4,254 matches
-
a stăpânit partea de vest a acestui teritoriu în secolul al VIII-lea. Ei au fost alungați de grupul scandinav al varegilor, care și-au stabilit capitala în orașul slav Novgorod și s-au amestecat, treptat, cu pătura conducătorilor militari slavi. Slavii au constituit majoritatea populației începând din secolul al VIII-lea, reușind să asimileze, treptat, atât pe cuceritorii scandinavi, cât și populația fino-ugrică băștinașă. Dinastia varegă a durat mai multe secole, în care timp ei au stabilit legături trainice cu
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
stăpânit partea de vest a acestui teritoriu în secolul al VIII-lea. Ei au fost alungați de grupul scandinav al varegilor, care și-au stabilit capitala în orașul slav Novgorod și s-au amestecat, treptat, cu pătura conducătorilor militari slavi. Slavii au constituit majoritatea populației începând din secolul al VIII-lea, reușind să asimileze, treptat, atât pe cuceritorii scandinavi, cât și populația fino-ugrică băștinașă. Dinastia varegă a durat mai multe secole, în care timp ei au stabilit legături trainice cu Imperiul
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
subgrupului limbilor slave de est a limbilor slave. Ea este singura limbă oficială a Ucrainei. În limba ucraineană scrisă se folosește alfabetul ucrainean, care are la bază alfabetul chirilic. Limba ucraineană are multe cuvinte comune cu alte limbi vorbite de slavi, cele mai notabile fiind bielorusa, poloneza, rusa și slovaca. Limba ucraineană își are originea din limba slavă veche vorbită în Rusia Kieveană. Ea mai este cunoscută ca limba ruteană. Ucraineana, împreună cu alte limbi slavone de est, descinde direct din limbajul
Ucraineni () [Corola-website/Science/297430_a_298759]
-
S-E) și apoi iese din oraș în dreptul localității Glina pe unde trece și Șoseaua de Centură a Capitalei. este descris în trecut, sec. XIX - XX, ca având ape „"dulci și curate"“ chiar de însuși Anton Maria del Chiaro, iar slavii au numit Dâmbovița „"foaia de stejar"“ datorită faptului că toamna râul venea încărcat cu frunze galbene și ruginii. Pe lângă faptul că beau apă din Dâmbovița, bucureștenii ca și unii de azi, ieșeau la plajă pe malurile râului și se mai
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
villae” (gospodării familiale) rurale, ca ulterior, în Antichitatea târzie, împărțirea imperiului și valurile de popoare migratoare, să fi provocat regruparea populației în „fossatele” (localități întărite) din „sapos” (hinterlandul de dealuri și munți, mai ușor de apărat, si ulterior denumit de Slavi „posade”. Denumirea „vlahi” („Βλαχοι”, „Власи”) a fost folosită de greci și de slavi, fiind preluată de la germanici care o folosiseră anterior (sub vorma "Walh") pentru a desemna celții și romanicii, inițial însemnând „străin”. Cuvântul "Walh" stă și la originea cuvintelor
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
de popoare migratoare, să fi provocat regruparea populației în „fossatele” (localități întărite) din „sapos” (hinterlandul de dealuri și munți, mai ușor de apărat, si ulterior denumit de Slavi „posade”. Denumirea „vlahi” („Βλαχοι”, „Власи”) a fost folosită de greci și de slavi, fiind preluată de la germanici care o folosiseră anterior (sub vorma "Walh") pentru a desemna celții și romanicii, inițial însemnând „străin”. Cuvântul "Walh" stă și la originea cuvintelor Valonia și Wales), dar mai apoi a fost folosit doar pentru a desemna
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
pe unii indivizi refugiați în Imperiul Bizantin din teritorii nord-dunărene și care aveau funcția de călăuze în cadrul armatei bizantine. Unii oșteni romanici din oastea bizantină foloseau cuvinte din limba lor maternă, de exemplu "„clisura”, „sculca”" etc. Începând cu anul 814 slavii sudici, care erau păgâni la acea dată, au dezlănțuit persecutarea creștinilor, afectând probabil și spațiul creștin românesc Persecuția va înceta după creștinarea slavilor sudici. Genesios se referă la geți (probabil vlahi) în legătură cu participanții la răscoala lui Toma Slavul împotriva împăratului
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
oastea bizantină foloseau cuvinte din limba lor maternă, de exemplu "„clisura”, „sculca”" etc. Începând cu anul 814 slavii sudici, care erau păgâni la acea dată, au dezlănțuit persecutarea creștinilor, afectând probabil și spațiul creștin românesc Persecuția va înceta după creștinarea slavilor sudici. Genesios se referă la geți (probabil vlahi) în legătură cu participanții la răscoala lui Toma Slavul împotriva împăratului Mihail al II-lea, din anul 821 , Însemnarea de la Mănăstirea Kastamonitu din sec. al VIII-lea atestă "blachorichinos"-i din jurul Salonicului. Constantin al
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
anul 814 slavii sudici, care erau păgâni la acea dată, au dezlănțuit persecutarea creștinilor, afectând probabil și spațiul creștin românesc Persecuția va înceta după creștinarea slavilor sudici. Genesios se referă la geți (probabil vlahi) în legătură cu participanții la răscoala lui Toma Slavul împotriva împăratului Mihail al II-lea, din anul 821 , Însemnarea de la Mănăstirea Kastamonitu din sec. al VIII-lea atestă "blachorichinos"-i din jurul Salonicului. Constantin al VII-lea Porfirogenetul, împărat din sec. al X-lea, face distincția între "romei", populația greacă
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
al X-lea, face distincția între "romei", populația greacă, și "romani", adică populația vorbitoare a unor dialecte neoromanice din Imperiul Bizantin. Istoricul grec Lambros a găsit un document la Muntele Athos în care se afirma că Moravii, Sârbii, Vlahii și Slavii din Iliria au fost botezați în timpul Imparatului Mihail al III-lea în anul 867. Vasile Bulgaroctonul îi menționează pe vlahi într-un „hrisov” din 980 în contextul Vlăhiilor din Peninsula Balcanică. Despre aceasta relatează cronicarul bizantin Kekaumenos (sec. XI). Istoricul
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Dacia, etc.). Triburile romanizate din Dacia au reprezentat substratul etnic al vlahilor (populație atestată documentar în secolul al X-lea), respectiv românii de astăzi. În secolul al V-lea, triburile tracice situate la sud de Dunăre au fost invadate de slavi(cu care s-au amestecat) și au fost mai târziu slavizate. Ele au devenit unul din principalele elemente etnice ale consolidării națiunii bulgare în secolele al VIII-lea - al IX-lea. Demonstrația lingvistică a acestei teorii este reprezentată de existența
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
IV-lea al erei creștine. "călărași", corp militar auxiliar în evul mediu, în Țara Românească a fost denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare origine posibil indo europeană - kavoSNa (calduț), probabil cu referire la izvoarele termale din zonă din slavul "dolu" (vale) și râul "Jiu" („Jiul de vale”) - de la tribul celtic al "galilor", care locuiau prin aceasă zonă în antichitate - de la regiunea Galiția - din limba cumană "gala(t)", provening din arăbescul "kalhat" (fortăreață) orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
în antichitate - de la regiunea Galiția - din limba cumană "gala(t)", provening din arăbescul "kalhat" (fortăreață) orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre; numit după Sf. Gheorghe ("san Giorgio"), patronul orașului lor natal. de la slavul "gora" (munte) și râul „Jiu” („Jiul de munte”) posibil din "har" ("deal" sau "munte" în limbile semitice și turcice, vezi Ağrı) de la orașul Hunedoara, compus din antroponimul Honod + magh. "vára" („cetatea lui”), vezi de ex. Timișoara posibil de la triburile numite
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
de la numele "Zothmar", căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea din magh. Szilágy, compus din "szil" (ulm) + "ágy" (albie), adică Valea Ulmilor (Iorgu Iordan: Toponimia românească, p. 104) - de la numele râului Cibin, latină: "Cibinium" - din slavul "sviba" ("sînger, corn"). - din limba dacă de la *Cebonie (Cedonie) așa cum apare în Tabula Peutingeriana vezi „teoria maghiară” al lui Simion Dascălul și „teoria română” al lui Antal Kiss denumire de origine cumană "deliorman", însemnând „pădure nebună” după râul Timiș, denumit
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
însemnând „pădure nebună” după râul Timiș, denumit Tibisis de către romani denumire compusă din "Tul" (etimologie necunoscută) + turk "cay"("râu, apă curgătoare") nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din "Vas" sau "Vasul" (etimologie necunoscută) + turk "uj" (râu, apă curgătoare) - direct din slavul "vâlk" (lup), - din românescul vâlcea (vale îngustă) - din slavul "vrana" (corb) - de la „frânc” - în româna veche „frânc” însemna „occidental”, „franc”. Etimologia ar fi „francea”-„vrancea”, având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu de sași. Este
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
romani denumire compusă din "Tul" (etimologie necunoscută) + turk "cay"("râu, apă curgătoare") nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din "Vas" sau "Vasul" (etimologie necunoscută) + turk "uj" (râu, apă curgătoare) - direct din slavul "vâlk" (lup), - din românescul vâlcea (vale îngustă) - din slavul "vrana" (corb) - de la „frânc” - în româna veche „frânc” însemna „occidental”, „franc”. Etimologia ar fi „francea”-„vrancea”, având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu de sași. Este puțin probabil ca amintirea Babei Vrâncioaia să vreo aibă
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
familii din Gramoste. Ca și în Crushuva aromânii s-au amestecat și au format dialectul de Bitola, care este asemănător celui din Crushuva. În Bitola Aromânii au înființat „Liceul Aromân”. Potrivit lui Adrian Room, numele Bitola este derivat din vechiul cuvânt slav "Obitel" (mănăstire sau reședință), deoarece orașul a fost remarcat pentru mănăstirile sale. Când sensul numelui nu a mai fost înțeles, el a pierdut prefixul "O". Numele Buteliu este menționat sub conducerea lui Radomir Gavrila (1014-1015), care are legătură cu cetatea
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
În sec al VI-lea și al VII-lea d.Hr. regiunea din jurul Monastiri a cunoscut o schimbare demografică, mai multe triburi slave s-au stabilit în zonă. În locul teatrului pustiu, mai multe case au fost construite în acea perioadă. Slavii au construit de asemenea, o cetate de apărare în jurul așezării lor. Monastiri a fost cucerit și a rămas o parte din Primul Imperiu Bulgar de la sfârșitul sec al VIII-lea și până la începutul secolului al XI-lea. Răspândirea creștinismului a
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
fost ucis de către vărul său Vladislav Ivan, care s-a declarat el însuși țar și a reconstruit cetatea orașului. Pentru a celebra această ocazie, o inscripție pe piatră scrisă în alfabetul chirilic a fost așezată în cetate în care numele slav al orașului este menționat: Bitola. În urma luptelor cu țarul Ivan Vladislav, împăratul bizantin Vasile al II-lea a recucerit Monastiri în 1015. Orașul este menționat ca centru episcopal în 1019, într-o înregistrare de către Vasile al II-lea. Două importante
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
orașului în timpul sosirii forțelor otomane. Dominația otomană a fost complet stabilită după moartea lui Marko în 1395. Pentru mai multe secole, turcii au fost o majoritari în acest oraș, în timp ce satele au fost populate în cea mai mare parte cu slavi. Evliya Çelebi spune în cartea sa de calatorii că orașul a avut 70 moschei, câteva camere de cafea-ceai, un bazar (piață), cu porți de fier și 900 de magazine. Manastir a devenit un centru sangeac în provincia Rumelia (provincie otomană
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
au fost atribuiți unei etnii în funcție de religia de care aparțineau. Deci, toți musulmanii au fost clasificați ca fiind turci, toți membrii din Biserica Ortodoxă ca greci, deși aceasta a cuprins majoritatea amplă a aromânilor și un anumit număr de macedoneni slavi, în timp ce restul a fost împărțit între Bisericile Ortodoxe sârbe și bulgare. (A se vedea de asemenea "comunitatea evreiască" de mai jos). Dar registrul otoman fiscal de la Bedel-I Askeriye din 1873, spune că vilaietul Manastir a avut aproximativ 150.000 de
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
de la Bedel-I Askeriye din 1873, spune că vilaietul Manastir a avut aproximativ 150.000 de oameni din Bulgaria (capi de familie), 40.000 de musulmani și numai 700 de greci. Datele otomane ale populației din 1901 numără 566.000 de slavi, 363.000 de turci și 260.000 de greci din vilaietele Salonic și Manastir.. În 1894, Manastir a fost legat de Selanik cu trenul. Primul film din Balcani a fost înregistrat de către frații aromâni Manakia în Manastir în 1903. În
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
bizantine a împărțit o soartă comună cu „fratele geamăn” (cele două orașe erau legate de un pod). Singidunum a fost ocupat și de mai multe ori devastat de invaziile succesive ale hunilor, sarmaților, gepizilor, ostrogoților și a avarilor înainte de sosirea slavilor în jurul anului 630. A fost folosit ca centru al Regatului Gepizilor, la începutul anilor 500, înainte de a fi cucerit de avari. Cand avarii au fost în cele din urmă alungați de forțele Imperiului Carolingian în sec. al IX-lea, a
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
urmă alungați de forțele Imperiului Carolingian în sec. al IX-lea, a revenit sub stăpânirea bizantinilor, în timp ce Zemun a devenit parte din regatul Carolingian și a fost redenumit în Malevilla. În același timp (în jurul anului 878), prima înregistrare a numelui slav, "Beligrad" a apărut în timpul stăpânirii Primului Imperiu Bulgar. Timp de aproximativ patru secole, orașul a fost un câmp de bătălie între Imperiul Bizantin, Regatul Ungariei și Primul Imperiu Bulgar. Orașul a găzduit armatele din prima și a doua cruciada; Trecând
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
este de 576.683 kilometri pătrați iar numărul locuitorilor de 46.044.000. Numele "" provine din termenul "ukraina" din slava veche răsăriteană, termen ce înseamnă "teritoriu de graniță" sau "în teren", "în țara". Este derivat din "u" ("lângă") și substantivul slav "krai" ("regat, ținut"). Teritoriul și-a primit acest nume fiindcă în momentul invaziei tătare din secolul al XIII-lea se afla în zona de frontieră a Rusiei medievale. A fost cunoscută (mai ales în perioada țaristă) și sub numele de
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]