aruncarea copilului în mămăligă, ci prin promiscuitatea
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
istoriei literare a secolului XX, proză de confesiune și de introspecție, și poate și altele. Entuziasmul venea din substanța umană care mustește sub întreaga experiență literară perindată pentru și în autor de-a lungul unui veac, din simplitatea și limpezimea scriiturii, din urzeala deasă a trecutului pe care se țese prezentul și care dă consistență ființei spirituale, din capacitatea de a citi realitatea exterioară și pe sine în mici amănunte și vibrații imperceptibile dar totodată și în mari sinteze detașate și
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
în care tandrețea se împletește cu dezgustul și jignirea) la simboluri și sensuri creștine (Dumnezeu, Iahve, mărturisiri de credință și prigoniri, viziuni, îmbătrînirea și moartea care ne condamnă fără să ne dăm seama). Volumul reușește tocmai acolo unde cele două scriituri (corespunzînd celor două lecturi) își răspund și se echilibrează, iar sensul creștin este unul din cele posibile, nu singurul. O altă inovație pe care Daniel, al rugăciunii o aduce este posibilitatea de a citi cartea în secțiune transversală, un alt
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
spulberat în cazul de față ce inspiră "regretul după fiecare poet în parte", prizat în unicitatea sa: "Noroc că, în pofida tuturor frapanțelor, Mircea Ivănescu și Iustin Panța nu se înțeleg de fapt, "duelul" lor avînd ca temei un conflict de scriitură, în ciuda eforturilor de a le armoniza și chiar a le face redundante". Figura duelului se complică printr-una dansantă, cea dintîi mixîndu-se cu ritmul lasciv de tangou: " Această diferență de ritm contemplativ transformă "acțiunea" îngropată în poeme într-un tango
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
diverse pe care le întrupează, glosate în sens tehnic dar și filosofic, tehnica, psihologic-automobilistică, susținînd cu o doar aproximativă seriozitate, ideea vizionară: "Limitele puterii nu e doar o carte cu trei viteze (de reacție, de percepție, de imaginare), cu două scriituri (în care una, a lui Panța, s-a lăsat programatic contaminată de lentoarea rituală a celeilalte), ci și una cu două viziuni: una eleată, a lui Mircea Ivănescu, incapabilă să sintetizeze secvențele, ba, din contră, absolutizîndu-le în discontinuitatea lor, și
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
de la o indiscreție la alta, într-un crescendo contaminat parcă de frenezia licențioasă de care e cuprinsă poeta: "Metafora senzuală, trasă în provocări ingenue ce se aventurează pînă la marginea declamației impudice, subîntinde și febrele din Libresse oblige, punînd scenariul scriiturii să se răsfețe în acte și bravuri erotice, în seducții și violuri. Scriitura nu numai că se avîntă în corporalitate și în limbajul menstrual, dar ea joacă decisiv în orgiastica sexuală, trăind ritmul compozițional ca pe o peripeție extatică. Scrisul
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
de care e cuprinsă poeta: "Metafora senzuală, trasă în provocări ingenue ce se aventurează pînă la marginea declamației impudice, subîntinde și febrele din Libresse oblige, punînd scenariul scriiturii să se răsfețe în acte și bravuri erotice, în seducții și violuri. Scriitura nu numai că se avîntă în corporalitate și în limbajul menstrual, dar ea joacă decisiv în orgiastica sexuală, trăind ritmul compozițional ca pe o peripeție extatică. Scrisul are tensiunea și vertijul unui act erotic, el e o întreagă biografie amoroasă
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
exista secole întregi în care el are puțini clienți, altele în care clientela revine, însă textul rămâne un monument indestructibil. Ceea ce se mișcă, ceea ce evoluează fără încetare și se află în însuși centrul cercetării textelor literare este tocmai studiul unei scriituri care funcționează în raport cu ceea ce a fost scris într-un loc sau altul, nu neapărat cu un orizont foarte larg. Există o interferență continuă între cel puțin două texte, de fapt între o mulțime de texte. Intertextualitatea este o lectură inevitabilă
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
muzicii cu text), alte simboluri. Viziunea fundamentală a notației muzicale, așa cum decurge din prezentarea de mai sus, constă în retransformarea - prin prelungire ludică - a literei în pictogramă simbolică. Din plăcerea desenului abscons, rezervat cunoscătorilor derivă și fascinația deosebită a acestei scriituri. Iar raportul cantitativ poate fi descris astfel: cu cât un sunet e mai încărcat, mai greu, cu atât el e mai scurt; cu cât un sunet e mai liber, mai ușor, cu atât el e mai lung. Așadar, în scrierea
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
muzicale. De pildă, nervozitatea, originalitatea și impulsivitatea scrisului lui Beethoven sunt indicate de presiunea peniței, direcția ascendentă a barelor ritmice (corespunzând grafologic cu sensul liniuței lui t), formele măciucate și unghiulare, eliptice, dar eficiente, de notare a "bobului" notei, viteza scriiturii, vizibilă în simplificările inedite, uneori aproape ilizibile. O mulțime de alte scriituri muzicale, cum ar fi cea elegantă a lui Bach, cea simplă și ondulată a lui Mozart, cea schematică a lui Berlioz, cea ordonată, caligrafică a lui Chopin sau
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
de presiunea peniței, direcția ascendentă a barelor ritmice (corespunzând grafologic cu sensul liniuței lui t), formele măciucate și unghiulare, eliptice, dar eficiente, de notare a "bobului" notei, viteza scriiturii, vizibilă în simplificările inedite, uneori aproape ilizibile. O mulțime de alte scriituri muzicale, cum ar fi cea elegantă a lui Bach, cea simplă și ondulată a lui Mozart, cea schematică a lui Berlioz, cea ordonată, caligrafică a lui Chopin sau Stravinski, cea complexă, densă și extrem de precisă a lui Enescu pot conduce
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
Enescu pot conduce la concluzii grafologice foarte diferite. Închei cu o constatare statistică: privind multe manuscrise din epoci diferite, am observat că grafia compozitorilor din Baroc prezintă mari asemănări cu cea a compozitorilor secolului 20. Spre deosebire de perioada romantică, în care scriitura rapidă, extravagantă și impulsivă constituia o dovadă a nebuniei poetice, a transei inspirației din timpul compunerii (se spune că Berlioz ar fi scris Simfonia fantastică într-o noapte), în Baroc și secolul 20 scriitura denotă preocupare pentru ordine și claritate
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
20. Spre deosebire de perioada romantică, în care scriitura rapidă, extravagantă și impulsivă constituia o dovadă a nebuniei poetice, a transei inspirației din timpul compunerii (se spune că Berlioz ar fi scris Simfonia fantastică într-o noapte), în Baroc și secolul 20 scriitura denotă preocupare pentru ordine și claritate, eficiență și simț practic (interpreții trebuie să descifreze scriitura chiar de pe manuscris, nu?), caracterizându-se grafic prin trăsături îngrijite, sigure, presiune mare a peniței, ce lasă să se ghicească o încetineală enigmatică, tact și
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
nebuniei poetice, a transei inspirației din timpul compunerii (se spune că Berlioz ar fi scris Simfonia fantastică într-o noapte), în Baroc și secolul 20 scriitura denotă preocupare pentru ordine și claritate, eficiență și simț practic (interpreții trebuie să descifreze scriitura chiar de pe manuscris, nu?), caracterizându-se grafic prin trăsături îngrijite, sigure, presiune mare a peniței, ce lasă să se ghicească o încetineală enigmatică, tact și zăbavă, nu de puține ori chiar pedanterie. Acest lucru mă duce cu gândul la afinitatea
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
în care semnele vremii, chiar neexperimentate direct, se recunoșteau cu ușurință) că interpretarea prin ipoteza cea mai rea nu piere, și că ea va altera întotdeauna dispoziția de a jongla cu subtilitățile psihologice sau simbolice ale unui text. Tipul de scriitură destinat unei lecturi fragmentare și punctuale, recunoașterii aluziilor politice, a fost, cum se știe, o formulă de succes, chiar dacă se baza de obicei pe un discurs conformist în presupoziții, adoptînd o perspectivă narativă deliberat incoerentă. Mult mai subversivă mi s-
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
a treia sa carte. Atât cât s-a putut cunoaște din contribuțiile sale în presa culturală (reunite, cele mai valoroase - cu versiuni modificate și adăugite - între copertele prezentului volum), V.P. îmi părea la un moment dat pândit de primejdiile unei scriituri baroce și de cele ale unui sațiu terminologic. Constat cu surprindere că această gurmanderie a mijloacelor nu doar că a dispărut ca tendință compromițătoare în Dincolo de seninătate, dar că la buna relație, dietetică și mobilă, dintre idee și forma sa
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
eului empiric ce-i stă la temelie. Poetul Pavel Șușară nu e, cum s-a crezut, ironic, ci mai curînd sarcastic, nu e ludic, ci mai curînd sedițios. O seriozitate a ripostei primitive răzbate în cruzimea nu o dată clocotitoare a scriiturii d-sale de rafinat pe dos, voind parcă a răzbuna cu sete vasalitatea estetică puristă: "aș vrea să mă întreb de ce orbecăi singur/ acum în miez de noapte/ cu stelele topite în pîcla de catran.../ dar gura se-ncleștează,// pier
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S. Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă: G. Fr. Haendel, J.S. Bach. 4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul și
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S.Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă:G. Fr. Haendel, J. S. Bach. 4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Opere (vol. I-V), Ed, Muzicală, București, 1967, 1969, 1974, 1979, 1981. Brumaru A. Romantismul în muzică vol. I-II Ed. Muzicală, București 1975 Buciu, D., Armonia tonală, vol I Editura Conservatorului de Muzică București, 1989 Buciu, Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici, D. - Forme și genuri muzicale Editura Muzicală. București 1980 Chelaru, C. Cui i-e frică de Istoria muzicii?, vol. I-III, Ed. Artes, Iași, 2007 Ciobanu, Gh. Studii de bizantinologie și etnomuzicologie, Ed. Muzicală, București
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
căror drepturi sunt afectate prin acesta și care vor fi citați în acest scop. ... (4) Notarul public va dispune efectuarea unei expertize grafoscopice atunci când: ... a) succesibilii înlăturați de la moștenire, deși citați, nu se prezintă; ... b) succesibilii declară că nu cunosc scriitura defunctului; ... c) succesibilii contestă scriitura defunctului, aducând probe în acest sens; ... d) defunctul nu are moștenitori legali. ... (5) În cazul în care în expertiza grafoscopică se constată că scriitura nu aparține testatorului, notarul public va continua procedura succesorală. ... (6) Pe
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (**republicată**)(*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235904_a_237233]
-
acesta și care vor fi citați în acest scop. ... (4) Notarul public va dispune efectuarea unei expertize grafoscopice atunci când: ... a) succesibilii înlăturați de la moștenire, deși citați, nu se prezintă; ... b) succesibilii declară că nu cunosc scriitura defunctului; ... c) succesibilii contestă scriitura defunctului, aducând probe în acest sens; ... d) defunctul nu are moștenitori legali. ... (5) În cazul în care în expertiza grafoscopică se constată că scriitura nu aparține testatorului, notarul public va continua procedura succesorală. ... (6) Pe bază de declarație sau probe
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (**republicată**)(*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235904_a_237233]
-
deși citați, nu se prezintă; ... b) succesibilii declară că nu cunosc scriitura defunctului; ... c) succesibilii contestă scriitura defunctului, aducând probe în acest sens; ... d) defunctul nu are moștenitori legali. ... (5) În cazul în care în expertiza grafoscopică se constată că scriitura nu aparține testatorului, notarul public va continua procedura succesorală. ... (6) Pe bază de declarație sau probe administrate în cauză se va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea în termenul legal. ... (7) Declarațiile de opțiune succesorală se înscriu în registrul special
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (**republicată**)(*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235904_a_237233]