19,182 matches
-
de familia ei: tatăl, pilot, care a murit când ea era la grădiniță, căzând la pat, găsindu-și sfârșitul după „suferințe cumplite, într-o zi cernită, de apus de toamnă, la Spitalul Militar Central”. Savin Frânculescu era un pilot militar, stăpân pe el, așa cum era și când pilota avionul, era sprijinul moral al soției sale care o încuraja când aceasta se necăjea că degeaba a făcut Conservatorul, degeaba avea talent, că tot profesoară de muzică de provincie a rămas. După moartea
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
de comandant, la Aiud (1956-1958), pe aceeași funcție și apoi a fost mutat la Giurgeni. Prin mâna lui au trecut mii de deținuți și chiar elita epocii. Torționarul și l-a amintit pe poetul Radu Gyr. La Giurgeni a devenit stăpân peste 1600 de deținuți politici. ,,Cum să nu le dau mâncare? Păi, dacă eu vă spun că arătau ca luptătorii! In societate nu se mânca carne, dar la unitate se dădea de cinci ori pe săptămână. Sigur, mai mult subproduse
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
fie la disperare, fie la abrutizare, omul încetând treptat să mai fie un cine, devenind din ce în ce mai mult un ce. Se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre cotele la care s-a desfășurat represiunea comunistă, numărul celor uciși și încarcerați ridicându-se în jurul a 2.000.000
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
arestați 3000 de ofițeri ai armatei române, 2000 de membri ai P.N.Ț. și P.N.L. 36... Cu alte cuvinte, se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre cotele la care s-a desfășurat represiunea comunistă, numărul celor uciși și încarcerați ridicându-se în jurul a 2.000.000
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
magie, prin sunete și culori și prin “cuvinte de cod”, puteau fi văzute fețele lor duble, divine și umane, una de Soare, iar cealaltă de Lună întoarsă mereu spre o simplă Coloana a soarelui de vis ) Dar să știți că Stăpânii Templului din cerul-pământesc erau puternici în magia lor, putând ridica vălul de pe fața șarpelui cerului, trimițându-l înapoi la locul lui ( n.n: în Pământul Interior ). Ei au venit la oameni și i-au învățat secretul, Cuvântul pe care numai
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
în țara mea frumoasă În care cenușii sunt toate ce le văd Și nici pământul reavăn după coasă Eu nu mai cred că, în curând, am să-l revăd. Sunt un sărac în țara mea bogată În care nu-s stăpân pe-un petic de pământ, În care munca mea a fost furată, În care tot mai greu poți cumpăra mormânt. Sunt obidit de legea cea nedreaptă Ce libertăți și drepturi false a creat, Dar a urcat pe cea mai de
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
cu Dumnezeu". Filozoful Platon († 347 î.Hr.) spune „cel ce trebuie să ne mântuiască învățându-ne adevărata învățătură și datoriile ce avem față de Dumnezeu și față de oameni". Marcus Tullius Cicero, mare filozof, orator și om de stat roman (106-43) îl numește: „Stăpânul tuturor, Monarhul suveran, Dumnezeu, a cărui lege, una, veșnică neschimbată, va domni peste toate popoarele și în toate vremurile". Cornelius Tacitus (85-120) în Istoria Romană (cartea V, cap. 13) și Suetonius Tranquillus (70-160) în Vita Vespasiani (cap. IV) ca și
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
nu vom muri ca Adam. Hristos Se naște ca să ridice chipul cel căzut mai înainte" (stihiri la Vecernia Înainte prăznuirii Nașterii). Chiar lângă leagănul Pruncului se află două animale, către care trimite o profeție a lui Isaia: „Boul își cunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște; poporul Meu nu Mă pricepe" (Is. 1, 3). Contemplată de sus în jos, în icoana Nașterii pot fi distinse trei paliere, cel superior, ceresc, cel intermediar, în care cerul se
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
spunând că volumul “Lebădă albă “ este dedicat poetului Ștefan Augustin Doinaș și soției sale, balerina Irinel Liciu. A mai scos în evidență faptul că volumele de proza ”Vulturul nu cade niciodată “și “Legământul dragostei “ ne descoperă un prozator de substanță, stăpân pe uneltele sale. Despre autor a mai vorbit Ovidiu Purdea-Someșan, comandantul Cercului Militar care și-a amintit unele evenimente plăcute de pe timpul când era la Scoala Militară din Sibiu și unde i-a fost profesor colonelul Ștefan Vișan. În continuare
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344530_a_345859]
-
năvalnic despre pământul moștenit : "De-acest mănos pământ daco-roman, Cine-ar putea, mai mult ca noi, să spue c'al lui e ?! Cine l-a arăt Din începutul vremilor, neîncetat ? Cin'l-a sămănat ? Cine i-a fost slugă și stăpân ? Care dintre neamurile vechi și noui Are îngropați în sânul lui ațâți eroi ? Le-a găsit într-o prăvălie cu lucruri vechi, din orașul acesta, tocmai poetul Aron Cotrus, care l-a înțeles pe Horia și pe ai lui, nu
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
vizionare priopiile sale eresuri.... Îmi amintesc de o călătorie în China, unde se spunea că acuarela se execută foarte ușor...asta datorită și zgârceniei de linii și culoare pe care le prezentau. Acuarela, este foarte greu de realizat . Dacă ești stăpân pe mână și tehnică, lucrarea îți iese din prima încercare, ori de nu, trebuie să încerci multe variante . Nu poți face acuarelă dacă nu crezi ! Aici se vede bucuria și starea de a face acuarelă. Se vede bine starea culorilor
EXPOZIŢIA; FLORI ŞI PEISAJ ACUARELĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344560_a_345889]
-
împăcata stăpânea eternă pace!... (a se vedea poezia de la început...) Dar deodat-un punct se mișcă..cel Întâi și singur. Iată-L, Cum din chaos face muma, iară El devine Tatăl... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab că boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii... De atunci negura eternă se desface în fâșii, De atunci răsare lumea, luna, soare și stihii..." De fapt, este bine a se revedea întreaga această poezie, pentru că este nu numai o lecție de morală înfățișata
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
Dumnezeului unic și atotputernic. De aceea, în ochii lui Ioan, Irod era un om ca toți oamenii în cele din urmă, care avea dreptul ca și orice alt evreu, la adevăr, dar care trebuia să respecte legile țării al cărei stăpân era. De atunci, Ioan crescu foarte mult în ochii tetrarhului Irod și acesta începu să-i rostească numele cu respect. Dar ce era adevărul? fiindcă asta spusese Botezătorul, cum că orice evreu avea dreptul la adevăr. Discutând despre una și
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
a nu mai face păcatul său... Tetrarhul Irod ascultase ceea ce îi spusese trimisul și se întristase atunci nu numai pentru că Botezătorul nu-i primise darurile ci și pentru faptul că la finalul convorbirii, Ioan spusese trimisului să se ducă la stăpânul său și să-i spună să vândă totul săracilor, să se pocăiască și să ducă o viață simplă și cât mai retrasă. Trimisul însă nu-i spusese Botezătorului că ar fi avut vre-un stăpân ci venise ca și cum el era
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
trimisului să se ducă la stăpânul său și să-i spună să vândă totul săracilor, să se pocăiască și să ducă o viață simplă și cât mai retrasă. Trimisul însă nu-i spusese Botezătorului că ar fi avut vre-un stăpân ci venise ca și cum el era cel care adusese darurile. Tetrarhul Irod se întristă auzind cele spuse și se tulbură atât de tare încât luă hotărârea s-o termine cu vizitele la apa Iordanului simțind că dacă se mai ducea acolo
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
cel din urmă puterea. Iar dacă el va fi lăsat totul, ce însemna oare aceasta? Fiindcă atunci altcineva va fi venit și i-ar fi luat scaunul său și poziția sa în societate! Căci poporul avea oricum nevoie de un stăpân fie el sau altul... Tetrarhul își aminti că Irodiada era și ea nemulțumită pentru că Ioan nu pierdea nici o ocazie să o critice și pe ea și pe el în fața poporului cu acuzația că Irod trăia cu ea, care era de
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
Ioan nu pierdea nici o ocazie să o critice și pe ea și pe el în fața poporului cu acuzația că Irod trăia cu ea, care era de fapt soția lui Filip, un frate al lui, dar nu acel Filip care era stăpân în Cezareea Philipi și tetrarh peste Itureea și Trahonitida, două ținuturi la nord de Galileea și la sud de Siria și Abilene. Acestea erau ținuturi pe care Irod gândea cu viclenie că va pune mâna pe ele cândva, cu ajutor
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
Crișan V. Mușețescu, p. 440.) Din volumul 2: „În orice răsărit când mă trezesc / Și pleoapele cu teamă le deschid / Zărind albastrul cerului fluid / Lui Dumnezeu umil îi mulțumesc...” (Tudor Opriș, În orice răsărit, p. 66.) „...Din tinerețe mi-e stăpân Cuvântul / cel dăruit cu spaimă și minune / cel căutând comoară să-mi adune / învingător învins pe care cântu-l...” ( Radu Cârneci, Din tinerețe..., p. 82.) „Există-n veci un cer cu-nalturi pure / spre care năzuim ca spre credință: / acolo Tu: ființă-neființă
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
pierdut // Ceva din dorul ce te măcinase”// „Dor de Basarabia” și „La Putna” sunt poeme patriotice, iar poezia „Limba română” este un elogiu adus limbii materne în metru popular folcloric: „La zborul nostru de lângă humă // scut ne rămâne limba română“// Stăpân pe secretele comunicării lirice prin metaforă, prin muzicalitatea obținută datorită ritmului și rimei, familiarizat cu un limbaj expresiv și mare bogăție stilistică, Teodor Barbu ne oferă o adevărată antologie de poezie superioară, atent elaborată și selectată în timp, de o
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
toți rușii încartiruiți și cantonați la noi în comună și-au strâns bagajele, le-au îmbarcat în mijloacele de transport de care dispuneau și s-au mistuit pe șoseaua cea mare, cu direcția Germania-Berlin, acela fiind țelul final ordonat de stăpânul de la Kremlin. * Localnicii au rămas cu râsu-plânsu, să-și oblojească rănile (sufletești, mai ales), dar răsuflând ușurați și închinându-se că au scăpat de ...eliberatori. * Pe șoseaua națională care urcă pe Dealul Costeștilor, devenit celebru în anii noștri, datorită altei
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
tău și mai spune-i să aducă niște vin. Și mai spune-mi ce mai pune la cale Tiberius, magnificul și atotputernicul, să-l ocrotească zeii! spuse Caligula sorbind vinul de pe fundul cupei. Când Macro se mai potoli chemă pe stăpânul vilei unde petreceau și mai ceru vin. Îndată slujitorii veniră cu alte arome pe care aceștia le turnară în mai multe pocalele de argint. Caligula gustă din câteva soiuri și rămase plăcut impresionat de gustul acestora. Proprietarul vilei își frecă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
pentru faptul că, gândea el, își întărea cu acest prilej relațiile și legăturile cu cei doi. Cu toții cunoșteau puterea pe care o exercita Macro la Roma. Cât despre Caligula, cu toții își aminteau de tatăl acestuia, ilustrul general Gaius Iulius Germanicus, stăpânul orientului pe care îl înfiase însuși magnificul Tiberius. Germanicus murise însă în condiții suspecte, otrăvit se pare, la reședința sa din Antiochia Siriei. Aflați pentru câteva zile în apropiere de Ostia, cei doi trăseseră la vila lui Probus Maetius Aemilianus
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
Când amintirea-ți se vinde pe nimic în piață. Miezul sunetului Când sunt metaforă în aerul expirat de flaut aud Corul sclavilor, urcă în mine întrebarea pe care o caut, răspunsul e ca o mușcătură de nurcă. E o înfrângere stăpânul meu să fiu când ascult vântul ce-mi intră în auz, imaginea se rostogolește târziu în timpul meu de care mă amuz Victoria e să-i fiu lui Verdi sclav și trubadur s-alerg printre note musicale și atunci când sub un
MIEZUL SUNETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348225_a_349554]
-
Poezia „Epigonii” este o ilustrare a tot ce știa el despre înaintașii lui pe care-i laudă fără rezerve, față de contemporani. Dar venea cu o înzestrare nativă din copilărie când îndrăgise eresul popular, „cuvântul ce exprimă adevărul”. „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”, va decreta Eminescu... „Limba și legiele ei dezvoltă cugetarea.” Încă din copilărie, Eminescu a fost marcat de puterea și vraja cuvântului. El știa, din experențele cu teatrul, că ritualurile, slujbele religioase, magia șamanilor, descântecele
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima... stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtați
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]