4,158 matches
-
un control riguros (zone de protecție strictă, zone de protecție integrală, peșteri, zone sălbatice etc.); - zone în care turismul reprezintă o activitate curentă (parcuri naturale). Față de cele prezentate, în teoria și practica de specialitate se întâlnesc și alte modalități de structurare a ariilor protejate, determinate de nevoile de gestiune a resurselor sau de legislația specifică fiecărei țări. Acestea atestă diversitatea zonelor, pe de o parte, și interesul de care ele s-au bucurat, pe de altă parte. B. Cerințe pe care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192990_a_194319]
-
un control riguros (zone de protecție strictă, zone de protecție integrală, peșteri, zone sălbatice etc.); - zone în care turismul reprezintă o activitate curentă (parcuri naturale). Față de cele prezentate, în teoria și practica de specialitate se întâlnesc și alte modalități de structurare a ariilor protejate, determinate de nevoile de gestiune a resurselor sau de legislația specifică fiecărei țări. Acestea atestă diversitatea zonelor, pe de o parte, și interesul de care ele s-au bucurat, pe de altă parte. B. Cerințe pe care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]
-
terță 1. Proiectul "Managementul bazinului râului transfrontier Crișuri (subbazin al Tisei)" Oficiul Internațional al Apei din Paris (Franța) a acordat asistență tehnică și financiară pentru elaborarea proiectului cu titlul de mai sus. Rezultate și activități în cadrul proiectului: armonizarea procedurilor și structurarea colectării datelor (acord în legătură cu documentele specifice procedurilor comune și standardelor); analiza și armonizarea bazelor de date și a sistemului GIS la nivelul bazinului (hărți tematice și rapoarte); definiția și implementarea proceselor și schimbul metodologiilor, al rezultatelor măsurătorilor și observațiilor (sistem
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189883_a_191212]
-
sale, în funcție de tipul de cercetare realizat și de obiectivele urmărite. Faptul că educația adulților nu dispune încă de teorii explicative proprii, ci se bazează doar pe adaptări din alte științe este un reflex al insuficientelor cercetări, al insuficientei maturizări și structurări a domeniului educației adulților, și aceasta cu atât mai mult cu cât realitatea practică este foarte diversă și contrastantă (de exemplu, pe de o parte, sunt foarte multe dezvoltări și provocări pentru educația adulților și se pune un accent tot
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii, ajungând la concluzia că aceasta este un construct multidimensional, care include elemente de ordin tehnic, practic și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
societăți. Barierele culturale, manifestate la nivel macro, necesită o schimbare în atitudinile naționale vizavi de învățare, ceea ce presupune efort, implicare, bani și timp pentru ca modificările să devină vizibile. Putem întâlni aici aspecte legate de atitudinile și caracteristicile naționale, modul de structurare a sistemului educațional, expectanțele privind realizarea academică și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
relaționare cu semenii săi poate fi serios periclitată, alimentându-i tendința spre însingurare. Levinson et al. (1978), optează pentru termenul anotimp, în locul celui de „stadiu”. Important de reținut este că maturitatea se obține, conform opticii sale, printr-o suită de structurări și restructurări. Cât privește tinerețea, aceasta se extinde între 22 și 30 de ani, individualizându-se prin mai multe trăsături, dintre care câteva devin cruciale: dorința de a evada din „marsupiul” parental și de a-și dobândi independența, nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu un accent mai mare pe reflecție) sau de grup (cu un accent mai mare pe interacțiune și colaborare). Am preluat doar un posibil model de analiză a învățării la adulți, din perspectiva raportării la abordările-cadru în predare și în structurarea învățării, deoarece generic divizăm strategiile de predare-învățare în această manieră: strategii centrate pe profesor și predarea sa (expozitive), respectiv strategii centrate pe cursant și învățarea sa (acționale, interacționale)1. Detalii cu privire la maniera în care adulții învață au fost prezentate în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
notițe și a pune întrebări. Dar receptarea presupune a fi atent la informațiile care sunt oferite, a le reprezenta mental, a înțelege, a memora și a structura, a menține concentrarea asupra expunerii. Activitățile formatorului în cadrul unei astfel de abordări implică: structurarea și transferul cunoștințelor pe care dorește să le transmită, determinând punctele-cheie ale expunerii sale, exemplele ilustrative și progresia viitoare; prezența fizică a formatorului (gesturi, atitudini...), exprimarea sa orală (vorbire, intonație etc.) și suporturile pe care le utilizează; comunicarea cu participanții
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
le cere studenților să vină cu idei, de a veghea să fie respectate regulile care favorizează creația (de exemplu, nu se critică). Toate ideile sunt listate în prima fază așa cum au fost lansate, una după alta, fără vreo încercare de structurare sau ordonare. Este important ca, atunci când sunt notate pe flipchart, să fie scrise cu cuvintele cursantului, nu ale profesorului, să încercăm să nu influențăm sau să manipulăm. Tot profesorul este cel care moderează apoi procesarea ideilor și finalizarea „produselor”. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
încurajării studenților să utilizeze cât mai multe surse în rezolvarea temelor este că studenții adulți își folosesc propriile cunoștințe, abilități și resurse în beneficiul procesului de învățare. În plus, studenții își asumă responsabilitatea propriei învățări prin descoperirea unor informații și structurarea lor într-un conținut flexibil. Munca la proiecte îi abilitează pe cursanți spre autodirecționare, fie că realizează proiectele individual sau în grup. De obicei, proiectele trebuie să îi fie prezentate profesorului, care le adnotează și i le returnează studentului. Profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în loc să se bazezepe copiile făcute de profesor? Chiar este nevoie de fiecare copie a prezentării sau pot să-și ia singuri notițe? Cât de mare trebuie să fie corpul de literă (avem cursanți cu dificultăți de vedere)? Am procedat la structurarea textului; sarcina este clar delimitată de text? Sunt indicate, adică trebuie să conțină tema și sursa la care s-a apelat (Hillier, 2005, p. 111; Gugel, 2002, p. 90)? De asemenea, în pregătirea fișelor de lucru, trebuie să ne asigurăm
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiabile” într-o lume a muncii atât de dinamică și autogenerativă în materie de noi meserii și profesii. Este drept că interesul pentru evaluare prin competențe s-a impus și în educația formală preadultă de nivel secundar superior (liceu), dar structurarea competenței, ca atare, ca fuziune organică și funcțională potențială de cunoștințe, abilități și atitudini (care apar chiar în această ordine și cu acest grad de evidență la elevi), se schimbă semnificativ la adulți (vezi figura de mai jos) (Perry, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proces curent, de programe sau experți-auditori de organizații, pornesc mereu ori de la o succintă „notă de autoevaluare”, ori de la un „raport de autoevaluare” sau de la un „dosar de autoevaluare” complet, la fiecare din acestea, după caz, contrapunând comparativ, după aceeași structurare, propriile constatări și judecăți de valoare, totul reprezentând o evaluare de ansamblu cu adevărat relevantă. 4.4.2. Aspecte de evaluattc "4.4.2. Aspecte de evaluat" În ceea ce privește aspectele de evaluat care merită să fie luate în seamă și vizate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o rețea funcționează la nivel supraorganizațional, este necesar să se aibă în vedere elementele de comunicare interinstituțională. Ca urmare, membrii rețelei trebuie să se familiarizeze cu „criteriile, modalitățile, problemele tipice ale comunicării cu alte instituții, cu manierele și tipurile de structurare a cooperării în funcție de diferite scopuri și să aibă abilitatea de a construi și menține imaginea instituției, pentru a evita greșelile de relaționare, pentru asigurarea transparenței comunicării și constituirea unor parteneriate durabile” (Sava, 2004, p. 34). f) Accesul la și crearea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Armstrong, 2003, p. 504), ceea ce dă posibilitatea formării mai rapide a deprinderilor și facilitează procesul de transfer al celor achiziționate prin învățare. Există însă cercetători ce arată că eficiența acestui gen de pregătire este mai redusă, datorită gradului scăzut de structurare al conținuturilor, dar poate fi crescutăprintr-o precizare clară a obiectivelor specifice ale învățării (Lowyck, apud Tuijnman, 1996). Dintre cele mai des utilizate metode de instruire la nivel de organizație, amintim: 1. Mentoring-ul și coaching-ul sunt metode de training individualizat, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizație sunt componentele legate de atitudinea personalului administrativ și educațional, resursele umane și cele materiale, componenta de relații publice și adecvarea la facilități. Apare, astfel, nevoia de consiliere organizațională, activitate ce realizează un transfer direct sau indirect de experiență în structurarea și funcționarea organizațiilor. În mod obișnuit, consilierea organizațiilor de educație a adulților poate avea loc pe mai multe componente specifice: management, dezvoltare organizațională, conflicte organizaționale, marketing etc. 6.3.1. Organizații publice și organizații private de educație a adulțilortc "6
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sale, în funcție de tipul de cercetare realizat și de obiectivele urmărite. Faptul că educația adulților nu dispune încă de teorii explicative proprii, ci se bazează doar pe adaptări din alte științe este un reflex al insuficientelor cercetări, al insuficientei maturizări și structurări a domeniului educației adulților, și aceasta cu atât mai mult cu cât realitatea practică este foarte diversă și contrastantă (de exemplu, pe de o parte, sunt foarte multe dezvoltări și provocări pentru educația adulților și se pune un accent tot
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii, ajungând la concluzia că aceasta este un construct multidimensional, care include elemente de ordin tehnic, practic și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
societăți. Barierele culturale, manifestate la nivel macro, necesită o schimbare în atitudinile naționale vizavi de învățare, ceea ce presupune efort, implicare, bani și timp pentru ca modificările să devină vizibile. Putem întâlni aici aspecte legate de atitudinile și caracteristicile naționale, modul de structurare a sistemului educațional, expectanțele privind realizarea academică și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
relaționare cu semenii săi poate fi serios periclitată, alimentându-i tendința spre însingurare. Levinson et al. (1978), optează pentru termenul anotimp, în locul celui de „stadiu”. Important de reținut este că maturitatea se obține, conform opticii sale, printr-o suită de structurări și restructurări. Cât privește tinerețea, aceasta se extinde între 22 și 30 de ani, individualizându-se prin mai multe trăsături, dintre care câteva devin cruciale: dorința de a evada din „marsupiul” parental și de a-și dobândi independența, nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu un accent mai mare pe reflecție) sau de grup (cu un accent mai mare pe interacțiune și colaborare). Am preluat doar un posibil model de analiză a învățării la adulți, din perspectiva raportării la abordările-cadru în predare și în structurarea învățării, deoarece generic divizăm strategiile de predare-învățare în această manieră: strategii centrate pe profesor și predarea sa (expozitive), respectiv strategii centrate pe cursant și învățarea sa (acționale, interacționale)1. Detalii cu privire la maniera în care adulții învață au fost prezentate în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
notițe și a pune întrebări. Dar receptarea presupune a fi atent la informațiile care sunt oferite, a le reprezenta mental, a înțelege, a memora și a structura, a menține concentrarea asupra expunerii. Activitățile formatorului în cadrul unei astfel de abordări implică: structurarea și transferul cunoștințelor pe care dorește să le transmită, determinând punctele-cheie ale expunerii sale, exemplele ilustrative și progresia viitoare; prezența fizică a formatorului (gesturi, atitudini...), exprimarea sa orală (vorbire, intonație etc.) și suporturile pe care le utilizează; comunicarea cu participanții
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
le cere studenților să vină cu idei, de a veghea să fie respectate regulile care favorizează creația (de exemplu, nu se critică). Toate ideile sunt listate în prima fază așa cum au fost lansate, una după alta, fără vreo încercare de structurare sau ordonare. Este important ca, atunci când sunt notate pe flipchart, să fie scrise cu cuvintele cursantului, nu ale profesorului, să încercăm să nu influențăm sau să manipulăm. Tot profesorul este cel care moderează apoi procesarea ideilor și finalizarea „produselor”. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
încurajării studenților să utilizeze cât mai multe surse în rezolvarea temelor este că studenții adulți își folosesc propriile cunoștințe, abilități și resurse în beneficiul procesului de învățare. În plus, studenții își asumă responsabilitatea propriei învățări prin descoperirea unor informații și structurarea lor într-un conținut flexibil. Munca la proiecte îi abilitează pe cursanți spre autodirecționare, fie că realizează proiectele individual sau în grup. De obicei, proiectele trebuie să îi fie prezentate profesorului, care le adnotează și i le returnează studentului. Profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]