4,515 matches
-
sat în comuna Frata din județul Cluj, Transilvania, România. Pe teritoriul actualei așezări s-au descoperit urmele unui cimitir dacic. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II d. Hr. , până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie. Satul este cunoscut pentru tradițiile populare românești promovate de "Taraful din Soporu de Câmpie" și de formațiile de dansuri populare din localitate. Până în 1966 a avut
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
din localitate. Până în 1966 a avut statut de comună. Pe teritoriul actualei așezări s-au descoperit urmele unui cimitir dacic. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II d.Hr., până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie. Până în jurul anului 1600, sat maghiar, apoi (după devastări militare grave), a fost repopulat cu români . Localitatea este cunoscută pentru tradițiile populare românești promovate de celebrul
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
lor prin foc. Pe suprafața cimitirului au fost descoperite mai multe lespezi de piatră locală, interpretate ca semne de căpătâi. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II, până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie . În Soporu de Câmpie s-a cercetat pentru prima dată o necropolă care poate fi atribuită autohtonilor din provincia Dacia. Materialul ceramic de factură dacică este format dintr-
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Aita Seaca (în ) este un sat în comuna Bâțani din județul Covasna, Transilvania, România. Pe 4 septembrie 1944, mai mulți localnici maghiari din Aita Seaca au capturat un numar rămas necunoscut de militari români, pe care ii torturează și-i ucid. În privința
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
Aita Seaca (în ) este un sat în comuna Bâțani din județul Covasna, Transilvania, România. Pe 4 septembrie 1944, mai mulți localnici maghiari din Aita Seaca au capturat un numar rămas necunoscut de militari români, pe care ii torturează și-i ucid. În privința numărului exact al militarilor români uciși, martorii și cercetătorii vehiculează cifre cuprinse între 13 și 100.. La 26 septembrie 1944, pe fondul unei
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
pe care ii torturează și-i ucid. În privința numărului exact al militarilor români uciși, martorii și cercetătorii vehiculează cifre cuprinse între 13 și 100.. La 26 septembrie 1944, pe fondul unei slabe prezente a administrației române în zonă, în Aita Seaca a venit Gavrilă Olteanu, comandantul Batalionului de voluntari Brașov, din cadrul Regimentului de voluntari „Iuliu Maniu”. Gavrilă Olteanu a efectuat o anchetă sumara asupra celor petrecute la 4 septembrie și a dispus executarea a 11 etnici maghiari (nouă prin împușcare și
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
de persoane judecate, 10-15 au fost membri ai organizației. Varianta descrisă de Olteanu în epistola către Maniu datata august 1945, a fost susținută în fața completului de judecată de voluntarii care-l însoțiseră, si de localnicii de etnie română din Aita Seaca care au depus mărturie. Lajos Nagy, localnic maghiar din Aita Seaca a susținut o variantă diferită în cursul anchetei. Pierderile mari suferite de trupele române trebuiau justificate cumva în fața comandamentului militar superior: în felul acesta ar fi putut să apară
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
de Olteanu în epistola către Maniu datata august 1945, a fost susținută în fața completului de judecată de voluntarii care-l însoțiseră, si de localnicii de etnie română din Aita Seaca care au depus mărturie. Lajos Nagy, localnic maghiar din Aita Seaca a susținut o variantă diferită în cursul anchetei. Pierderile mari suferite de trupele române trebuiau justificate cumva în fața comandamentului militar superior: în felul acesta ar fi putut să apară acuzația că germanii ar fi fost ajutați de secuii din localitate
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
române trebuiau justificate cumva în fața comandamentului militar superior: în felul acesta ar fi putut să apară acuzația că germanii ar fi fost ajutați de secuii din localitate, iar răniții din rândul românilor ar fi fost omorâți cu brutalitate. Așadar, Aita Seaca trebuia etichetat drept „sat partizan” și pedepsit. La 25 septembrie, la chemarea unor români din localitate (care au avut „de plătit o datorie” față de câțiva consăteni secui), Olteanu și tovărășii lui nu s-au dus în sat pentru a face
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
plătit o datorie” față de câțiva consăteni secui), Olteanu și tovărășii lui nu s-au dus în sat pentru a face dreptate, ci au ajutat doar la o răfuiala personală premeditată.". Gavrilă Olteanu nu a fost condamnat pentru evenimentele de la Aita Seaca, dosarul fiind clasat. În 4 septembrie 2004, la 60 de ani de la evenimente, în curtea bisericii ortodoxe din Aita Seaca, au fost reînhumate cu ritual creștin osemintele ostașilor români uciși în urmă cu 60 de ani la Aita Seaca. Inițiativa
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
dreptate, ci au ajutat doar la o răfuiala personală premeditată.". Gavrilă Olteanu nu a fost condamnat pentru evenimentele de la Aita Seaca, dosarul fiind clasat. În 4 septembrie 2004, la 60 de ani de la evenimente, în curtea bisericii ortodoxe din Aita Seaca, au fost reînhumate cu ritual creștin osemintele ostașilor români uciși în urmă cu 60 de ani la Aita Seaca. Inițiativa și organizarea acestui "act necesar și reparatoriu" aparține Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei prin Protopopiatul Ortodox din Sf. Gheorghe
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
Aita Seaca, dosarul fiind clasat. În 4 septembrie 2004, la 60 de ani de la evenimente, în curtea bisericii ortodoxe din Aita Seaca, au fost reînhumate cu ritual creștin osemintele ostașilor români uciși în urmă cu 60 de ani la Aita Seaca. Inițiativa și organizarea acestui "act necesar și reparatoriu" aparține Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei prin Protopopiatul Ortodox din Sf. Gheorghe și Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", cu spijinul Garnizoanei militare Sf. Gheorghe, a autorităților publice și a
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
Mitropolit Nicolae Colan", cu spijinul Garnizoanei militare Sf. Gheorghe, a autorităților publice și a societății civile românești din județul Covasna. În iunie 2008, modestă cruce de lemn așezată la căpătâiul ostașilor români, căzuți la datorie în septembrie 1944 în Aita Seaca și reinhumati în curtea bisericii ortodoxe din localitate, a fost înlocuită cu o cruce din marmură. La înscrisul așternut pe marmură monumentului - "În memoria ostașilor români căzuți la Aita-Seacă în septembrie 1944", este adăugată mențiunea: "Tot aici sunt așezate rămășițele
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
exhumare, în septembrie 2004, în groapă comună, asupra ostașilor români și a ofițerului german, se află în păstrare la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.. În august 2010, slujba de pomenire a militarilor români căzuți în toamna anului 1944, la Aita Seaca, oficiată de IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, a fost urmată de o ceremonie de depunere de coroane de flori. Autorități locale și județene, și reprezentanți ai societății civile au depus coroane de flori la monumentul ostașilor români, în vreme ce
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
de P.S. Ioan Selejan, în cadrul unor manifestări cultural-religioase organizate cu ocazia acestui eveniment. Cu acest prilej, vlădica Ioan a acordat distincția de iconom pr. paroh, care, pe lângă misiunea pastorala, desfășoară și o activitate didactica la școala din sat. La sfârșitul sec. al XIX-lea, școala confesionala ortodoxă a funcționat în diferite locuri (case particulare). În anul școlar 1899/1900 cursurile școlii au fost urmate de 106 elevi, din care 57 băieți și 49 fete. Concomitent, tinerii urmau cursuri de catehizare ținute
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Gădălin și Bonțida. Linia de cumpănă dintre bazinul Someșului și Arieșului se situează pe hotarul satului Aruncuta, mai precis pe aliniamentul Țigla Frații - Dealul Măzăriștilor - Iuriu de Câmipe - Straja și Boju (zona tunelului CFR). În timpul verilor secetoase deseori aceste pâraie seaca, cu excepția izvoarelor de suprafață de la Ciurgău și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Ursoaia. Este cunoscut faptul că familia Argetoianu este atestată în documentele vremii încă din anul 1668, atunci când, într-un document privitor la Cerneți în care apare și semnătura lui Mihaiu Hargetoianu care avea titlul de vel stolnic. Tot de la sfârșitul sec. al XVII-lea, într-un act domnesc, datat 1697, întâlnim un Dumitrașco Argetoianu, vel Căpitan. Referirile la membrii acestei familii sunt mult mai numeroase în sec. al XVIII-lea. Astfel, pe Constantin serdaru Argetoianu, fiul lui Dumitrașco de care am
Comuna Argetoaia, Dolj () [Corola-website/Science/300388_a_301717]
-
existența în slavă a unui toponim identic care înseamnă loc cu vegetație forestieră. Terenul din valea Bisericii era, într-adevăr, cu vegetație forestieră. Satul Leu a dat și numele Câmpului Leu - Rotunda din Câmpia Olteniei. Așezarea este străbătută de văi seci, pe teritoriul satului Leu aflându-se Cumpăna apelor dintre Olt și Jiu. Altitudinea maximă este 160 m. Este atestat documentar după domnia lui Mihai Viteazul. Populația, la data prezentă este de 5300 de locuitori. Ocupația locuitorilor - agricultura, creșterea animalelor, iar
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Pisculeț și Piscu Vechi (reședința). Comună Piscu Vechi este situată în partea de S -V a județului Dolj este stabatutî de Dn 55A Calafat-Bechet. Se învecinează cu : -N : comună Seaca de Câmp ; -E : comună Ghidici ; -S : Fluviul Dunărea ; -V : comună Poiana Mare ; Distanță dintre localitatea Piscu Vechi și orașele mai apropiate, Băilești și Calafat, este de 26 km și respectiv 22km, iar fata de Municipiul Craiova comună Piscu Vechi se
Comuna Piscu Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300412_a_301741]
-
otomane peste fluviul Dunărea, ce luau pradă din bunurile localnicilor. După cum se relatează în monografia comunei Poiana Mare din județul Dolj despre localitatea Tunari, rezultă că un anume notar pe nume Bulat Stan, care a funcționat în localitate la începutul sec.XX până după cel de al doilea război mondial, ar fi deținut un hrisov cu pecetea lui Mihai Viteazul, care atestă actul de danie către un oștean de al său, pe nume Stan tunaru, participant la acțiunile precizate mai sus
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
Tudor Vladimirescu. După Ion urmează Tache și apoi Scarlat Moscu care avea la Petrești moșie pe care o muncea cu clăcașii din satele Petrești și Rogojina. Se știe că "Valea Caselor" din Petrești au fost clăcași la Scarlat. La sfârșitul sec.XIX-lea Musculești era comună și cuprindea satele Dolcești, Frasinu, Hubari, Musculești și Valea Purcariului. Comuna avea 1260 locuitori iar la început purta numele de Dolcești, apoi și-a luat denumirea de Musculești după familia Moscu. Și-a luat numele
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Urmare a reorganizării administrative după apariția Legii comunale din 31 martie 1864, comuna "Slobozia" făcea parte din plasa Sabar a județului Ilfov și era formată din satele Slobozia (reședința), Clinceni, Ordorenu și Ciorogârlă. La începutul sec. XX localitatea este menționată cu numele "Slobozia-Clinceni" având în compunere satele Slobozia (reședința), Clinceni, Ordoreanu și Olteni (Ciorogârla) totalizând 1981 de locuitori și 416 case. În comună funcționau 2 mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, o școală
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
înălțare a acestora, început cu mult timp în urmă, să continue și azi"”. Apariția primelor idei și ipoteze cu privire la ceea ce azi este cunoscut sub numele de izostazie este legată de una din controversele ce au frământat lumea științifică de la sfârșitul sec. al XVII - lea : "stabilirea formei Pământului (turtit la poli sau la ecuator)". Măsurarea meridianului terestru a elucidat această dilemă dar a generat o altă problemă de geodezie: "găsirea unei explicații pentru diferența dintre valoarea observată sau măsurată și valoarea teoretică
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
altfel și că divizarea Codexului a avut loc mult mai devreme, pe la 1472, cu bună știință, legâdu-se separat încă de atunci două volume, iar cele două coperți au devenit prima copertă pentru fiecare volum. Se știe sigur că la începutul sec. al XVIl-lea ambele părți se aflau la Roma, dar numai una în Biblioteca Vaticanului. Cealaltă parte a ajuns, nu se știe prin ce împrejurări, în posesia lui Migazzi, cardinalul Vienei, care a vândut-o, în 1785, episcopului de Alba lulia
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
triburi din sudul Moldovei condusă de Zalmodegikos. Între secolele III și II î. Hr., Histria este atacată de tracii sudici, conduși de Zoltes. O inscripție a cetății amintește pe Rhemaxos și pe fiul acestuia, conducători dobrogeni, care ajută cetatea. La începutul sec. II Î. Hr., în estul Transilvaniei, uniunea de triburi condusă de Oroles se luptă cu bastarnii, fiind succedată în mențiunile istorice de uniunea condusă de Rubobostes, pe același teritoriu. Regatul lui Burebista este statul dac creat prin unirea triburilor geto-dace
Regatele dacice () [Corola-website/Science/298618_a_299947]