4,251 matches
-
Naționale, unde se tipărea Curierul, Eminescu pleacă la București, unde va lucra în redacția ziarului Timpul. Creangă își trăiește cu greu singurătatea, și scrisorile trimise lui Eminescu dovedesc acest lucru. Față de „Bădia Mihai”, „fratele” drag, Creangă își manifestă dorul cu simplitate mișcătoare, pură, așa cum reiese din scrisoarea datată 1880: „Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Ieșul nostru cel oropsit și plin de jidani? O fi musai viața burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
exprimare a filozofiei de viață a personajelor sale, Ion Creangă își îmbogățește și am putea spune chiar că își construiește textele utilizând o vastă gamă de cuvinte și expresii care descriu cel mai bine viața ridicată la rang de artă. Simplitatea și modestia, de multe ori, duse până la extrem, nu ar trebui să se constituie în contraargumente ale unei arte de a trăi, deoarece, de cele mai multe ori arta de a trăi se reduce la arta de a supraviețui. Astfel, orice gând
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
omul trebuie să se descurce cu ce are la îndemână, mai ales când ceea ce avea nevoie a fost dat altcuiva; r. 19 20 : „un om de aceia căruia-i mânca cânii din traistă” critica atitudinii delăsătoare, indiferente a unor persoane; simplitatea nu implică în nici un caz naivitate, prostie; r. 2224 : „așa îi era porecla ( Dănilă Prepeleac n.n.), pentru că atâta odor avea și el pe lângă casă făcut de mâna lui” persiflarea reciprocă a oamenilor care își scot în evidență defectele(aici lipsa
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
12 13 : „Îi venise acum și lui Dănilă apa la moară” după o perioadă de suferințe sosește și vremea liniștii și a bucuriei, ca o răsplată, sau ca o echilibrare a destinului; folosirea numelor proprii nu individualizează, ci semnifică, prin simplitate, tocmai adevărul universal valabil. POVESTEA PORCULUI p. 40, r. 20 21 : „la casa fără de copii nu cred că mai este vrun Doamneajută!” lipsa copiilor întristează și din pricină că există credința populară potrivit căreia Dumnezeu ajută mai puțin o casă în care
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
VULPE p. 66, r. 19 20 : „ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoi!” afecțiunea pentru o persoană dragă poate fi arătată și prin atenții materiale; având alternativa unui câștig, omul alege partea neprofitabilă, demonstrându-și simplitatea, dar autenticitatea sentimentelor; p. 67, r. 10 11 : „mai pune-ți pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu” avariția și egoismul parvenitului, care încearcă să impresioneze simulând munca, efortul; r. 35 36 : „și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fie semn de furtună...”). Marșul, scris cu entuziasm patriotic la înființarea oștirii naționale, vestește, în tonul său avântat, poezia pașoptistă. Depășind, prin varietate tematică, lirica vremii, C. se remarcă prin expresia în acord cu o nouă sensibilitate: cu naturalețe și simplitate, reflexivitatea și sentimentul comunică în poezia sa de interogație interioară și de atmosferă. Neajungând să-și fructifice pe deplin propriile virtualități, păstrând încă unele convenții, a deschis, la noi, prin meditația și elegia romantică, drumul unei lirici moderne. SCRIERI: N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
să traduc cel puțin termenul clause prin "clauză", avînd aici precedentul lui Timotei Cipariu, dar mi-am adus aminte că profesorul meu de limba română din Școala primară vorbea de "propoziție simplă", "propoziție dezvoltată"... iar clasificarea aceasta, de o orgolioasă simplitate, m-a luat în posesie cu aceeași vrajă cu care de ani buni mă ține în posesie o afirmație a cărei suverană naivitate nu putea veni decît dinspre Aristotel: "[o narațiune] are un început, un mijloc și un sfîrșit". La
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constituie visele copiilor, care intervin în general ca o compensare a unei dorințe neîndeplinite. Visele copiilor (cel puțin până la 6-8 ani) nu sunt identice cu cele ale adulților. Ele sunt, în general, inteligibile și comprehensibile. Această particularitate este legată de simplitatea copiilor și a dorințelor lor. Pentru Freud, visul în cazul copiilor este răspunsul adus unui eveniment petrecut în timpul zilei. Pentru a-l înțelege, este suficient să se compare visul cu realitatea. La adult, dar și la copiii mai mari și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și echerul, în vis, sunt în relație cu legea, spiritul dreptății și exprimă dorința sau obligația de a rămâne pe sau de a regăsi drumul cel drept. Ele preconizează conduitele corecte, oneste și respectuoase, la fel ca și claritatea și simplitatea comunicării, a deciziilor și a acțiunilor. În anumite cazuri, poate fi vorba de a trage o linie, adică de a pune capăt unei situații sau unei relații. Pentru că permite trasarea cercurilor, considerate expresia perfecțiunii, compasul induce ideea inversă. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
anunța, de asemenea, în ultimul ciclu, poezia vieții păstorești, element care va marca fizionomia lui P. Prin Cântece din fluier (I-II, 1935-1944) și Dragoste (1945), el devine un cântăreț al universului folcloric țărănesc, recuperat ca o lume dominată de simplitate, delicatețe și puritate afectivă. Proiectând peisaje precum cel de la poalele muntelui Semenic, poetul se arată un descriptiv calm, cutreierat de o fugară melancolie. În expresia lirică împrumută procedee lingvistice și stilistice din folclor: „Mândro-n ochii tăi frumoși, / Firul dragostei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
nu are acces. Forța evocatoare a naturii nu pune totuși cadrul natural într-o relație de opoziție integrală cu cetatea. Pădurea nici nu este, de fapt, evocată liric și elegiac, demersul cultivând mai mult magia imaginii și formele rafinate ale simplității. Maniera naturală de transformare a ideii poetice în text, una din calitățile cele mai prețioase ale lui P., se impune chiar de la primul volum, amplificând impresia de rostire fundamentală sau de cercetare a marilor taine ale naturii, pe care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
nu este însă deloc tradițională. Un ecou din Poemele luminii ale lui Blaga străbate versurile albe ale lui P., în spatele cărora se deslușesc contururile grave ale unor interogații, spaime și neliniști ale veacului. Discursul se deschide, astfel, spre misterele cosmosului, simplitatea mecanismelor poetice neputând crea imagini bucolice sau tablouri idilizante, ca în poezia lui Nichifor Crainic ori în versurile lui V. Voiculescu. Anul 1968 anunță o „erupție” pentru scriitor, însemnând apariția a cinci volume în numai trei ani, hotărâtoare pentru destinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
și semnele întunecării viziunii despre lume, evidentă în ultimii ani ai deceniului ‘80-’90, își fac simțită prezența încă de acum. Fum, carte datată 1971, dar apărută și difuzată cu un an mai devreme, exploatează capacitatea de a delimita, cu simplitate expresivă, imagini necristalizate, difuze, însoțite de prezența nebuloasă a unor sensuri mai mereu intuite, însă niciodată dezvăluite pe deplin. Imaginea fumului care ascunde înfățișările concretului (singurătatea poetului-copil, mizeria orașului, abisul sufletesc al omului modern) îi caracterizează cât se poate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
conținute în axiome și că aceste noțiuni, care nu sunt conținute în axiome, sunt definite în vederea construirii unor operații logice ingenioase, care fac apel la simțul nostru estetic atât ca operațiuni, cât și în rezultatele lor de mare generalitate și simplitate. [M. Polany, în lucrarea sa Cunoaștere personală 4 [t.n.] (Univ. of Chicago Press, Chicago, 1958), spune: "Toate aceste dificultăți nu sunt altceva decât consecințe ale refuzului nostru de a vedea că matematica nu poate fi definită fără a-i
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
adesea s-a afirmat, că acest lucru a trebuit să se întâmple deoarece matematica folosește cele mai simple noțiuni posibile și acestea au trebuit să apară în orice formalism. Așa cum am văzut mai înainte, noțiunile matematicii nu sunt alese pentru simplitatea lor conceptuală chiar secvențele de perechi de numere sunt departe de a fi simple noțiuni -, ci pentru adaptabilitatea lor la manevrări mai inteligente și la argumente izbitoare și geniale. Să nu uităm că spațiul Hilbert din mecanica cuantică este un
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
se regăsesc în funcții care sunt invariante cu respectarea translației (invarianța timpului). Există, de asemenea, funcțiile adecvate pentru sistemele liniare. Uriașa utilitate a acelorași părți ale matematicii în situații atât de diferite nu are nicio explicație rațională (încă). Mai departe, simplitatea matematicii a fost mult timp considerată cheia pentru aplicațiile în fizică. Einstein este cel mai celebru exponent al acestei credințe. Dar, chiar și în matematică, simplitatea este remarcabilă, cel puțin pentru mine; cele mai simple ecuații algebrice, liniare și cuadratice
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
matematicii în situații atât de diferite nu are nicio explicație rațională (încă). Mai departe, simplitatea matematicii a fost mult timp considerată cheia pentru aplicațiile în fizică. Einstein este cel mai celebru exponent al acestei credințe. Dar, chiar și în matematică, simplitatea este remarcabilă, cel puțin pentru mine; cele mai simple ecuații algebrice, liniare și cuadratice corespund celor mai simple entități geometrice, linii drepte, cercuri și conice. Acest lucru face analiza geometrică posibilă într-un mod practic. Cum poate matematica simplă, la
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cu cât vă veți gândi mai mult la cele patru exemple, cu atât vă veți simți mai inconfortabil. Eu nu am selectat teorii arbitrare, ci pe cele care sunt esențiale pentru fizică. În ultimul timp, cel care a proclamat răspicat simplitatea legilor fizicii a fost Einstein, care a folosit matematica în mod atât de exclusivist, încât a ajuns să fie foarte recunoscut ca matematician. Atunci când analizăm lucrarea sa despre teoria specială a relativității, ni se pare că avem de a face
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de stabilitate structurală, un concept topologic introdus de către matematicienii ruși Ivan Andronov și Lev Pontriaghin în 1935. Acest concept poate fi descris pe scurt după cum urmează: să considerăm, de exemplu, m funcții de n variabile reale pentru definite pentru Pentru simplitate, să scriem Atunci, sistemul funcțiilor f se numește structural stabil dacă orice funcție , aproape de f în sensul că și toate derivatele de ordin (r dat) sunt mici, are proprietatea că după o schimbare (inversibilă) de variabile , cu x aproape de origine
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
trebuie să-l învețe cu detalii utile, și cu totul diferită atunci când vrei să împărtășești o nouă descoperire unor colegi experți, care s-au gândit cam la același fel de subiecte și se întreabă ce știi tu și ei nu. Simplitate Mai puțin este mai mult, a spus marele arhitect Mies van der Rone, și dacă toți lectorii și-ar reaminti acest adagiu, întreaga audiență ar fi, în același timp, mai înțeleaptă și mai fericită. V-a displăcut vreodată o prelegere
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
câte ceva fiecăruia și mai degrabă nimic și care sfârșește prin a nu fi pe placul nimănui. Fă o prelegere simplă și nu vei da greș. Detalii Unii lectori, de altfel cu cele mai bune intenții, se străduiesc să obțină această simplitate și încearcă s-o obțină folosind o manieră prea explicită și prea detaliată; aceasta este o abordare greșită. "Explicit" se referă la calcule. Dacă o demonstrație se poate face multiplicând două expresii șocante, spune-o așa și mergi mai departe
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și încearcă s-o obțină folosind o manieră prea explicită și prea detaliată; aceasta este o abordare greșită. "Explicit" se referă la calcule. Dacă o demonstrație se poate face multiplicând două expresii șocante, spune-o așa și mergi mai departe; simplitatea logică a pașilor nu face neapărat calculele atractive sau informative pentru a fi efectuate. Legenda spune că Landau nu a omis niciun epsilon din prelegerile sale, și totuși prelegerile sale erau o sursă de inspirație dar asta este o excepție
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
lumina din cameră. Iar Filon cînd a scris despre esenii sau terapeuții din Egipt spunea că au o cameră specială numită semneion sau monasterion unde se roagă să primească lumina ori iluminarea de la îngerii din înălțimi. Montaniștii promovau castitatea și simplitatea moravurilor creștine deosebin-du-se fundamental de ceea ce făceau capii frățiilor iudeo-creștine în acea vreme. Pînă la mijlocul secolului ll, inclusiv Anicet(155-166) care era din Emesa, episcopii Romei au venit majoritatea din Asia iar cei mai mulți au fost ivriți care au condus frăția
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sunt o consecință inevitabilă a matematicii grecești. Pătratul este una dintre cele mai simple figuri geometrice și a fost venerat cum se cuvine de pitagoricieni. (Avea patru laturi, corespunzătoare celor patru elemente; simboliza perfecțiunea numerelor.) Însă iraționalul este cuibărit în simplitatea pătratului. Dacă trasezi diagonala - o linie care unește două colțuri opuse - apare iraționalul. Ca să dăm un exemplu concret, imaginați-vă un pătrat ale cărui laturi au lungimea de 24 cm. Trasați diagonala. Oamenii obsedați de rapoarte, cum au fost grecii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
simțită prezența chiar în momentul în care Biserica rupea cătușele care o ținuseră legată de aristotelianism. Triumful lui zero ... o idee profundă și importantă ce pare acum atât de simplă pentru noi încât îi ignorăm adevăratul merit. Însă tocmai această simplitate și marea ușurință de efecture a tuturor calculelor, datorată ei, au așezat aritmetica noastră pe primul loc al invențiilor utile. PIERRE-SIMON LAPLACE Creștinismul l-a respins pe zero la început, însă comerțul avea să-l revendice în curând. Omul care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]