4,438 matches
-
scumpe care duce spre Paradisul cunoașterii, spre lumea visurilor și a minunilor. Citind o carte, părăsești treptat lumea realului și te afunzi în cea a imaginarului. Cartea, în inimile noastre este ca o piramidă păstrătoare a cunoștinșelor, gândurilor și a simțirii umane. Noi, copiii, ne imaginăm cartea ca un univers plin de farmec, de care ne este greu să ne dezlipim, pentru că ea este hrana sufletului și a minții noastre. Brândușa-Ioana Cojocaru CARTEA-UN UNIVERS ÎN AȘTEPTARE O carte !...ce simplu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
presărată cu pietre scumpe, ducând spre paradisul cunoașterii. Cartea este pentru om un prieten statornic, care te învață și te sfătuiește ce să faci în viață. În orice școală, elevii învață din cărți, pentru că ele sunt purtătoarele cunoștințelor, gândurilor și simțirilor umane. Fiecare om înțelept, care cunoaște multe, care a ajuns ceva în viață, a învățat totul din cărți, pentru că ele sunt hrana sufletului și a vieții. Cartea te desfată îndelung, îți rafinează gusturile, îți dezleagă limba, perfecționându-ți vorbirea, te
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
altarului se află imaginile răstignirii și ale învierii, imagini ce pot fi descoperite ca alfa și omega ale suferinței și transcendenței. Foarte puțini artiști înainte și după el au reușit să creeze o analiză mai complexă și mai plină de simțire a pătimirilor lui Isus Cristos. Deși se cunosc puține lucruri din viața sa, cu toate acestea, arta sa este una dintre cele mai personale și expresive din pictura occidentală: ea reprezintă de fapt o sinteză și o explorare intensă a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nu ne propune o simplă descriere a acelei urne mortuare întruchipându-l pe zeul Osiris (divinitate a civilizației egiptene), ci se dorește a fi „scânteia” ce atrage după sine explorarea în taină a adâncurilor puterii de imaginație și de profundă simțire a auditorului. „Ascultăm” eterna întrebare despre marele mister al Vieții și al Morții, ce pare să-și mai caute încă răspunsul în Infinitul unei lumi transcendentale. Ceremonia antică învăluită într-un exotism ermetic așterne atmosfera calmă a unei tristeți mărturisite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
altarului se află imaginile răstignirii și ale învierii, imagini ce pot fi descoperite ca alfa și omega ale suferinței și transcendenței. Foarte puțini artiști înainte și după el au reușit să creeze o analiză mai complexă și mai plină de simțire a pătimirilor lui Isus Cristos. Deși se cunosc puține lucruri din viața sa, cu toate acestea, arta sa este una dintre cele mai personale și expresive din pictura occidentală: ea reprezintă de fapt o sinteză și o explorare intensă a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și nimeni nu vrea să-și pulverizeze lumile dintru sine. Lumea mea e singura mea realitate, cu ce drept să mi-o distrug, dacă nu rămâne în urmă decât un schelet de care anevoie se mai prinde vreun mușchi de simțire ? (Sf. Augustin). Lumea mea e greutatea mea; omul e melc își cară creația monstruoasă cu sine și nu lasă în urmă decât o eventuală dâră pe care se silește să o uite. Nu au niciun folos poveștile sau miturile, dacă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și urlă-ngrozitor.” Amintirea lui Heliade, reformator al culturii din cohorta de sfinte firi vizionare, de glas de deșteptare în noaptea noastră pierdută și amară, se ipostaziază într-o „arfă de aramă cu coarda temerară” care „Trezi-n sufletul nostru simțire de bărbat.” Poeții profeți de structură tragică se bucură de același atribut: Mureșanu „rumpe coarde de aramă cu o mâna amorțită”, „lângă marea-ntunecată / Stă Orfeu-cotul în razim pe-a lui arfă sfarâmată.” Eroul liric însuși, poposit în Vailhala lui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
orientată asupra musculaturii și articulațiilor care lucrează. Metoda lui Bob Anderson constă dintr-o întindere simplă până când se simte o tensiune ușoară, 10-30 sec., apoi se execută relaxarea cu menținerea poziției. Urmează întinderea completă, treptat, fără să se forțeze, până la simțirea unei noi tensiuni. Se menține poziția 10-30 sec. Este de preferat ca după stretchingul unei anumite grupe musculare să se acționeze și asupra grupei antagoniste. În aplicarea stretchingului trebuie respectate câteva reguli: 1. plasarea corectă a segmentelor pentru ca efectul să
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
sec. Este de preferat ca după stretchingul unei anumite grupe musculare să se acționeze și asupra grupei antagoniste. În aplicarea stretchingului trebuie respectate câteva reguli: 1. plasarea corectă a segmentelor pentru ca efectul să fie cel dorit 2. relaxarea zonelor întinse, simțirea 3. adaptarea exercițiilor la posibilitățile individuale și la condiția fizică care se modifică de la un antrenament la altul 4. adaptarea, reglarea respirației (lentă, bine ritmată și controlată) 5. să nu apară scuzația de durere. Durerea este rezultatul unor rupturi microscopice
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
forțe principale: corpul, inima și mintea, care trebuie cultivate armonios, ca să formeze un întreg, o unitate. El susține că principalele legi ale educației sînt: legea activității și legea armoniei. Froebel cerea educatorului să asigure copilului dezvoltarea puterii de acțiune, de simțire și de gîndire, pentru a forma un om activ și folositor familiei, statului, umanității. Asemeni lui Rousseau, care spunea că "educația noastră începe odată cu existența noastră"222, Froebel consideră că primii șapte ani ai vieții necesită o mare grijă din partea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
vieții, la trecerea În neființă, mulți din cei ce l-au cunoscut au exprimat cuvinte de prețuire cu prilejul comemorărilor În țară și Basarabia. Ștefania Burlui citind și recitind Jurnalul și Corespondența: “parcă aud glasul părintelui picurând adevăruri de necontestat, simțiri ce te emoționează profund, meditații ce te fac și pe tine să acționezi... a rămas cuvântul scris și pilda... a rămas amintirea.... Suntem datori să ducem mai departe moștenirea ce ne-a lăsat ca niște fii buni ai Țării ce
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cor care a atras invidia multora. Al. Cristea știe, În afara zguduitoarei strângeri a glasurilor Într-o deplină armonie, să-și păstreze frumusețea ținutei și să sondeze respirația ascultătorilor săi. Părea un rug În deplină ardere, la căldura căruia se desmorțesc simțirile, apropiindu-se de cer. Nicolae Costenco - constata cu satisfacție că În Basarabia: o pleiadă de maeștri dirijori organizează cu pasiune și virtuozitate coruri care uimesc țara la concursuri. Sufletul basarabean, rebel la disciplină, sub bagheta acestui magician, produs direct al
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
I-au plăcut și cele create de Daiyu: Ne-a bucurat inima Plimbarea-ți prin grădină, În locul cel sfânt, Ferit de-a lumii tină. Ca să rămână pururi Coline și ape sublime, Frumuseți peste fire, Îmbogăți-vom natura Cu a noastră simțire. [...]. Moll Flanders Daniel Defoe, Întâmplările fericite și nefericite ale vestitei Moll Flanders Romancier, pamfletar și jurnalist, negustor cu educație aleasă, călător pasionat, Daniel Defoe (1660- 1731) a publicat: Călătorie prin Marea Britanie, Jurnal din anul ciumei, Roxana, dar a devenit nemuritor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca să ni le amintim: ar trebui ca, totodată, să ne gîndim la tristețea, surpriza sau neliniștea [de atunci. Dar impresiile provocate de călătorie și de intrarea în acea cameră se explicau prin cursul reflecțiilor noastre, prin obișnuințele de gîndire și simțire care ne legau de alt grup de oameni decît cei care ne însoțeau, adică de cursul gîndurilor așa cum rezulta nu numai, și nici în primul rînd, din perceperea obiectelor, ci din diferitele evenimente, recente sau mai vechi, din viața noastră
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
națională. Halbwachs opune Memoriile lui Saint-Simon (care nu pot deveni o memorie colectivă fiindcă nu pot cuprinde ansamblul națiunii) altor texte asemănătoare. Se poate, într-adevăr, concepe o istorie națională structurată de o sensibilitate comună, de un mod comun de simțire, așa cum o descrie el în capitolele 2 și 3 ale Memoriei. Dar utopia istoricilor, exprimată odinioară în cronici universale, se repetă astăzi în multitudinea de istorii particulare, pe regiune sau pe categorie de activități. Parcelarea istoriei nu are sens (estimează
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
încredere în medicul său curant. Am reușit să-i înțeleg pe acești copii neîncrezători în puterile lor, sărăciți în trăirile lor afective, mutilați în posibilitatea de a gândi și aprecia just lumea înconjurătoare, am văzut deci, că în simplitatea de simțire a lor, au nevoie de multă înțelegere, atât pentru ei, cât și pentru părinții lor. Din cele peste 1 000 de scrisori și peste 800 de vizite pe care le primeam anual din partea părinților, în încheiere am să redau doar
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
atât de sigur de sine! îl contrazice uneori și-l îndepărtează. A crede este a crede, pe nevăzute, a chezășui (și au fost epoci în istorie când chezășuirea aceasta s-a plătit cu viața) aserțiuni neverificate experimental, neaprobate pe căile simțirii. Credința în textele pauline e mai ales apropiată de alte trei elemente: libertatea (opusă robiei), duhul (opus literei) și bucuria (opusă întristării). Câtuși de puțin de fapte categorice, semne univoce și fenomene vizuale imperative. Credința se identifică, așadar, cu ceea ce
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a crede pentru că". A crede înlătură orice dubiu, rezervă și motivație... A crede este a crede, pe nevăzute, a chezășui (și au fost epoci în istorie când chezășuirea aceasta s-a plătit în viață) aserțiuni neverificate experimental, neprobate pe căile simțirii. Credința în textele pauline e mai ales apropiată de alte trei elemente: libertatea (opusă robiei), duhul (opus literei) și bucuria (opusă întristării)". Se pare că doar o astfel de asumare a credinței a putut determina convertirea petrecută în temnițele comuniste
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
celor ce n-au „nimic de spus” („O, tristă meserie, să n-ai nimic de spus”), „cu versuri goale de cuprins”, a barzilor interesați („Care ncearcă prin poeme să devină cumularzi”), cu succes”la plebe”. E poezia în care în locul „simțirilor adevărate” sînt „niște mofturi”2). Pentru Vlahuță, ea e poezia cu fraze „sunătoare și deșerte”, lipsită de gravitate, comodă 3). Adesea, aceasta e o poezie „romantică”, în care există o mare diferență între realitatea sentimentelor și aspectul lor literar. E
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prima strofă (plină de admirație) e: „Satan, fermecător Satan, proteu ce ești ascuns în toate,/ în iadul tău primesc să ard, fiindcă altfel nu se poate;/ Te ador, Satan, fiindcă tu ești zîmbet, rază și coloare,/ Ești cugetări și ești simțiri, ești aur, vin, cîntare, floare,-/ Ești tot ce e ispititor: plasticități de corpuri goale,-/ Și zbor spre cer și voluptăți ce sunt titanice răscoale.../ O! singur zeu, fiindcă rău - iar răul singur este forță -/ Al tău e-ntregul Univers, plecat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de corp în operele lor. în antume, Eminescu, sigur, n-o face. Corpul, invocat odinioară ca argument al suferinței extreme în Psalmi, e o descoperire a „senzitivilor” și „meteorosensibililor” de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. „între simțirea mea și Natură este atîta apropiere - scria Traian Demetrescu -, încît o mare parte din senzațiunile mele, plăcute sau triste, sînt hotărîte de starea vremei”. Versul lui Bacovia face parte dintr-o strofă care îmi evocă ceva similar: „Oh, punctează cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pot găsi în toată literatura romînească un altul din scriitorii mari care să-i mulțumească atît. Că e un scriitor mare, nu încape vorbă. Dar la el nu va jigni niciodată și pe nimeni un gînd adînc și obscur, o simțire care să uimească și să arunce în lături, o comparație care să izbucnească, un strigăt care să zguduie, un cuvînt măcar care să nu se poată auzi oricînd. Acesta e un perfect om de societate, un respectuos al tuturor formelor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
totuși să nu-i admiri tenacitatea. „Reaua conștiință”, conștiința vinovată, e veche în lume. Nu trebuie uitat faptul că unul dintre cei mai frumoși psalmi ai lui David a fost scris ca remușcare pentru un păcat. Noi nu mai echivalăm simțirea cu gîndirea; dimpotrivă, încercăm să le separăm și chiar să le opunem una alteia. Considerăm, nu doar de ieri de alaltăieri, că a simți și a gîndi sînt lucruri total diferite. La începutul secolului trecut se făcea mare tapaj pe seama
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gîndește nu este poet, și cînd zic că un poet trebuie să gîndească, înțeleg de la sine că trebuie să simțească înainte de toate”. („încotro e viitorul poeziei?”, în Pagini alese, ESPLA, 1958, p. 270) Iar mai încolo: „Eu cer gîndire și simțire și sînt în contra oricărei fantazii sau imaginații, pure creațiuni artificiale ale spiritului”. (p. 271) Opinia lui era că: „De la gîndire vine totul, și imaginația, și simțirea. Un poet care nu gîndește, după mine, nu poate nici să simțească, nici să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Pagini alese, ESPLA, 1958, p. 270) Iar mai încolo: „Eu cer gîndire și simțire și sînt în contra oricărei fantazii sau imaginații, pure creațiuni artificiale ale spiritului”. (p. 271) Opinia lui era că: „De la gîndire vine totul, și imaginația, și simțirea. Un poet care nu gîndește, după mine, nu poate nici să simțească, nici să aibă fantezie”. (p. 273) în aceste fraze, scrise în 1909, vorbește comentatorul exigent, ferm, adept al esteticii clasice, nemulțumit de absența ideilor mari, sociale și a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]