6,398 matches
-
ține cont de particularitățile culturale ale unei populații, a valorifica resursele sale potențiale, apreciem că reprezintă un element important în reușita demersului care vizează o schimbare la nivelul mentalităților și obișnuințelor, de multe ori preluate ca atare în procesul de socializare, funcționînd frecvent după reguli implicite, cu rezistență ridicată la schimbare. Strategia de cercetare. Din perspectiva abordării calitative, specificul temei angajează cu prioritate principiile perspectivei interpretativiste de cercetare, designul cercetării fiind conceput astfel încît să arate limpede detaliile din punctul de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în acest fel? Perspectiva pozitivistă, cantitativă a cercetării își propune următoarele ipoteze de testat: 1. atitudinile și practicile educative ale părinților sînt dependente de aspecte structurale ale familiei cum ar fi categoria socio-profesională de apartenență a părinților, nivelul de studii, socializarea primară realizată în mediul rural sau urban etc.; 2. pattern-urile de interacțiune dintre membrii familiei, precum și tipul de relații pe care le dezvoltă în raport cu spațiul social exterior sînt relevante pentru modul de implicare parental în viața școlară și extrașcolară
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
interacțiune intra și extra-familial din perspectiva autonomiei rolurilor domestice, respectiv a închiderii sau deschiderii cuplului parental în raport cu mediul social extern. Este testată, de asemenea, relația dintre reușita școlară a copilului și modul în care părinții mediază influența celorlalți agenți ai socializării tînărului: școala, rudele, grupul de prieteni. Nu în ultimul rînd, distribuția rolurilor educative între cei doi părinți este luată în calcul ca posibil factor relevant pentru calitatea suportului de care se bucură copilul în îndeplinirea sarcinilor școlare. Avînd în vedere
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fost preluate de la mame, avînd în vedere implicarea lor mai intensă în educația copiilor, fapt care transpare și din studiul calitativ care a surprins problematica parteneriatului școală-familie-comunitate. Capitolul 6 EDUCAȚIA FAMILIALĂ: DELIMITĂRI CONCEPTUALE PROCESUL EDUCATIV Analiza sociologică a procesului de socializare pune accentul pe integrarea copilului într-un grup particular sau în ansamblul social, respectiv pe procesul de individualizare, de construcție a personalității distincte. Avînd în vedere că în cercetarea noastră am dorit să relevăm modelele de implicare educativă parentală inclusiv
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
influențare voluntară a copilului, care va fi luat în considerare atît prin strategiile implicate (conținut și forme de transmitere), cît și prin repartizarea sarcinilor între părinți, respectiv prin medierea influențelor educative pe care familia o realizează în raport cu ceilalți agenți ai socializării. Procesului educativ va fi analizat din patru perspective: 1) obiectivele sau finalitățile educative ale părinților pe termen lung și scurt; 3) distribuirea rolurilor educative între părinți; În continuare vom încerca să eliminăm posibilele ambiguități legate de relația dintre conceptul de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Procesului educativ va fi analizat din patru perspective: 1) obiectivele sau finalitățile educative ale părinților pe termen lung și scurt; 3) distribuirea rolurilor educative între părinți; În continuare vom încerca să eliminăm posibilele ambiguități legate de relația dintre conceptul de socializare și cel de educație. Vom respinge accepțiunea cea mai largă a termenului de educație, cuprinzînd și aspectele în care intenționalitatea celui care realizează procesul de influențare lipsește. În acest din urmă caz, între cele două concepte mai sus amintite ar
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
educație, cuprinzînd și aspectele în care intenționalitatea celui care realizează procesul de influențare lipsește. În acest din urmă caz, între cele două concepte mai sus amintite ar exista o suprapunere perfectă. Vom considera educația ca o parte a procesului de socializare, realizată într-un cadru formal de către instituțiile de învățămînt sau informal, de agenți sociali care își propun să transmită anumite atitudini, valori, credințe, dar și cunoștințe, moduri de a opera cu informații sau obiecte. În acest sens, părinții educă doar
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să fie politicos pentru că numai așa va fi acceptat de societate, este vorba de un fapt de educație; dacă același copil observă frecvent că părinții salută primii persoanele mai în vîrstă și el își însușește acest comportament, este vorba de socializare. Evident că există o anumită doză de ambiguitate, în sensul că pedagogia părinților poate fi una implicită. Ei nu conștientizează întotdeauna de ce interzic sau de ce încurajează anumite comportamente ale copilului. Exprimări de genul așa ceva "trebuie" făcut sau "nu se face
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de integrare într-o nouă societate sau, din contră, un balast de care tînărul va trebui să se elibereze. Educația formală, realizată de către școală, cea informală, caracteristică, în primul rînd, familiei și influențele non-intenționale, proprii acelei părți a procesului de socializare care nu este controlat de o anumită instanță educativă impactul mass-media, al "găștii de cartier" etc. pot fi în raport de coerență, complementaritate sau de contradicție. Pentru a putea studia în ansamblu aspectele susceptibile de a influența reușita școlară a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
că autoreglarea și acomodarea sînt frecvent numite, în literatura de specialitate, aspecte "instrumentale", iar cooperarea și sensibilitatea sînt adesea regrupate sub titulatura de "expresivitate". Se consideră că, deși cele patru dimensiuni sînt proprii, în mod normal, oricărui proces de educare/socializare familială, accentul pus pe una sau alta dintre acestea induce un stil specific de integrare socială un profil al personalității sociale. Sociologii elvețieni au urmărit modul în care se modifică ierarhia atribuită de părinți acestor obiective în funcție de: • nivelul resurselor socio-economice
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Acestea traduc concepțiile diferite despre eficacitatea marilor principii educative și pot, consideră sociologii elvețieni, să fie împărțite în două mari categorii: • Stabilitatea normativă, valorizată de anumiți părinți în mai mare măsură, care implică: claritatea și permanența reglementărilor; noncontradicția dintre agenții socializării; stabilitatea relativă a ritmurilor și stilurilor de viață cotidiană; definirea precisă a competențelor diverșilor agenți ai socializării. • Accentul pe empatie, valorizat de alți părinți se referă la: existența unei bune comunicări între copil și agenții socializării; existența semnelor de susținere
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în două mari categorii: • Stabilitatea normativă, valorizată de anumiți părinți în mai mare măsură, care implică: claritatea și permanența reglementărilor; noncontradicția dintre agenții socializării; stabilitatea relativă a ritmurilor și stilurilor de viață cotidiană; definirea precisă a competențelor diverșilor agenți ai socializării. • Accentul pe empatie, valorizat de alți părinți se referă la: existența unei bune comunicări între copil și agenții socializării; existența semnelor de susținere și de înțelegere pe care agenții socializării le pot oferi copilului Exemplu: a arăta copilului că dorințele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
reglementărilor; noncontradicția dintre agenții socializării; stabilitatea relativă a ritmurilor și stilurilor de viață cotidiană; definirea precisă a competențelor diverșilor agenți ai socializării. • Accentul pe empatie, valorizat de alți părinți se referă la: existența unei bune comunicări între copil și agenții socializării; existența semnelor de susținere și de înțelegere pe care agenții socializării le pot oferi copilului Exemplu: a arăta copilului că dorințele, aspirațiile lui sînt importante; valorizarea acțiunilor și personalității copilului. În continuare este luat în discuție stilului de exercitare a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de viață cotidiană; definirea precisă a competențelor diverșilor agenți ai socializării. • Accentul pe empatie, valorizat de alți părinți se referă la: existența unei bune comunicări între copil și agenții socializării; existența semnelor de susținere și de înțelegere pe care agenții socializării le pot oferi copilului Exemplu: a arăta copilului că dorințele, aspirațiile lui sînt importante; valorizarea acțiunilor și personalității copilului. În continuare este luat în discuție stilului de exercitare a autorității parentale ca un mod complementar de analiză a tehnicilor de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
următorul aspect considerat relevant în ceea ce privește procesul de influențare realizat de către părinți, deoarece tehnicile educative ale acestora sînt aplicate în funcție de structura rolurilor parentale. Diferențierea se consideră a se manifesta: • prin participarea diferențiată ca intensitate a celor doi soți la procesul de socializare; • prin gradul de specificitate a contribuției: specializare puternică (exemplu: tatăl se ocupă de socializarea tehnică, mama de cea morală); specializare slabă (părinții propun resurse identice și intervin egal în sferele socializării). În consecință, apar trei situații distincte: dublă diferențiere atît
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ale acestora sînt aplicate în funcție de structura rolurilor parentale. Diferențierea se consideră a se manifesta: • prin participarea diferențiată ca intensitate a celor doi soți la procesul de socializare; • prin gradul de specificitate a contribuției: specializare puternică (exemplu: tatăl se ocupă de socializarea tehnică, mama de cea morală); specializare slabă (părinții propun resurse identice și intervin egal în sferele socializării). În consecință, apar trei situații distincte: dublă diferențiere atît gradul participării, cît și conținutul contribuțiilor celor doi soți în materie de socializare diferă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ca intensitate a celor doi soți la procesul de socializare; • prin gradul de specificitate a contribuției: specializare puternică (exemplu: tatăl se ocupă de socializarea tehnică, mama de cea morală); specializare slabă (părinții propun resurse identice și intervin egal în sferele socializării). În consecință, apar trei situații distincte: dublă diferențiere atît gradul participării, cît și conținutul contribuțiilor celor doi soți în materie de socializare diferă; simplă diferențiere numai gradul de implicare a mamei și tatălui diferă; nediferențiere dacă nici nivelul participării, nici
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de socializarea tehnică, mama de cea morală); specializare slabă (părinții propun resurse identice și intervin egal în sferele socializării). În consecință, apar trei situații distincte: dublă diferențiere atît gradul participării, cît și conținutul contribuțiilor celor doi soți în materie de socializare diferă; simplă diferențiere numai gradul de implicare a mamei și tatălui diferă; nediferențiere dacă nici nivelul participării, nici resursele propuse nu sînt diferite. Implicarea diferențiată a părinților în educație a fost operaționalizată prin: • sarcinile educative propriu-zise, • comunicarea verbală cu copilul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
parentală luată în calcul, constă în medierea, de către părinți, a influențelor educative ale celorlalți actori ai educației și este definită după două axe: • axa specificitate/caracter difuz, care exprimă amploarea misiunii (sarcină sau competență) atribuită de către familie celorlalți agenți ai socializării. Exemplu: școala poate fi privită ca avînd rol strict de instruire cu caracter tehnic (ortografie, calcul etc.) sau este investită și cu sarcini de educare morală. Caracterul specific sau difuz este valabil și pentru televiziune sau pentru grupul de prieteni
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sînt reamintite principalele direcții de interpretare a procesului educativ: 1) practicile educative parentale reprezintă expresia rutinelor lor profesionale și depind de: complexitatea activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea școlarității lungi implică: accent pe autoreglare; influențarea prin motivare și prin modificarea contextului relațional; utilizarea mai puțin frecventă a tehnicilor de control. Din această perspectivă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în care doar unul dintre părinți este rural nativ, situația este intermediară, dar mai apropiată de cea proprie părinților orășeni prin naștere a se vedea tabelul 1.2, Anexa 1). Numărul de copii per cuplu este destul de puternic influențat de socializarea primară a părinților: ponderea familiilor "nativ rurale" care au un singur copil este de aproape două ori mai mică decît în cazul cuplurilor în care unul sau ambii soți sînt născuți la oraș. Invers, familiile în care și tata și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mod competent modul în care copilul și-a îndeplinit sarcinile școlare este scăzută. În ceea ce privește prima rezidență a părinților, variabilă care nu a fost luată în calcul de sociologii elvețieni, am considerat că poate fi relevantă, pornind de la supoziția că o socializare primară în mediul rural, sensibil mai tradiționalist, și-ar putea lăsa amprenta asupra ideilor părinților privind educația. S-a vădit că apartenența ambilor membri ai cuplului prin naștere la mediul urban este asociată cu un nivel mai ridicat al studiilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
instrumentală"), lucrurile stau exact invers: e așteptată mai mult de la băieți pentru primul grup de familii și mai puțin pentru cel de al doilea. În familiile de tip fuzional Companional și Bastion, în care cooperarea grupului domestic funcționează bine datorită socializării de acest tip, este păstrat stereotipul conform căruia fetele trebuie să fie mai cooperante decît băieții, iar aceștia din urmă trebuie să-și hotărască propriul destin, să fie autonomi. Să nu uităm că stereotipul de gen desemnează și faptul că
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
educative familiale și a relevanței acestora pentru reușita școlară a copilului. Aspectele avute în vedere sînt cele privitoare la tehnicile de influență ale părinților, implicarea acestora în educarea copilului și modul în care sînt mediate influențele celorlalți agenți ai educației/socializării. Capitolul 9 PRACTICILE EDUCATIVE PARENTALE AȘTEPTĂRI ALE PĂRINȚILOR Înainte de a discuta despre practicile educative în sens strict, dorim să relevăm factorii care influențează așteptările părinților în legătură cu nivelul maxim de studii pe care ar fi potrivit să-l atingă copiii. Pentru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
108 19% 333 17% Relaționării 110 44% 111 39% 108 44% 333 42% Moralizării 110 17% 111 18% 108 10% 333 15% Faptul ca părinții să se fi născut la sat sau la oraș induce diferențe care sugerează ideea că socializarea primară într-un mediu tradiționalist își pune amprenta asupra atitudinilor pe care indivizii le au de-a lungul întregii vieți. Nu trebuie să uităm, însă, că cei proveniți de la sat au, în medie, un nivel de studii mai scăzut decît
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]