4,196 matches
-
este de domeniul evidenței. Aceasta a fost totuși contestată de istoriografia sovietică, poziție care a fost reluată, într-o anumită formă, de adepții existenței „poporului” și „statului moldovenesc”, cu prilejul așa-zisei săbătoriri a 640 de ani „de la afirmarea independenței statale a Țării Moldovei”, preconizată prin decretul președintelui Republicii Moldova din 2 iulie 1998. S-a urmărit „oficierea aniversării a 640-a Statului Moldovenesc” drept argument hotărâtor pentru „importanța națională” a evenimentului din anul 1359, care ar semnifica „continuitatea statalității poporului moldovenesc
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acestui an în analiza procesului respectiv (obsesia pentru 1359 este mai mult politică decât științifică) și cu utilizarea repetată, obsesivă, a sintagmei stat moldovenesc ca nume propriu. Este evident moldovenismul exacerbat al autorului și pretențiile absurde în legătură cu o anumită continuitate statală: „Moldovenii au izbutit să-și întemeieze Statul lor Moldovenesc. Moldovenii au luptat până în pragul dispariției pentru Statul lor Moldovenesc. Moldovenii chiar și în cele mai tragice perioade n-au pierdut nădejdea de a reveni, de a renaște, de a reafirma
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prezentată ca provincie separată, având același statut ca Valahia și Moldova, concepute împreună ca teritorii turcești, ocupate vremelnic de Rusia și retrocedate Porții. Era încălcat statutul internațional al ambelor țări române, care au avut, vreme de secole, o anumită autonomie statală sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Tendințele expansioniste ale Rusiei în direcția Dunării deveneau tot mai evidente, obiectivul fiind, mai ales după anul 1792, ocuparea imediată a teritoriului dintre Prut și Nistru. 1812-1856-1878 „... În 1812, ca în tot cursul istoriei sale, Moldova
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din neamul românesc de pe pământul ce i-a fost hărăzit să-l slujească în numele și spre folosul civilizației”. Așadar, constituirea republicii reprezenta - așa era văzută de la Iași - o etapă a refacerii unității naționale românești și nu a unei închipuite unități statale moldovenești de la Nistru la Carpați, „teorie” inventată post factum și susținută astăzi de unii pseudoistorici. Cu toate măsurile luate, Sfatul Țării și Consiliul Directorilor nu au putut ameliora situația, care devenea deosebit de tensionată la începutul anului 1918. Propaganda bolșevică tot
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
desfășurat o intensă activitate, purtând discuții cu membri ai delegațiilor din țările occidentale. În memoriul depus pe masa Conferinței la 9 august 1946, Gr. Gafencu expunea liniile directoare ale evoluției societății românești între 1877 și 1946, insistând asupra stabilirii suveranității statale pe întreg teritoriul național. El dezvăluia încă o dată caracterul acțiunii sovietice din 28 iunie 1940: „Ultimatumul evacuării imediate a Basarabiei a constituit nu numai un act de violență în privința realităților etnice și istorice, ci de agresiune care a modificat relațiile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la Conferința de pace de la Paris, din 1946, nu a ridicat această problemă sau a avut câteva intervenții timide, membrii grupului de români din exil au alcătuit o delegație neoficială, care a desfășurat o intensă activitate, insistând asupra dobândirii suveranității statale pe întreg teritoriul național. Aceste proteste față de configurația graniței cu Uniunea Sovietică (hotărâtă, de fapt, prin Convenția de armistițiu) nu au fost luate în considerare. Mai mult, până la semnarea tratatului de pace, sovieticii au făcut - atât la nord, în ținutul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Hitler, urmate de invazia și ocuparea prin forță începînd cu 28 iunie 1940 a Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, împotriva voinței populației din aceste teritorii românești, au reprezentat, în mod clar, o încălcare flagrantă a suveranității, integrității și independenței statale a României, o expresie directă și brutală a „dreptului forței” în relațiile internațioanle. Nordul Bucovinei, străvechi teritoriu românesc, nu a făcut obiectul Protocolului secret, dar a fost menționat în ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940. Anexarea acestui teritoriu este un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
popoatele din U.R.S.S. vor asigura posibilitatea deplinei realizări a dreptului imprescriptibil de libertate și demnitate națională a românilor din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței. În acest cadru salutăm împlinirea în aceste zile a unui an de la proclamarea suveranității statale de către Parlamentul Republicii Moldova și ne exprimăm sprijinul față de eforturile deosebite care se fac pentru afirmarea reală a drepturilor inalienabile a tuturor statelor care au suferit consecințele nefaste ale Pactului Molotov-Ribbentrop. Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 100-104. Declarația de independență
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ciclului activității, mai concentrată, specificată și mai eficientă în alte faze. Este preferabil deci caintegrarea secvențială să se îmbine cu o integrare totală, completă. Motivația cercetării aplicativetc "Motivația cercetării aplicative" Motivele care determină sistemele sociale particulare (întreprinderi, ministere, localități, organisme statale, instituții culturale sau de învățământ) să solicite suportul sociologiei și să-i susțină eforturile sale aplicative nu este o problemă de interes secundar. Pentru sociologul angajat într-o asemenea activitate aplicativă este vital să realizeze o diagnoză clară a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comunității. Odată cu creșterea puterii statului și extinderea activității acestuia, a fost nevoie de venituri permanente și crescătoare, obținute prin contribuții devenite obligatorii, care au condus la amplificarea formelor impozitului și a proporțiilor prelevărilor obligatorii, denumite și fiscale, la dispoziția autorităților statale 1. O asemenea evoluție era posibilă chiar pe căi pașnice de instituire a impozitului În viața socială, dar este verosimilă și o altă cale; ca aceea de transformare a jafurilor de război În tribut, impus populațiilor cucerite de către Învingător.2
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
devenit tot mai apăsătoare si provoacă reacții negative din partea suportatorilor, ajungându-se ca toate statele moderne să folosească impozitele atât ca resurse financiare de bază, cât și ca instrumente de susținere În dezvoltarea economică și socială a colectivităților de tip statal. După alți autori, originea impozitelor moderne se găsește În ajutoarele de tip feudal, care aveau la bază consimțământul vasalilor față de suveran 3. Prin raportare la existența consimțământului, menținut și În regimul de instituire a impozitelor moderne prin votul reprezentanților alegătorilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
raporturilor dintre participanții la procesele economice de redistribuire a PIB, apare evident faptul că „impozitul exprimă o relație socială Între persoane (fizice și juridice), care cedează părți din veniturile sau averile lor, pe de o parte, și entitățile de tip statal, care preiau la dispoziția lor resursele respective, constituindu-și fondurile bănești necesare funcționării, pe de altă parte”7. Prin urmare, practicarea raporturilor de tipul impozitelor antrenează modificări ale mărimii valorilor aflate la dispoziția celor două categorii de participanți (persoane fizice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiecare contribuabil trebuie să sacrifice din utilitatea acumulată o mărime stabilită proporțional cu utilitatea totală realizată de societate, iar impozitul de plată pe contribuabil ar urma să reflecte raportul dintre utilitatea individuală și utilitatea socială totală considerată la nivelul colectivității statale. Într-o a treia variantă, numită a sacrificiului marginal egal, se pune accentul pe determinarea mărimii impozitului căutând minimizarea părții din utilitatea individuală ce se sacrifică pentru a asigura funcționarea normală a statului. În această variantă, după plata impozitului, utilitatea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la fondurile bănești publice, cât și ca instrument de influențare ce contribuie la dezvoltarea echilibrată a economiei. Dar, În doctrina economică s-au semnalat de-a lungul timpului aprecieri controversate la adresa impozitelor și misiunii lor În societățile umane de tip statal. Se consideră, de altfel, că fundamentele științifice și obiectivele impozitului sunt conturate, pentru prima dată În doctrina economică, de Adam Smith, care a formulat celebrele „maxime” ale impunerii. Dar, până la Începutul secolului al XX-lea, respectiv până la criza din anii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
24 50 În concepția elaborată de J. Keynes se acordă o importanță deosebită statului, cu mijloacele sale de implicare În evoluția societății, considerat a se situa deasupra claselor sociale și ale cărui intervenții În viața economică sunt În interesul colectivității statale. Modelul economic elaborat de Keynes presupune eforturi financiare Însemnate din partea puterilor publice și vizează dezvoltarea În condițiile țintirii echilibrului economic, care are caracter dinamic și este fundamentat pe mărimi global-valorice, ce stau la baza analizei În sfera macroeconomică, și anume
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mutații survenite În evoluția sistemelor fiscale 2.1.1 Forme tipice ale impozitului promovate prin sistemele fiscale Impozitele constituie, prin dimensiuni valorice, arie de manifestare, rol și vechime, un fenomen Însoțitor important În dezvoltarea și funcționarea colectivităților umane de tip statal, asigurând procurarea, În proporții covârșitoare, a resurselor În formă bănească la dispoziția autorităților publice pentru finanțarea cheltuielilor, iar În măsura În care statul a instituit prelevări cu caracter obligatoriu (fiscal) din veniturile sau averile private la fondurile publice, s-au conturat diverse forme
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și faptul că autoritățile publice au creat un aparat fiscal Însărcinat cu gestionarea impozitelor ca și preocuparea pentru combaterea fenomenului de evaziune (fraudă) fiscală, care induce și o distorsionare a raporturilor În societate Între subiecții impozitului, respectiv Între membrii colectivităților statale. În raport cu formele constitutive ale sistemelor fiscale cunoscute În lumea modernă, cu elementele tehnice aferente, structura acestor sisteme se diferențiază, luând În considerare o multitudine de criterii, care pornesc de la separarea În impozite directe și impozite indirecte. Abordarea multicriterială vizează aspecte
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
legată de dezvoltarea economiei, deoarece ele se axează, fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități, fie pe venituri sau averi dobândite. Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele sunt caracteristice entităților administrativ-teritoriale moderne de tip statal, fiind promovate inițial sub forme ale impozitelor reale, dar se regăsesc În structura actualelor sisteme de impozite personale ale celor mai avansate țări din punct de vedere economic, având ca forme de bază impozitul pe venitul net, respectiv impozitul pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care are loc transmiterea dreptului de proprietate, respectiv a formelor sale, de la o persoană la alta, iar o caracteristică a impozitării rezidă În nivelul mai ridicat al cotelor de impozit, menite să reducă diferențierea pe această cale a membrilor colectivității statale. Deși prezența În structura sistemului de impozite este, mai curând, sporadică, se distinge și a treia categorie a acestora, cea a impozitelor pe creșterea sau sporul de avere, care au În vedere acumulările și deținerea de averi sporite de către o
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aflate la dispoziția autorităților publice. S-a conturat, astfel, folosirea impozitului În scop intervenționist, În condițiile confruntării societății capitaliste cu fenomene necunoscute anterior, de tipul crizelor economice și șomajului, care au bulversat economia și societatea, În ansamblu 87. Începuturile intervenționismului statal se plasează În perioada primului Război Mondial, când În țările beligerante a fost necesară concentrarea și coordonarea eforturilor de război de către statele liberale beligerante. După Încheierea războiului, refacerea infrastructurii și a economiei, ca și crearea premiselor pentru reluarea ascensiunii economice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
beligerante a fost necesară concentrarea și coordonarea eforturilor de război de către statele liberale beligerante. După Încheierea războiului, refacerea infrastructurii și a economiei, ca și crearea premiselor pentru reluarea ascensiunii economice și sociale au fost asumate ca sarcini ce reveneau autorităților statale. În noile condiții, statul s-a implicat pregnant și prin decizii menite să susțină reglarea și dezvoltarea economiei, ceea ce a imprimat acțiunilor sale un caracter intervenționist. În acest cadru, modificările de ordin conceptual privind impozitul se referă, În esență, la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
complexe caracteristice contemporaneității. Asupra evoluției În acest domeniu, au avut un impact major mutațiile survenite În privința rolului statului În viața economică și socială a comunităților umane, care s-au amplificat pe măsura creșterii complexității vieții și activității organizațiilor de tip statal prin asumarea de noi sarcini și furnizarea de bunuri și servicii publice Într-un mod gratuit sau cu subvenționarea parțială a costurilor acestora. Or, În plan mai larg, acoperirea costurilor aferente consumurilor publice, fie În domenii devenite tradiționale, privind apărarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
reglementărilor privitoare la realizarea prelevărilor obligatorii (fiscale). Rămân, astfel, neimplicate procesele de alocare și utilizare a resurselor acumulate de stat,deși ele sunt utilizabile numai pentru a se oferi gratuit servicii și, În general, utilități publice În beneficiul membrilor colectivităților statale. Or, din punct de vedere economic și al rațiunii existenței sale ca fenomen social, fiscalitatea se justifică a fi abordată, atât din perspectiva proceselor de mobilizare a resurselor fiscale, cât și din cea a proceselor de alocare și utilizare a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
din perspectiva proceselor de mobilizare a resurselor fiscale, cât și din cea a proceselor de alocare și utilizare a acestor resurse, pentru satisfacerea nevoilor considerate a avea caracter public și implicând raporturi Între autoritățile publice și membrii colectivităților de tip statal. Ca și existența impozitelor, prezența fiscalității se datorează, la origini, manifestării nevoilor cu caracter public sau social. Acestea se delimitează de cele individuale care sunt percepute direct de fiecare 115 Șaguna D.D., Drept financiar și fiscal, Ed. All Beck, București
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
serviciile comune, sociale, iar dimensiunea fondurilor publice necesare depinde de scopurile În care sunt constituite, de aria de activități pe care trebuie să le finanțeze, respectiv obligațiile asumate de stat, ce implică proporțiile fiscalității. Este evident, astfel, că diversele formațiuni statale pot concepe fenomenul fiscalității la proporții mai mari sau mai mici, după cum se admite posibilitatea satisfacerii nevoii de utilități totale Într-o măsură mai mare sau mai mică prin servicii publice. În corespondență cu această opțiune se acceptă, implicit, proporții
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]