4,708 matches
-
of influence / Angoasa influenței, apud Baines 1999: 174). Blake simțea altfel spus arhetipalul-străvechiul și l-a perceput bine conturat în scrierile publicate de Chatterton, așa cum urma să se întîmple mai tîrziu și cu John Clare, pentru care cuvîntul englezesc "ancient" ("străvechi") devenea un concept favorit în sensul lui Edmund Burke: "simțul străvechi permanent al omenirii" (the ancient permanent sense of mankind), dar generalizat la întreaga natură. Așa de exemplu pentru Clare exista un strigăt al bufniței în "străveche" ("in ancient") (cf.
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
spus arhetipalul-străvechiul și l-a perceput bine conturat în scrierile publicate de Chatterton, așa cum urma să se întîmple mai tîrziu și cu John Clare, pentru care cuvîntul englezesc "ancient" ("străvechi") devenea un concept favorit în sensul lui Edmund Burke: "simțul străvechi permanent al omenirii" (the ancient permanent sense of mankind), dar generalizat la întreaga natură. Așa de exemplu pentru Clare exista un strigăt al bufniței în "străveche" ("in ancient") (cf. Paulin 2004: xxv). Ceea ce pare limpede de asemenea este că înainte
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cuvîntul englezesc "ancient" ("străvechi") devenea un concept favorit în sensul lui Edmund Burke: "simțul străvechi permanent al omenirii" (the ancient permanent sense of mankind), dar generalizat la întreaga natură. Așa de exemplu pentru Clare exista un strigăt al bufniței în "străveche" ("in ancient") (cf. Paulin 2004: xxv). Ceea ce pare limpede de asemenea este că înainte ca această controversă în jurul scrierilor lui Rowley să se fi terminat, Chatterton a fost "prins între a fi un geniu fraudulos sau un ignorant onest", încît
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Kersey, Nathan Bailey își justifica demersul filologic în ideea că limba engleză este cea mai "copioasă" și mai "semnificativă" limbă din Europa, dacă nu chiar din întreaga lume (Bailey 1763: 8), constituită dintr-o mare "Varietate de alte Limbi, atît Străvechi, cît și Moderne", prin procese de amestec-împrumut și accidente lingvistice nenumărate, prin difuziune lingvistică între populații cuceritoare și cucerite, prin traficul comercial și prin emulație pentru valori cultural-istorice. Rezultatul în cazul Angliei a fost că engleza a primit două temelii
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
galeză), teutonică, neerlandeză, saxonă, daneză, franceză, italiană, spaniolă, latină, greacă, ebraică, caldeeană (adică babiloniană-asiriană, akkadiană-sumeriană sau hittită). În volumul al 2-lea, ediția a 3-a, Bailey a adăugat în mod special și o secțiune care se ocupă de jargonul străvechi și modern folosit de cerșetori, țigani, hoți, spărgători, tîlhari, etc. Încă și mai pregnant, John Kersey, în Prefața la Dictionarium Anglo-Britannicum (1708) descrie structura lucrării pe materii: cuvinte dificile din arte, religie, drept, filosofie, fizică, chirurgie, anatomie, farmacie, matematică, botanică
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
găsit de tatăl său în arhiva bisericii St. Mary Redcliffe; titlul complet era următorul: Fryars first passing over the Old Bridge taken from an ancient manuscript [Relatare despre trecerea călugărilor pentru prima oară peste Vechiul Pod, luată dintr-un manuscris străvechi]. Chatterton și-a dat seama că lucrarea putea fi de interes pentru că în acest an era inaugurat un nou pod la Bristol. George Catcott, tinichigiu cu interese în zona antichităților, și William Barrett, felcer și anticar, l-au remarcat pe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cel mai probabil falsificate de tînărul dornic de afirmare, acesta în fapt inspirîndu-se chiar din metoda utilizată de Walpole pentru romanul său devenit celebru: în Prefață, Walpole pretindea că descoperise manuscrisul romanului Castelul din Otranto "în biblioteca unei familii catolice străvechi din nordul Angliei". Cu siguranță că acest amănunt a fost crucial în decizia lui Chatterton de a i se adresa astfel tocmai lui. 1769, iunie - Town and Country Magazine publică poemul lui Chatterton intitulat Eleanora and Juga; avea să fie
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
inevitabil. Dacă "ultraliberalismul" este denunțat de către mulți, perspectiva finală a acestuia este împărtășită de majoritatea: umanitatea tinde spontan să se organizeze după un sistem de acțiune mondial în care armonia nu este amenințată decât de obstinația vechilor națiuni și religii străvechi ce vor în mod incomprehensibil să persevereze în acest sens. Aron a consacrat poate mai mult de o treime din imensul său comentariu asupra politicii contemporane chestiunilor strategice și de politică internațională. Dacă, cititor atent al lui Auguste Comte, Aron
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
a pierderii fiului: „Acești bulbi sângerii/ trandafirii/ nu mai știu să înflorească/ pe pământul de ape sticlind/ Aud cum cresc lichenii/ în ochiul oglinzilor negre/ și-n încăperea strâmtă unde m-am întors/ văd cum se prelinge pe ziduri/ vorbire străveche,/ nevindecatele răni/ de pe trupul leprosului// Cu fața spre asfințit/ în singurătate/ lunec/ cu treptele casei/ în mlaștinile zămislitoare/ de putredă frăgezime” (Al patrulea amurg). În următoarele cărți se reiau aceleași teme și motive, cu variații de ton. Universul din Multcălătoare
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
magie homeopatică (udatul cu apă al Paparudelor). Caloianul (păpușa de lut), Cămașa ciumei (momâia de paie îngropată în cămașă de in, care era aprinsă pentru stăvilirea molimei), Uitata (păpușa din colac împletit, dăruită pentru pomana morților) sunt simboluri ale unor străvechi practici teatrale. Cele mai vechi jocuri cu măști au fost cele ce țineau, la tracii sud-și nord-dunăreni, de sărbătorile solstițiului de iarnă și ale echinocțiului de primăvară și de toamnă. Creștinismul încearcă să combată jocurile cu măști, travestirile de
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Iași, 1971; Emilia Pavel, Măști populare moldovenești, Iași, 1972; Francisc Nistor, Măștile populare și jocurile cu măști din Maramureș, Baia Mare, 1973; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976, 7-85, passim; G.I. Spataru, Drama populară moldovenească, Chișinău, 1976; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură populară, Cluj-Napoca, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 839-842; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-418; Ion H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, II, Iași, 2002, 209-257. I. H. C.
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
fața încolo”. Vitoria nu măsoara vremea cu calendarul, ci cu semnele cerului. Ea înțelege semnele firii. Elementele naturii îndeplinesc o funcție simbolică. Mai ales vântul dă semne: “trecu susuind prin crengile subțiratice ale mestecenilor”. Vitoria este o sinteză de spiritualitate străveche românească, ea respectă neabătut datina moștenită din vechime, manifestată în viața cotidiană, sau la evenimente cruciale (nunti, botezuri, înmormantări). Toate acțiunile ei poartă pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: Vitoria își lasă fata la mânăstire, se mărturisește preotului, ia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește, relatând în amănunt, înfăptuirea crimei și-i demască pe vinovați. Datina înmormântării și pedepsirea ucigașilor vin dintr-o credință străveche a poporului și sunt împlinite după legi nescrise, pentru că "cine ucide om nu se poate să scape de pedeapsa dumnezeiască". Odată împlinită datoria și înfăptuită dreptatea, viața reintră în normal, "ne-om întoarce iar Ia Măgura ca să luăm de coadă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dreptatea, viața reintră în normal, "ne-om întoarce iar Ia Măgura ca să luăm de coadă toate câte le am lăsat". În acțiunea sa, Vitoria dovedește spirit justițiar, inteligență, luciditate, stăpânire de sine, devotament și neclintire în împlinirea tradițiilor și datinilor străvechi. 2. Gheorghiță * “Era flăcău sprâncenat ș-avea ochii Vitoriei” * “De-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău “(Vitoria) Fiul lui Nechifor și al Vitoriei Lipan, aflat la începutul romanului la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
comunicam, nu era nici o problemă... Da’ acolo am făcut o foame groaznică... Nu ne dădea de mâncare... O bucățică de pâine ne dădea și două supe fără conținut..., apă goală. Era foarte greu... Și ne aplicau regimul de penitenciar obișnuit, străvechi: spălat și frecat pe jos În fiecare zi... Și era curat, nu era nimic, da’ ziceau: „Spală, dom’le! Ia o cârpă și-un lighean și spală pe jos!”. Da’ acest obicei cu spălatu’ pe jos este și-n Apus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fiecare transformare socială și fiecare revoluțiune ridică la întâietate pături noi nefasonate îndestul pentru exercițiul noii lor funcțiuni. Satira lui C. Bălăcescu este intitulată: Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară la București. Iată câteva strofe: Un străvechi mazil de țară De multe pilde nboldit, Se hotărî, într-o vară, A fi și el om călit; Și, voind să mai descoasă Pe fiul său din Porcești, Părăsindu-și plug și coasă, Plecară la București. Ca să-l facă să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fapt, alcătuit pe baza unor fraze reproduse parțial din text și a unor idei extrase dintr-o notă de subsol. 93. Târgul Moșilor se organiza la București începând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și era într-adevăr legat de străvechiul obicei de a se pomeni morții în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor („Sâmbăta Morților“); în perioada la care se referă Bacalbașa târgul se ținea pe locul halelor de la Obor de astăzi, acolo unde se sfârșea Calea Moșilor, vechiul „Pod al Târ gului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ba chiar și cu greșeli de pronunție („scursală” pentru „sucursală”), un istoric al publicației. Era probabil într-un din zilele sale proaste: confuz, împleticit, greoi. Ideea „materialului” său a fost următoarea: ziarul „s-a înălțat” odată cu „oamenii noi” ai acestor „străvechi meleaguri moldave”, iar „oamenii cei noi” s-au ridicat odată cu ziarul. între aceștia l-a citat pe „constructorul Bucelea”, erou inventat de Nanianu (cel puțin așa pretinde acesta). A cerut apoi cuvîntul (prin ridicare de mînă) Sporici, care a prezentat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fapt furtunoase? Nu știu care protocronist de meserie i-a suflat tovarășului ideea că primul om care a schimbat două pulpe de mistreț contra unei praștii ar fi trăit pe undeva prin munții Vrancei sau pe Valea Lotrului și că această tradiție străveche, legată de obârșie, adică schimbul de marfă contra marfă, trebuie reluată, consolidată, extinsă în tot comerțul exterior românesc, în ciuda și împotriva voinței partenerilor întru negoț din lumea capitalistă. Motivul, m-am străduit să-i explic domnului Peter, este evident. Până la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din Calea Victoriei în Splai, la câțiva pași de un blocturn, abia mai recunoști, într-atât s-a scufundat în asfalt, minuscula Biserică Sfântul Spiridon Vechi. Bucureștenii știu și mi-au spus-o și mie, provincialului care sunt, că lăcașul acesta străvechi este în primejdie. Strada care îl ocolea va trece fără milă peste el. Dacă furia distrugătoare de valori va atinge și acest minuscul sanctuar, se va mai adăuga o crimă la șirul lung al celor asemănătoare, cărora le-au căzut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Îl Împărtășiseră. Așa cum nu uitase clipa când Își văzuse, pentru prima dată, tatăl transformat Într-un condor, „o pasăre uriașă cu gâtul golaș, cu capul Încrețit și plin de umflături... un ascet slăbănog, un lama budist... În poziția monumentală a străvechilor divinități egiptene, cu ochii acoperiți de albeața ce și-o trecea dintr-o parte a ochiului peste pupile, pentru a se Închide În contemplarea gravei sale solitudini”, tot așa și „fascinația repulsiei” față de... gândaci, În fața căreia „incorigibilul artist al improvizației
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
PRIMII ANI îN îNVĂȚĂMÂNT Sub poala munților Făgăraș, într-un loc încărcat de istorie și legendă este satul Sâmbăta de Sus, veche vatră de sihăstrie românească. El este așezat pe valea pârâului de munte Sâmbăta și face parte din țara străveche a Făgărașului, care în Hrisovul lui Mircea cel Bătrân, împreună cu ținutul Amlașului sunt menționate ca feude românești din Ardeal, sub stăpânirea domnitorilor Țării Românești. În aceste locuri se retrăgeau ei cu armatele lor, în caz de înfrângere, în luptele cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
viața într-un sat. Poate așa a luat naștere din vechime nedocumentară și satul Sâmbăta de Sus, pentru ca mai târziu, în 1654, boierul Preda Brâncoveanu să construiască o bisericuță din lemn, nu se știe dacă nu chiar pe locul alteia străvechi. La rândul său, domnitorul binecredincios și martir, Constantin Brâncoveanu zidește pe locul bisericuței lui Preda Brâncoveanu, în jurul anului 1696, o biserică frumoasă din piatră, organizând, cu danii de pădure și pășune pentru vite, o mănăstire și un palat brâncovenesc în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Petrașcu drept „un dac cult”. Și într-adevăr acesta este punctul de plecare când urmează să se încerce fixarea personalității lui Nicolae Petrașcu în devenirea istorică a Mișcării Legionare și implicit a neamului românesc: țărănia lui genetică cu adânci și străvechi rădăcini în istoria noastră nescrisă, originară. Virtuți fundamentale ca ale dacilor: credință, tenacitate, spirit de jertfă pentru un ideal, conștientizate și trăite în secolul pe care a avut și am avut nenorocul să-l trăim. În vremurile lui Burebista sau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
împrejmuiau casele aliniate de-a lungul râului. Sunetele din aer au pătruns liniștit în fiecare colțișor al orașului, dislocând segmente de timp imperceptibile. Când a sunat goarna în oraș, animalele și-au înălțat capetele de parcă le-ar fi trezit amintiri străvechi. Toate cele peste o mie de animale și-au îndreptat deodată atenția spre direcția din care venea chemarea. Unele au renunțat reverențios la frunzele de grozamă, altele și-au odihnit copitele pe pietrele de pavaj, încetând să mai tropăie, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]