5,168 matches
-
mintea. Închise documentul word. Privi câteva secunde displayul, apoi mută cursorul peste fișier. Click dreapta. Delete. Are you sure you want to move this file to the Recycle Bin? Yes. Fișierul dispăru. Îl făcu să dispară și din Recycle Bin. Sorbi satisfăcut din bere. - Ultima zi din viața de Scriitor, prima zi dintr-o viață normală. Lucia, dragostea mea, te aștept așa cum nu te-am așteptat niciodată! Apoi, ca printr-un vis la fel de prost, auzi soneria de la intrare. Rosti cu voce
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
să fie anunțați. - Iubita mea! Se repezi la ea, o îmbrățișă și o sărută. Ce faci, cum te simți? - George, ce surpriză! O să vorbim mai târziu, haideți la masă, ți-o fi foame. El se așeză la masă dar o sorbea din ochi; nu putea să mănânce, îi venea să plângă de pierderea copilului și în același timp să se bucure că o vede sănătoasă. Frusinei îi reveni culoarea obrajilor de când acesta păși pragul bucătăriei, parcă avea altă mină. După cină
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Împreună cu toți cei de față, tovarăși de-ai lui, și, murdari pe mâini de sângele copilului meu, m-au Îmbrâncit pe pământ să mă batjocorească, strigând că vor stârpi toți huronii de pe fața pământului. Aici igalaq a oftat și a sorbit din ceai. Noi nici nu Îndrăzneam să respirăm, ca să nu perturbăm cumva cutremurătoarea mărturie. — Târându-mă pe jos, În timp ce ticăloșii se pregăteau să se repeadă asupra mea, am simțit că sunt cuprinsă de un tremur, că mi se ridică părul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
împreună cu toți cei de față, tovarăși de-ai lui, și, murdari pe mâini de sângele copilului meu, m-au îmbrâncit pe pământ să mă batjocorească, strigând că vor stârpi toți huronii de pe fața pământului. Aici Igalaq a oftat și a sorbit din ceai. Noi nici nu îndrăzneam să respirăm, ca să nu perturbăm cumva cutremurătoarea mărturie. — Târându-mă pe jos, în timp ce ticăloșii se pregăteau să se repeadă asupra mea, am simțit că sunt cuprinsă de un tremur, că mi se ridică părul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
magazinul de automobile de lux, din export. La intrarea În parc era un mic bar. Simți că-i este sete. Și, nici una, nici două, Cocuz Cocuz păși pragul micii unități de alimentație publică și solicită un suc. Îl primi. Îl sorbi. E de la frigider, cum nu se poate mai bine, pentru stomacul meu, gândi, el, la ieșirea din unitate. Trecu pârleazul. Intră În parc. O apucă pe aleea care i se păru a fi cea mai scurtă până la celălalt capăt al
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de nevăzutul liant al iubirii, se lipi, strâns de tot, de el. Buzele lui se mutară, involuntar, pe ale ei. Îmbrățișarea deveni materializarea unei nemaipomenite flăcări. O, de când, poate, de mai bine de un an, se urmăreau, se doreau, se sorbeau din priviri, ori de câte ori soarta Îi aducea, fie și numai pentru o clipită, pe unul În fața celuilalt! De când, de câtă vreme, plana, acest moment, Între ei doi, și, iată, că, acum, pe neașteptate, el sesizase, izgonind și răpunând, totodată, neîndrăzneala, frica
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Învăluia; o Învăluia, Într-o totală uitare de sine, i se păru, ei, când, el, Își mișcă mâna, apucă cu poftă și nesaț, paharul cu apă rece, de fântână, pe care și-l duse, instantaneu, la gură, și, din care sorbi, până la capăt. Puse paharul la loc, se ridică, Îi mulțumi pentru tot, Îi sărută mâna, Își puse pălăria pe cap și ieși. La portiță, ridicând În sus o mână, și-o flutură, elegant, dar, și cu vădit mult dor. O
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dacă se vor mai duce, peste alte două săptămâni, să muncească vor primi alți bani. Bun. Sau bucurat, cu toții, de banii primiți. Și au stabilit să continue. Au adus, drept taxă de bară, câte două beri de persoană. După ce au sorbit câte o sticlă au trecut la Împărțirea câștigului. De aici a pornit cearta. Că, unul, cică, ar fi lucrat mai mult; că, altul, ar fi prestat operații de mai mare Însemnătate și valoare; mă rog, motive de scandal, și, de la
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
o primește. Și o dă peste cap. Bă, strig, ia mai dă-mi și mie una. Îmi dă. O torn În gură. Da, parcă-i prea micșoară ceșcuța noastră. De ce s-a micșorat așa? Mai pune una. Îmi pune. O sorb. Întreb, de gazdanevastă: mai merge una? Mai! Pune-i! Îi pune. O suflă. Dumneata?, fac, eu, spre bărbatu-său. Da, răspunde, el. Pune-i, mă, și lui; de ce-l lași să sufere, sărmanul de el?! Nu, că nu-s sărman
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
În unele clipe, cînd lui Thomas i se părea că anticarul e ireal, un mesager spectral, peste timp, al tuturor textelor strînse În rafturile magazinului, În depozit, În biblioteca În care se Întîlneau. Dar Berg era viu, gesticula, vorbea, fuma, sorbea, din cînd În cînd, dintr-un pahar, whisky. Uscțiv, parcă numai piele; oasele erau, poate, pînă la ultimul, flexibile, altfel Berg nu ar fi putut șerpui incredibil printre rafturi și mormane de cărți, statuete, mobile vechi, aproape fără să le
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dacă așa stăteau lucrurile, cu o mulțime de strămoși ai lui Berg; mai ales despre ei vorbea acesta. Nu fuseseră oameni obișnuiți, nici Berg nu era, altfel Thomas nu ar fi trecut de atîtea ori pe acolo, doar pentru a sorbi o cafea ori, mai demult, cînd venea fără motocicletă, un pahar cu votcă. Berg era, se putea spune, purtătorul de cuvînt al unor Înaintași ce nu apucaseră această lume, dar o intuiseră; se gîndiseră și la un anume viitor, de vreme ce
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lui, nu avea nici cea mai mică Îndoială; data donării, sarcina Helgăi, normală, nouă luni plus șaisprezece ani... Thomas și Helga, după vreo două ceasuri, au pornit spre centrul orașului, nu era departe. S au oprit la o cafenea, au sorbit Încet cîte un espresso, au fumat, s-au privit; au vorbit puțin. Despre libertățile Amsterdamului. Și pentru Thomas prea mari; poate Helga exagera. Nu prea mult, Thomas mai călcase, În urmă cu ani, prin urbea tocmai potrivită lui, dar nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
rînd, amîndouă Îl primiseră, cum era rînduiala lumii, În trupurile lor. Încovrigate, ca niște pisici mari, violonistele aproape că au ațipit, una dintre ele sforăia ușor, Thomas simțea cum și lui i se Închid, plăcut, ochii. Dimineața, cele trei componente sorbeau, liniștite, cafea cu lapte, fumau. Vorbeau puțin, băuseră, noaptea - după un somn de nici un ceas -, aproape o sticlă de whisky; Helga și Maricrisa, deosebit de vesele, Îi cîntaseră, despuiate, lui Thomas ceva la vioară; rostiseră numele unui compozitor necunoscut, o scîrțîială
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
trecuse, asta nu au zis-o, dar au lăsat să se Înțeleagă. Era bine, măcar din cînd În cînd, să ai un bărbat În casă. „Bye-bye!“, au ieșit În fugă, nici nu s-au mai uitat În urmă. După ce a sorbit un rest de cafea rămas În ceașcă, pînă la zaț, Thomas a privit În jur; era bine acolo. Venise vremea să facă un duș. Se simțea nițel cleios, pielea avea o patină, urmă a Încleștărilor de peste noapte; apa va purifica
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Thomas era țeapăn, așa cum Îi era de acum și mădularul, n-a simțit nici atingerea acestuia de către o mînă care nu era a lui, nici cum pătrunde Într-un trup care era trup din trupul lui, nici gura care Îi sorbea respirația, aproape sufocîndu-l, În aburul din cabină, dar și-a revenit; o simțea pe Ann fierbinte, lipită strîns, a apropiat-o și mai mult, o căutase atîta vreme, nu pentru asta, Doamne ferește, Însă drumurile lor se Înfundaseră acolo, Într-un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
apoi, de vreme ce tocmai supraviețuitorii Domnului, tată și fiice, se Împreunaseră Între ei pentru a nu se stinge neamul? Încă de atunci, un alt pîrjol era sortit să vină, nu mai era nimic de făcut; plăcerea, cît mai era vreme, trebuia sorbită pînă la ultimul strop. Cine putea. Puritanii, moraliștii și neputincioșii nu aveau decît să-și ducă traiul lor fățarnic, pentru că nici ei nu erau curați, păcătuiau cu gîndul, cu fapta, mereu erau dovediți, dar o țineau pe-a lor: Temeți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
tare. Convinsă fiind că toate celelalte rele ale lumii din plăcerile trupești veneau. Thomas stătea la fereastra barului FEDE, nu departe de blocul În care locuia Juan, și privea, atît cît se putea din locul acela, În susul și În josul străzii. Sorbea Încet cafeaua aproape rece; era la a treia ceașcă, tot Întindea de timp; a cerut un pahar cu vin alb. Bătrînul cu ustensila sa de percepere a unor cauze ori efecte obscure era iarăși pe bancă, nu departe. Ridica uneori
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În vremea petrecută alături. Dar de pe bancă nu ar fi văzut prea bine o anume parte a străzii, ar fi trebuit să Întoarcă mereu capul, doar tihnit nu ar fi fost. Stătea pe un scaun Înalt; din cînd În cînd, sorbea din paharul cu vin alb, se prefăcea, de-abia Își umezea buzele. Avea, poate, de așteptat ceasuri Întregi; vinul era doar un motiv. Localul nu era prea animat la ora aceea, seara trecută fusese neîncăpător, veniseră mulți tineri. Veseli, reținuți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
urmărise indexul; i-a pus niște bucățele de carne cu sos condimentat pe o farfurioară. Fără pîine, un aperitiv, specialitatea casei, probabil. A mai cerut un whisky, plătea consumația pe loc, pentru a putea să plece În orice clipă. A sorbit; s-a simțit, dintr-odată, bine. Nu era deloc rău la Madrid, cel puțin pe Calle Breton. Numai bistrouri, oameni cumsecade, fiul la doi pași, fete care Îți făceau cu mîna, dacă ieșeai noaptea singur. Un bătrîn care avea un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
seară. La un restaurant a fost începutul nenorocirii sale... Marian Malciu Eugen s-a ridicat și i-a oferit paharul cu apă. Vocea fetei se frânsese și ochii începuseră să joace în lacrimi. S-a șters cu batista și a sorbit puțină apă. Mulțumesc, Eugen! Să mă scuzi, te rog! Se mai întâmplă. Timpul nu a lucrat suficient de mult cu sufletele noastre, se explică ea, puțin jenată, fără să-l privească. - Este normal să se întâmple așa, Iuliana. Nu suntem
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
schiurile și să facă primii pași. Cu el alături nu a căzut niciodată și, foarte curând, a putut parcurge jumătate de pârtie singură, fără probleme. Urcau veseli să coboare și mai veseli și, curând, urcau ținându-se de mână. Se sorbeau din priviri, dar cu mare grijă să nu fie văzuți unul de celălalt. Se întreceau în viteză, făcând slalomuri mari printre alți oameni la fel de veseli ca ei, ea pe sanie și el pe schiuri. Laura își însușise foarte repede tehnica
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
însămi, speriată să nu mă dau de gol. Nici nu știu ce gust a avut mâncarea până atunci. Urmăream pe ascuns cât de elegant folosește tacâmul ori șervețelul, cât de măsurat este în toate gesturile și cât de rafinat în conversație. Îl sorbeam din ochi și îmi era teamă să nu gafez prin gesturi anapoda ori prin vreo vorbă scăpată aiurea... Ei bine, eram la felul doi... Sorbeam puțin vin și am înțeles că până și băutura avea gustul lui, pe care nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
șervețelul, cât de măsurat este în toate gesturile și cât de rafinat în conversație. Îl sorbeam din ochi și îmi era teamă să nu gafez prin gesturi anapoda ori prin vreo vorbă scăpată aiurea... Ei bine, eram la felul doi... Sorbeam puțin vin și am înțeles că până și băutura avea gustul lui, pe care nu-l știam, dar, de când îl cunoscusem, tot ce mâncam, beam sau vorbeam, avea aroma lui. Mă întrebam dacă voi reuși să nu cedez acestei ispite
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
câtă greutate mă abțineam să nu plâng... În momentul acela mi s-au topit toate frustrările și mă simțeam ocrotită, dar și supusă de bărbatul acesta. Îmi țineam cu încăpățânare ochii închiși, dar îl vedeam cu ochii sufletului, Marian Malciu sorbindu-i parfumul, atingându-l. I-am simțit buzele cum îmi atingeau fruntea, nasul și, mai apoi, la fel de ușor și aproape insesizabil, ca o umbră, a trecut delicat peste buzele mele. Mi-am stăpânit cu greu o tresărire de neplăcută și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
apă..., vă rog! Dacă te apasă atât de mult..., cere-i iertare! se hotărî Eugen să intervină, turnând apă din cană. Dacă nu am înțeles bine, iartă-mă! Ai căutat-o și nu ai găsit-o? întrebă el, în timp ce Iustin sorbea apa cu mici înghițituri, dezobișnuit parcă să bea din pahar. Marian Malciu - ... Am rămas fără vedere... Cum să caut în întuneric?... Am avut o singură soluție: telefonul. Acolo era... numărul ei înregistrat... Nu s-a găsit telefonul meu... Nu știu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]