3,950 matches
-
în culegerea Cântece și plângeri (1874). Au rămas neterminate - după unele mărturii - o poemă satirică (Nebuniada) și alta epică (Bătălia de la Teișani), precum și un dicționar de rime. Volumul Cântece și plângeri reunește încercări de factură diferită: balade, legende, meditații, cântece, sonete. Numeroase sunt stihurile de iubire care, în tonul elegiac și sentimental al timpului, au avut o muzicalitate capabilă să le asigure o receptare imediată. Motive romantice - veghea, toamna, luna, noaptea - sunt frazate obsesiv. Z. și-a însușit de la romanticii apuseni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
îndeaproape pe cea a lui Rolla din poemul lui Alfred de Musset. Cântecul zvânturatului reia monologul byronian, Poetul și muza dezvoltă tema pierderii credinței, cu ecouri din L’Espoir en Dieu de Musset, iar în construcție imită Nopțile. Blazarea (un sonet se intitulează The Spleen) este însă artificială, impresie acutizată și de limbajul italienizant, în linia lui Heliade-Rădulescu. O armonie particulară dobândește, prin refren, poemul Somnolența, expresie a dezolării (care îl va obseda și pe Mihai Eminescu) în fața spectacolului neschimbat al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
biblic cu podgoreanul originar și consideră că acesta era promotorul viilor Domnului. François Rabelais, în Aventurile lui Pantagruel (Cartea a treia, 1546), își desfășura verva sa comică făcând elogiul "Divinei butelci" și celebrându-i misterele. Pierre de Ronsard (1524-1585), în Sonete, asimila cu plăcere fructul viței de vie cu cel al pasiunii. Jean-Baptiste Poquelin, zis Molière (1622-1673), vedea în vin un concentrat de înțelepciune: "Să bem, prieteni dragi, să bem! Ne-ndeamnă vremea care zboară. Să facem viața o comoară Atâta
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1931 cu volumul de versuri Eulalii, prefațat de Ion Barbu și încununat cu Premiul Socec. Singurele versuri încredințate ulterior presei, până cu puțin timp înaintea morții, când în „Viața românească” și „Tribuna” îi apar tălmăciri din E. A. Poe și șase sonete, sunt cele în limba franceză din „Contimporanul” și „Ulise”. Primele eseuri i se tipăresc în 1932 în „Floarea de foc”, „Contimporanul” și „România literară”. Momentul coincide cu afilierea la gruparea Criterion, la simpozioanele căreia conferențiază despre direcții și doctrine din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
urmată, după război, de ani lungi de penitență. Acum tălmăcește din Shakespeare (Regele Ioan), Ferreira de Castro (romanul Oile Domnului), François Villon (Balade și alte poeme), Sofocle (Oedip Rege) și poemele lui E. A. Poe. În tăcere și izolare, poetul compune sonetele din Cununa Ariadnei, ciclurile Epigrame, Poeme, Poeme în curs, dramele Deliana și Soarele și Luna, toate apărute postum. Versuri inedite, originale și traduceri, își vor găsi loc, începând din 1966, în „Familia”, „Astra”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Revista de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
un suflu tragic se insinuează în atmosfera mistic-liturgică și moartea ia dimensiunile unui mister cosmic. Cantilenă, care este o piesă antologică a modernismului românesc și o culme a artei lui B., nu este unica formulă a lirismului său. Ciclul de sonete Cununa Ariadnei pare scris de un alt poet. Expresia s-a limpezit, versul bate cadențele unei prozodii sever normate. Abia acum, zelul clasicizant al eseistului află suportul care îi dă credibilitate. Forma apolinică a sonetului, în care poetul aduce unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
a lirismului său. Ciclul de sonete Cununa Ariadnei pare scris de un alt poet. Expresia s-a limpezit, versul bate cadențele unei prozodii sever normate. Abia acum, zelul clasicizant al eseistului află suportul care îi dă credibilitate. Forma apolinică a sonetului, în care poetul aduce unele inovații, satisface și nevoia de simplitate, și pe aceea de revelație. Obsesia absolutului și a purității spirituale se menține, dar vehicul, de data aceasta, este dragostea, nu însă cea profundă, Afrodita Pandemos, ci aceea sacră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
unirea Angliei cu Scoția, evidențiindu-se consecințele negative ale diviziunii de-a lungul existenței Britaniei. 1605 Burbagejoacă rolul titular, Lear, si Armîn pe cel al bufonului. Nu există dovezi cu privire la receptarea contemporană a piesei, ca text sau reprezentare teatrală. 1605 Sonetul Despre Sejanus (On Sejanus), cu ecouri din King Lear, dedicat lui Ben Jonson de William Strachey, este publicat după 6 august 1605. 1606 la 26 dec. 1606, piesa Regele Lear este înregistrată la Stationers' Register, mărturie că reprezentarea teatrală avusese
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
scria în Characters of Shakespeare's Plays (Personajele din opera lui Shakespeare), că Regele Lear "este prea mare pentru a fi reprezentată" și [Regele Lear] este "cea mai bună piesă dintre piesele lui Shakespeare". 1818 John Keats (1795-1821) scrie un sonet dedicat piesei în discuție: On Sitting Down to Read King Lear Once Again (Așezîndu-mă să citesc din nou piesă "Regele Lear"). 1821 Poetul romantic P.B. Shelley (1792-1822) scria în The Defence of Poetry (1821): "Regele Lear ... poate fi considerată o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ce-ar trebui să spunem. Bătrînii-au îndurat mai mult; noi tinerii N-o să vedem atîtea,-așa mult n-om trăi. (Ies, în sunetele unui marș funebru) SFÎRȘIT 1998 În aceeași colecție Mihai Eminescu, Poezii Vergilius, Eneida Vergilius, Bucolicele. Georgicele Dante, Sonete Hölderlin, Hyperion Heinrich von Kleist, Amphitryon William Blake, Cărțile profetice. Cei Patru Zoa Format 1/16 (54 x 84) Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2000 Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științ ifică Iași • Str. Cronicar Mustea nr.
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
miniere 8429.5 29522610-3 Cupe mecanice 8429[.51+.52] 29522611-0 Încărcătoare mecanice cu lopata 8429[.52+.59]+ 29522620-6 Utilaje excavatoare +8430.5 8429[.52+.59]+ 29522621-3 Excavatoare mecanice +8430.5 8430+8479 29523000-1 Utilaje pentru lucrări publice 8430.1 29523100-2 Sonete 8479.1 29523200-3 Utilaje pentru instalarea îmbrăcăminții rutiere 8479.1 29523210-6 Utilaje de nivelat 8479.1 29523220-9 Utilaje de împrăștiere a �� pietrișului 8479.1 29523230-2 Utilaje de pavare 8479.1 29523240-5 Cilindri compresori rutieri 8479.1 29523241-2 Cilindri compresori mecanici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
de fundații, lucrări în 4-8 stâncă și pentru tuneluri; Instalații de forat la secțiune plină; Berbeci mecanici și extractoare de piloți; Utilaje pentru executarea lucrărilor sub apă și mașini de forat și turnat piloți, în afară de: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.2.1. - sonete. 6-10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.2.2. - ciocane pneumatice. 2-4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.2.3. - scuturi. 3-5 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20.3. Mașini, utilaje și instalații pentru prepararea, transportul 6-10 și punerea în operă a betonului și mortarului, în afară de: ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206948_a_208277]
-
miniere 8429.5 29522610-3 Cupe mecanice 8429[.51+.52] 29522611-0 Încărcătoare mecanice cu lopata 8429[.52+.59]+ 29522620-6 Utilaje excavatoare +8430.5 8429[.52+.59]+ 29522621-3 Excavatoare mecanice +8430.5 8430+8479 29523000-1 Utilaje pentru lucrări publice 8430.1 29523100-2 Sonete 8479.1 29523200-3 Utilaje pentru instalarea îmbrăcăminții rutiere 8479.1 29523210-6 Utilaje de nivelat 8479.1 29523220-9 Utilaje de împrăștiere a pietrișului 8479.1 29523230-2 Utilaje de pavare 8479.1 29523240-5 Cilindri compresori rutieri 8479.1 29523241-2 Cilindri compresori mecanici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta părăsită, București, 1970; Somnul pietrei, București, 1971; Cântece lui Ștefan-Vodă, București, 1974; Flori de piatră, București, 1980; Ora violetă, București, 1984; Foc de artificii, București, 1985; Rechinul, București, 1987; Destăinuiri, București, 1989; 33 sonete, București, 1993. Traduceri: Alfred de Musset, Mierloiul alb. Romanul tinereții lui Alfred de Musset, București, 1930; Roland Dorgelès, Plecare, București, 1931 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Peter Neagoe, Vifor, București, 1936 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Contele de Lytton, Antony
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
debutat la revista „Contemporanul” în 1955 și editorial, cu volumul Pentru dreptate se aprinse focul, apărut în 1977. A mai folosit pseudonimul Petre Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul, Căldura vieții (1979), Amintiri de acasă (1981), La poarta vremii (1981), Sonete sentimentale (2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al tradiției, al universului pierdut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
1979; Amintiri de acasă, București, 1981; La poarta vremii, Craiova, 1981; Adolescenți de altădată, Craiova, 1988; Oameni și evenimente craiovene, Craiova, 2001; Despre Craiova cu dragoste, Craiova, 2001; Rondeluri, Craiova, 2001; Din însemnările unui ambasador român la Paris, Craiova, 2002; Sonete sentimentale, Craiova, 2002; Întâlniri cu scriitori și alți oameni de cultură, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2003; Lumini de amurg - Dusk Fires, ed. bilingvă, tr. Axel H. Lenn, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Evocare și notație, RL, 1978, 11; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
Fires, ed. bilingvă, tr. Axel H. Lenn, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Evocare și notație, RL, 1978, 11; Mihai Duțescu, Poezii evocatoare, R, 1978, 15; Fănuș Băileșteanu, „Căldura vieții”, RL, 1979, 17; Firan, Profiluri, I, 378-380; Marian Barbu, Permanența sonetului, LCF, 2002, 19. T.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998, 2002). Poezia de început a lui H. poartă pecetea ocazionalului (Zilele, 1977), dar și a unei tendințe învederate spre reflecție filosofică pe marginea condiției umane și a timpului, transpusă în forme fixe clasiciste, predominant fiind sonetul. H. adoptă postura de poet-copil care privește la lume nu atât prin copilăria maturului, cât prin maturitatea copilului încercat deja de asprimile timpului și ale secolului. De aceea, hamletizează în sens modern. Formula fixează implicarea, participarea și risipa, consumul uman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare socială, Chișinău, 1988, 288-293; Ioan Holban, „Ambasadorul Atlantidei”, CL, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 232; Mircea A. Diaconu, Ion Hadârcă. Poezia mesianică, CL, 2000,12; Popa, Ist. lit., II, 1191-1192; Const. Ciopraga, Sonetele lui Ion Hadârcă, CL, 2002, 12. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
lui C. i-au trebuit două decenii. Inițial, poetul filosofează sceptic, își etalează singurătatea, călătorește pe mare (în Grecia), jertfește erosului, e noctambul, copleșit de „doruri” și obsedat de „cântec”. Notabile ca dicțiune, dintre textele de acum rămân doar câteva sonete. Schimbarea de orizont din Sărbătoarea morții (1915) ținea de experiența de front „în țara în care curge sângele fierbinte”, mai pe scurt, în Italia; discursul abrupt, anticipând versurile de război ale lui Camil Petrescu, abundă în canonade de „negri monștri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
troscoțel” și „nalbe”, un „tren negru” gonind pe „șesul nesfârșit al gândului” orientează, aparent, spre contemplație; programul etic al poetului reclamă însă verbul ofensiv, strigătul în crescendo, apt să spargă „veacuri de zid”. Câtă vreme Copacul (întocmai invocat într-un sonet barbian) vrea să atingă cerul, omului-om, bătut de „toate ploile”, mușcat de „toate vânturile”, îi stau bine sfidarea, cutezanța: „Piciorul meu a încercat să-și urce glodul gliei pământești / Pe himalaia celor mai înalte îndrăzneli” (Tinerețe). Se poate identifica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
trebuia să fie accesibilă consumatorilor de epic. Firul narativ a tiranizat din fericire textul. Chiar și poemele cele mai lirice aveau în miezul lor o mică fabulă, o povestioară cu care poetul își momea cititorii (mă gândesc, de pildă, la sonetele lui Shakespeare ori poemele lui John Donne, printre foarte mulți alții). Este deci o lege de bază a autorilor din toate timpurile că publicul dorește "circ și pâine" spectacol, convenție, adică poveste. Ar mai fi ceva de adăugat la acest
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pot fi extrovertită ca toată lumea din jur. LV. A influențat New York-ul imaginile tale poetice? Care e pecetea New York-ului asupra sufletului tău? ES. Zumzăitul traficului pe podul Brooklyn a fost fundalul muzical al copilăriei mele, chiar am scris un sonet despre el, pentru a mi-l apropia din nou. Pentru o vreme măcar. În loc să mă apropii de Crane (și Walt Whitman a scris despre pod), am decis să sfâșii tot și am comparat cablurile de susținere cu o harpă. Construcția
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fiecare, cu Roethke, Bishop, Eliot, Hughes. Mai am și acum idile de lectură când descopăr un autor nou, ori mă vrăjește o carte, chiar una cunoscută deja (nu demult am petrecut o lună în Spania citind cele O sută de sonete ale lui Neruda și poemele narative mai lungi de Țvetaeva, ambele în ediții bilingve). Poeții pe care îi recitesc ades sunt Rilke și urmașul lui, Tranströmer; Milosz; Carver; Bonnefoy; Murray; și un întreg grup de poete nord-americane: Clampitt, Glück, Carson
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pictezi). Cum e să fii poetul a două spații simultan? GS. De câte ori nu i-am invidiat pe poeții care scriu în spațiul în care s-au născut! Ca de pildă Gabriel Fitzmaurice, căruia îi e dedicat primul din cele trei "Sonete ungurești". E o persoană foarte specială, cu multe avantaje, cel mai de seamă fiind priceperea lui de a vibra la muzica vremii și spațiului lui, în acest caz un sătuc din County Kerry, Irlanda. Mă gândesc la locul acela ca
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]